APRECIEREA VÂRSTEI ANIMALELOR DUPA EXTERIOR SI DENTITIE

Scopul cunoasterii particularitatilor de exterior si ale dentitiei în aprecierea vârstei animalelor.

Cunoasterea vârstei animalelor este necesara atât în folosirea lor la reproductie, în exploatarea eficienta pentru productiile specifice, cât si în stabilirea normelor si a ratiilor furajere corespunzatoare pentru animalele tinere si pentru cele adulte.

Desigur vârsta animalelor rezulta în mod obisnuit din actele si evidentele zootehnice completate corect, însa în lipsa acestora sau în cazul cumpararii animalelor în târguri, al aprecierii lor în expozitii, este recomandabil a se evita incertitudinea, eventualele falsificari si a se lua în consideratie diferentele ca exterior între animalele tinere, adulte, batrâne, particularitatile coarnelor la bovine, ale unghiilor la iepurii de casa, ale penajului la pasari, un criteriu decisiv fiind aspectul si modificarile dentitiei incisive la mamiferele de ferma.

Materiale didactice folosite pentru aprecierea vârstei dupa exterior si dentitie

Pentru cunoasterea particularitatilor de exterior se folosesc planse, mulaje de animale, proiectii de diapozitive, iar pentru studiul dentitiei în laborator sunt utile portiuni de maxile si mandibule cu dinti de taurine, ovine, cabaline, suine, iepuri, preparate dupa recoltarea lor de la animalele sacrificate în abator, de asemenea planse cu aspectul si modificarile dintilor cu vârsta, sau mulaje de dentitie din ipsos, confectionate si comercializate în tara si în strainatate.

Dupa studierea si observarea materialelor didactice mentionate, se vor verifica cunostintele prin examinarea directa a cât mai multor animale, în mod deosebit a dentitiei acestora la deschiderea cavitatii bucale, cu respectarea stricta a Normelor de protectie a muncii.

Metodica aprecierii vârstei dupa exterior

Dupa cum s-a aratat în lucrarea practica anterioara privind precizarea formatului corporal (înalt, dreptunghiular) pe baza masurarii dimensiunilor corporale, exista deosebiri evidente ca aspect între indivizii tineri si adulti.

O lucrare de referinta în acest sens, folosita ca material documentar în elaborarea acestui Ghid de Lucrari practice la Zootehnie, apartine autorilor Prof. univ. Dr. Roman MORAR si Dr. Dana Liana PUSTA si se numeste 'Aprecierea vârstei si anomaliile dentare la animalele domestice', Edit. Genesis, Cluj-Napoca, 1997.

Un animal tânar (mânz, vitel, miel) se remarca prin comportament vioi, membre relativ lungi, articulatii mai largi, corpul scurt, îngust (format înalt), capul dezvoltat, cu fruntea convexa, parul scurt.

Animalele adulte au talie mare, membre relativ scurte, corpul lung si larg (format dreptunghiular), capul proportionat cu corpul, scheletul si musculatura bine dezvoltate, parul mai mare.

Animalele batrâne au proeminente, unghiuri osoase mai evidente, musculatura atrofiata, tesuturi deshidratate, privirea mai stearsa, la cai cavitatile supraorbitare (solnitele) sunt adâncite (la caii tineri si adulti sunt pline), buza de jos atârna, membrele anterioare au genunchii arcuiti.

Coarnele la bovine, ovine sunt mai mici la tineret, mai mari si relativ mai groase la adulte.

La vitel înainte de aparitia coarnelor se observa pe crestet doua vârtejuri de par si la vârsta de 14-16 zile se palpeaza pielea îngrosata în acest loc ca o calozitate. La vârsta de 1-1,5 luni se simte fiecare nodul cornos mobil sub piele. La vârsta de 2 luni coarnele ies deasupra pielii crestetului si se maresc lunar cu 1 cm. Un vitel cu coarne lungi de 3 cm. are vârsta de 5 luni, iar la 6 luni coarnele ating 4 cm.

În functie de sex, coarnele sunt scurte, groase, obisnuit îndreptate lateral la taur, mai lungi, mai subtiri, cu diferite forme si directii la vaca. Începând de la vârsta de doi ani, ca urmare a insuficientei sarurilor minerale în hrana, mai ales iarna, sau la vaci în perioada de gestatie, pe fiecare corn se formeaza câte un inel (strangulatie) anual. Dupa numarul de inele (adunând cifra 2) se poate deduce vârsta în ani.

Fig. 1 Determinarea vârstei dupa coarne la taurine

La iepuri, unghiile tineretului pâna la vârsta de 12 luni sunt subtiri, scurte, ascutite, acoperite de parul de pe degete, iar la adulti si la iepurii batrâni sunt de culoare tot mai închisa, lungi, groase, tocite, curbate, cu inele transversale asemanatoare celor de pe coarnele bovinelor.

La pasarile domestice, criteriile de determinare a vârstei dupa exterior se refera la marimea corpului, aspectul pielii, al crestei, barbitelor, al solzilor de pe fluierele membrelor, aparitia si cresterea pintenului, schimbarea remigelor primare si secundare la aripi.

Corpul este mai mare, mai larg, la pasarile adulte, pielea, creasta, barbitele sunt catifelate, netede, la tineret, mai zbârcite, uscate si mai putin elastice la adulte si vârstnice.

Solzii de pe fluiere sunt mai fini, netezi si luciosi la tineret, tari si cu marginile detasate la pasarile batrâne.

La ratele si gâstele tinere, ciocul este viu colorat, mai putin dur decât la cele batrâne, iar solzii de pe fluiere si membrana interdigitala nu sunt cheratinizate ca la pasarile vârstnice.

Pintenul la cocosii raselor usoare (Leghorn) apare la vârsta de 3-4 luni, initial ca un nodul mobil, moale, atingând 0,5 cm. la 6 luni si 1,8 cm. la 12 luni; în continuare pintenul creste cu 1 cm. anual, se îngroasa si se curbeaza în sus.

La cocosii raselor mixte (Rhode Island, Sussex) si grele (Cornish), pintenul apare la vârsta de 6 luni, creste cu 0,5 cm. pe an la rasele grele, respectiv cu 0,7-0,8 cm. anual la rasele mixte.

Astfel, un cocos Leghorn de 2 ani are pintenul lung de 2,5-3 cm., iar un cocos Cornish tot de 2 ani numai 1,5-2 cm.

Penajul la tineret este lucios, bine strâns pe corp, puful fin, matasos.

La puii raselor usoare de gaini, remigele primare si secundare de pe aripi sunt crescute la 8-9 zile dupa ecloziune, atingând coada cu vârfurile lor. La vârsta de 3 saptamâni penajul acopera spinarea, partea dorsala a gâtului, coada, iar la 4-5 spatamâni cad penele de la coada (prima napârlire juvenila). La boboci, prima napârlire are loc la vârsta de 7 saptamâni.

Dupa vârsta de 5-6 saptamâni la puii raselor usoare, 6 saptamâni la rasele mixte si 13 saptamâni la rasele grele, cade prima remiga primara, de lânga pana axiala, în continuare schimbându-se (napârlind) câte una la interval de 2 saptamâni. Remigele noi sunt lucioase si au vârful rotunjit (bont), fata de cele vechi cu o culoare mata si vârful ascutit (fig. 2).

Astfel, la puii Leghorn la vârsta de 2-2,5 luni este schimbata prima remiga primara, la 2,5-3 luni sunt doua remige schimbate, la 3-3,5 luni trei remige schimbate, iar la 6,5-7 luni toate cele 10 remige sunt schimbate. La rasele grele prima remiga cade la vârsta de 3 luni, a doua se schimba la 3,5-4 luni.

Remigele secundare se schimba câte una anual, începând cu prima de lânga pana axiala între 6-18 luni, a doua la vârsta de 20 luni, la 4 ani gaina având 4 remige secundare schimbate pe fiecare aripa.

Fig. 2 Aprecierea vârstei la pui dupa ritmul de napârlire al remigelor primare

(dupa R. MORAR, Dana Liana PUSTA, 1997)

a= vârsta de 2-2,5 luni (cele 10 remige primare complet dezvoltate si separate de remigele secundare prin pana axiala);

b= vârsta de 3-3,5 luni (doua remige primare schimbate);

c= vârsta 4-4,5 luni (patru remige primare schimbate);

d= vârsta 6-7 luni (noua remige primare schimbate, din zece)

r.p.= remige primare, p.a.=pana axiala, r.s.= remige secundare

Metodica aprecierii vârstei dupa dentitie

Dintii incisivi, crescuti pe extremitatea anterioara a mandibulei (falcii inferioare), la rumegatoare (bovine, ovine), respectiv a maxilei (falcii superioare) si a mandibulei la cabaline, suine, iepuri sunt în ordinea aparitiei incisivii de lapte (caduci) si permanenti (definitivi). Prin pozitia lor în partea anterioara a cavitatii bucale, incisivii sunt dintii cei mai usor de observat si palpat pentru precizarea vârstei. Dintii de lapte au coroanele mai mici, sunt acoperiti cu smalt lucios alb si la o anumita perioada dupa nastere cad pe rând, fiind înlocuiti cu dintii definitivi care au coroanele mai mari si sunt acoperiti cu smalt galbui, ce capata o nuanta mai închisa cu vârsta.

Pentru diferentierea lor ca asezare pe arcada dentara, perechea centrala de incisivi sunt denumiti clesti, perechea de o parte si de alta a lor mijlocasi (la rumegatoare doua perechi, mijlocasi primi si secunzi), iar perechea periferica laturasi (marginasi).

Atât dentitia de lapte cât si cea definitiva la început complet acoperita cu smalt (dinti virgini) la rumegatoare, suine, prin contactul cu furajele dure, celulozice, în actul de masticatie sufera în timp o roadere progresiva a smaltului pe fata superioara (linguala), fenomenul cunoscut sub numele de 'tocire', iar uzura completa a smaltului constituie 'nivelarea' dintilor.

O particularitate a dentitiei incisive la rumegatoare este ca, odata aparute si dezvoltate complet, coroanele nu mai cresc si prin uzura se micsoreaza treptat, în timp ce la cabaline coroanele cresc continuu, dintii uzati pastrându-si lungimea initiala.

Perioadele de apreciere a vârstei dupa incisivi sunt: perioada întâia, aparitia si tocirea dentitiei de lapte; perioada a doua, caderea dintilor de lapte si înlocuirea lor cu cei permamenti, perioada a treia, tocirea si nivelarea dentitiei permanente.

Aprecierea vârstei dupa dentitie la taurine

Vitelul se naste cu cei 8 incisivi acoperiti de gingie pe mandibula, sau cu clestii si mijlocasii aparuti, în orice caz la 2-3 saptamâni pâna la 30 zile dupa nastere incisivii de lapte sunt evidenti pe mandibula.

La taurine coroanele incisivilor au forma de lopeti (tesle) cu directia orizontala, usor oblica pe extremitatea anterioara a mandibulei

Dintii de lapte prezinta dunga de tocire (de roadere a smaltului) initial pe clesti la vârsta de 3 luni, pe mijlocasi primi si secunzi la 4-5 luni, pe laturasi la 6 luni.

Caderea dintilor de lapte si înlocuirea lor cu cei permanenti se desfasoara astfel: la vârsta de 1,5 ani cad clestii de lapte, pâna la 2 ani cresc complet cei permanenti (vaca are doua 'tesle' definitive si 6 de lapte), la 2,5 ani cad si se înlocuiesc pâna la 3 ani mijlocasii primi (4 tesle definitive, 4 de lapte), între 3,5 si 4 ani cad si se completeaza mijlocasii secunzi, iar între 4,5 si 5 ani sunt înlocuiti laturasii (la 5 ani vaca are 8 tesle definitive, deci 'gura încheiata').

Tocirea si nivelarea dintilor permanenti se esaloneaza la vârsta între 6-10 ani si anume: la 6 ani, clestii prezinta dunga de tocire pe jumatate din suprafata coroanei (dinti tociti) si la 7 ani smaltul disparut pe toata suprafata coroanei (dinti nivelati); tot la 7 ani, primii mijlocasi sunt tociti, la 8 ani nivelati; mijlocasii secunzi sunt tociti la 8 ani si nivelati la 9 ani; laturasii sunt tociti la 9 ani si nivelati la 10 ani.

Între 11-13 ani, coroanele nivelate se micsoreaza, au forma patrata, apoi rotunda; la 15 ani, în locul coroanelor disparute se observa numai radacinile celor 8 incisivi.

Aprecierea vârstei dupa dentitie la ovine

Forma incisivilor la ovine este asemanatoare cu cea de la taurine, incisivii permanenti deosebindu-se printr-un aspect mai alungit si mai îngust.

Mielul nou nascut are cei 8 incisivi de lapte acoperiti de gingie; în saptamâna I-a erup clestii, în a doua mijlocasii primi, în a treia mijlocasii secunzi, iar la 28 de zile sunt vizibili toti cei 8 incisivi.

Clestii de lapte cad la vârsta de 1 an si pâna la 1,5 ani sunt înlocuti de cei permanenti crescuti complet (la deschiderea gurii se observa 2 dinti permanenti mai mari, 6 de lapte mai mici); mijlocasii primi definitivi cresc complet pâna la vârsta de 2 ani (se disting 4 dinti permanenti, 4 de lapte); mijlocasii secunzi permanenti cresc pâna la 3 ani, iar laturasii schimbati cresc complet pâna la 4 ani, vârsta la care oaia are 8 incisivi definitivi (gura încheiata).

Tocirea si nivelarea dentitiei permanente la ovine se desfasoara astfel: la 5 ani clestii permanenti sunt tociti pronuntat, la 6 ani clestii si mijlocasii primi sunt nivelati, iar între clestii micsorati se observa un spatiu triunghiular, denumit strungareata; la 8 ani sunt nivelati mijlocasii secunzi, unor oi încep sa le cada dintii; dupa vârsta de 8 ani, oile sunt reformate în majoritate.

Aprecierea vârstei dupa dentitie la cabaline

Mânzul se naste cu cei 6 incisivi pe maxila si 6 incisivi pe mandibula acoperiti de gingie. Clestii de lapte superiori si inferiori erup la 3-4 zile dupa nastere, mijlocasii la vârsta de o luna, laturasii la 6 luni (fig. 20 )

Incisivii la cal au forma de trunchi de piramida, cei de sus suprapunându-se complet pe cei de jos ca un semicerc vazut lateral. O alta caracteristica este prezenta pe extremitatea coroanei incisivilor de lapte si definitivi a misunei (canalul dentar extern) ca o adâncitura negricioasa înconjurata de o bordura proprie de smalt, în mijlocul dentinei. Cu vârsta misuna se roade, se micsoreaza si din ea ramâne numai fundul misunei înconjurat de un mic inel de smalt, constituind latcaia. Prezenta latcaiei echivaleaza cu situatia de dinte 'tocit' cu forma tablei dentare ovala la acest stadiu.

Deoarece dintele de cal creste continuu, la o uzura avansata pe extremitatea coroanei se observa steaua dentara (vârful canalului dentar intern, al pulpei dentare), ca un mic semn îngust, de culoare bruna, înaintea latcaiei. Cu timpul, prin uzura dintelui dispare si latcaia, dintele devenind 'nivelat' si pe tabla dentara de forma triunghiulara se observa numai steaua dentara, rotunda, situata central.

Tocirea incisivilor de lapte superiori si inferiori (roaderea misunei si ramânerea latcaiei) este evidenta pe clesti la vârsta de 1 an, pe mijlocasi la 1,5 ani, pe laturasi la 2,5 ani. Caderea incisivilor de lapte si înlocuirea cu cei dedfinitivi are loc la vârsta de 2,5 ani, clestii permanenti crescând pâna la 3 ani; mijlocasii de lapte cad la 3,5 ani, iar la 4 ani cei definitivi sunt la nivel cu clestii; între 4,5 si 5 ani se înlocuiesc laturasii, astfel ca la 5 ani se completeaza incisivii permanenti (gura este 'încheiata').

Incisivii definitivi pe maxila sunt mai lungi decât cei inferiori, astfel ca se tocesc si se niveleaza mai lent cu 3 ani.

Pe mandibula, clestii se tocesc (dispare misuna), ramâne latcaia la vârsta de 6 ani, mijlocasii la 7 ani, laturasii la 8 ani. Incisivii inferiori au forma tablei dentare ovala la 8 ani, rotunda la 11 ani. Clestii superiori sunt tociti la vârsta de 9 ani, mijlocasii la 10 ani, laturasii la 11 ani.

Nivelarea incisivilor inferiori (dispare si latcaia, ramâne steaua dentara) se observa la 13 ani pe clesti, 14 ani pe mijlocasi, 15-16 ani pe laturasi, iar tabla dentara devine triunghiulara.

Între 16-18 ani se niveleaza incisivii superiori, concomitent cu modificarea formei tablei dentare din rotunda spre triunghiulara. La aceasta vârsta, incisivii inferiori evidentiaza o forma spre biangulara alungita a tablei dentare.

Cu vârsta se constata, privind lateral suprapunerea dintilor, ca unghiul dintre axul incisivilor superiori si al celor inferiori se micsoreaza pronuntat, fiind un semn de recunoastere a batrânetii calului.

Aprecierea vârstei dupa dentitie la iepuri

Incisivii principali (o pereche pe maxila, o pereche pe mandibula) apar la început ca dinti definitivi, cu crestere tot timpul vietii (ca la cabaline). Înapoia incisivilor principali superiori, iepurasul nou-nascut are o pereche de incisivi secundari de lapte, care la vârsta de o saptamâna vor fi înlocuiti de catre incisivii secundari permanenti aparuti în spatele celor de lapte. Astfel la o saptamâna dupa nastere iepurasul prezinta pe maxila 3 perechi de incisivi: în fata, incisivii principali, în spatele acestora, incisivii secundari de lapte si înapoia lor, cei secundari definitivi.

Incisivii principali superiori, cu o arcuire puternica, au pe partea anterioara (labiala) un sant longitudinal median care se adânceste cu vârsta, se largeste si se umple cu tartru. Culoarea incisivilor este alb-galbuie la iepuii tineri, devenind galben închis spre brun la iepurii vârstnici. Arcuirea incisivilor principali de destinde treptat, forma de arc de cerc devine ovala, apoi dreapta, iar unghiul dintre incisivii superiori si inferiori se micsoreaza cu vârsta.

Cresterea continua a incisivilor principali impune folosirea de furaje dure (ramuri, coaja de copac, graunte, paie) pentru realizarea tocirii lor; în lipsa acestora, iepurele roade cusca din lemn, încercând sa previna cresterea excesiva a incisivilor.

Aprecierea vârstei dupa dentitie la suine

Purceii se nasc cu laturasii si caninii (coltii) erupti pe maxila si mandibula si de obicei acesti dinti de lapte sunt taiati cu o foarfeca speciala imediat dupa nastere, pentru ca ranesc mamelele scroafei si mama nu accepta purceii la supt. La vârsta de 2-4 saptamâni erup clestii de lapte, mai întâi pe mandibula, apoi pe maxila (astfel la o luna purcelul are 12 dinti de lapte, câte 6 pe maxila si 6 pe mandibula).

Mijlocasii de lapte apar la vârsta de 2 luni pe mandibula si la 3 luni pe maxila. La 7-9 luni cad coltii si laturasii de lapte, iar între 8-12 luni cresc cei permanenti.

Clestii de lapte sunt înlocuti prin cei permanenti la vârsta de 12-13 luni, iar mijlocasii se schimba la vârsta de 17-18 luni.

Nivelarea clestilor definitive este evidenta la 2 ani, a mijlocasilor între 2,5 - 3 ani, a laturasilor dupa vârsta de 3 ani.