MASINI SI INSTALATII ZOOTEHNICE

Mecanizarea lucrarilor in sectorul cresterii animalelor are implicatii profunde sub aspect economic si social contribuind in mod direct la cresterea productivitatii muncii, a productiei animaliere sub aspect cantitativ si calitativ, asigurand realizarea unor lucrari in concordanta cu cerintele biologice.

Dupa modul cum efectueaza lucrarile, masinile din zootehnie pot fi: mobile, stationare sau semistationare. Masinile mobile se deplaseaza pentru a efectua procesul de lucru (masinile de distribuit nutreturi); masinile stationare executa procesul de lucru stationar (morile cu ciocane); masinile semistationare sunt prevazute cu roti pentru a putea fi deplasate, dar in timpul lucrului nu se deplaseaza.

Masinile zootehnice dupa modul in care sunt actionate se clsifica in: masini cu actionare manuala, masini actionate de animale, masini actionate mecanic si actionate electric. In fermele zootehnice predomina actionarea electrica.

Tehnologia de mecanizare a proceselor de productie din zootehnie este determinata de capacitatea fermei, gradul de tehnicitate, baza energetica disponibila, baza furajera proprie si posibilitatile de utilizare a reziduurilor, planul de perspectiva pentru dezvoltarea fermei sau complexului.

Masini pentru recoltat, prelucrat si administrat furaje

Pentru recoltatul si tocatul plantelor se folosesc combinele de siloz prevazute cu echipamente de lucru.

La aceste combine, taierea plantelor de la sol, tocarea si aruncarea in remorci, sunt efectuate de acelasi organ de lucru. In tara noastra se folosesc pentru recoltare si tocare combinele CSU si CAF.

Tocarea nutrturilor fibroase uscate sau verzi se face in scopul administrarii lor immediate in hrana animalelor, sau in vederea insilozarii.

Pentru tocarea nutreturilor fibroase, in tara noastra se fabrica tocatorile TMS-6M, TNV-o,5 si TFG-1,6.

Tocatoarea pentru furaje grosiere TFG-1,6 se foloseste pentru tocarea si defibrarea cocenilor de porumb uscati, paie, capitule de floarea soarelui si fan cu umiditatea mai mica de 25%, la macinatul concentratelor si fibroaselor uscate in lipsa masinilor specifice acestei lucrari.

Masina realizeaza defibrarea materialului in proportie de 100%, iar lungimea particulelor defibrate cu lungimea de pana la 50 mm este in proportie de 60-75%. Productivitatea tocatorii este de 1,5-1,6 t/h.

Tocarea radacinoaselor (sfecla, gulii furajere, morcovi) se face pentru a fi asimilate mai usor de catre animale si pentru a evita accidentele prin hranirea cu sfecla intreaga, dandu-se posibilitatea ca ele sa fie amestecate si cu alte nutreturi.

Radacinoasele introduse in cosul de alimentare sunt maruntite, scafele dislocand din sfecla materialul sub forma de taitei, care sunt evacuati prin partea inferioara unde se amplaseaza un cos sau un mijloc de transport (transportor, vagonet). Productivitatea lor este de 3-4 t/h. Dupa destinatia tocaturii se deosebesc tocatori pentru bovine si ovine si tocatori pentru suine si pasari. In primul caz se urmareste obtinerea unei tocaturi sub forma de felii, relativ grosiera din punct de vedere dimensional, in timp ce pentru suine si pasari se urmareste obtinerea unei tocaturi marunte formata din particule de dimensiuni apropiate.

Furajele concentrate se administreaza in hrana animalelor numai sub forma macinata, fiind astfel usor asimilate. Moara cu ciocane MC-3 este destinata macinarii boabelor de cereale, stiuletilor si ciocalailor de porumb, paielor si fanului. Ea este formata din moara cu ciocane propriu-zisa, instalatia pentru transportul si insacuirea produslui macinat si sistemul de actionare. Productivitatea in cazul macinarii cerealelor boabe in functie de sita si produs este de 1,5-3 t/h.

Distibuirea nutrturilor in functie de specie se realizeaza dupa diferite scheme tehnologice. La taurine se folosesc urmatoarele utilaje si instalatii: remorcile tehnologice, caruciorul basculant pentru furaje, transportorul cu lanturi si racleti; transportorul suspendat; transportoarele elicoidale, etc.

Remorcile tehnologice pentru distribuirea in iesele a furajelor verzi tocate, a nutretului insilozat sau a fanului tocat au o bena cu pereti metalici, montata pe un sasiu, cu patru pneuri. Pe fundul benei se gaseste un transportor cu lant si racleti, iar in partea anterioara un transportor inclinat tot cu racleti, un uniformizator si camera de distribuire prevazuta cu transportor cu melc si sort prelungitor.

In fermele de crestere a porcilor si in cele avicole, distribuirea se face cu diferite instalatii, in functie de categoria de animale si de tehnologia aplicata.

Distribuitorul de nutreturi concentrate DNC-100 este destinat furajarii pasarilor crescute la sol, este format din buncar de alimentare, jgheab, lant transportor si mecanmismul de actionare.

Transportorul TN-35 este destinat alimentarii cu furaje a hranitoarelor tronconice sau cilindrice din halele de pasari.

Adapatori pentru animale

Adapatorile asigura punerea la dispozitie in permanenta a apei pentru adaparea animalelor.

Adapatorile automate pentru bovine sunt facute in doua variante functionale: adapatori comandate de animale si adapatori cu nivel constant.

Fiecare pot fi prevazute cu elemente pentru incalzirea apei si cu termostate pentru mentinerea unei temperaturi constante.

Adapatori pentru suine. Pentru adaparea porcilor se folosesc adapatori AP-2, AP-2E si adapatoarea cu supapa. Adapatoarea cu supapa pentru porci este alcatuita dintr-o cuva prevazuta la partea anterioara cu un capac cu deschidere interioara.

In spatele capacului se gaseste o supapa cu arc racordata la reteaua de apa. Pentru a bea apa animalul impinge capacul spre interior, care actioneaza asupra supapei care permite patrunderea apei din retea in cupa.

Dupa ce animalul s-a adapat si se retrage, capacul revine in pozitie initiala, iar supapa se inchide. Aceasta adapatoare poate deservi 20-30 porci adulti.

Adapatori pentru pasari. Pentru pasarile crescute in baterii se foloseste adapatoarea cu supapa, care este formata dintr-o conducta pe care sunt montate la distante egale niste corpuri cu supape de forma unor tije sau bile. In partea inferioara, la capatul tijei se gaseste in permanenta o picatura de apa. Pasarile vrand sa ia picatura de apa lovesc cu ciocul supapa care se ridica, permitand astfel iesirea altor picaturi de apa din conducta.

Adapatoarea circulara automata este destinata adaparii pasarilor intretinute la sol. Este suspendata de tavan cu ajutorul unui cablu care permite reglarea inaltimii adapatorii in functie de talia pasarilor.

Nivelul constant in adapatoare este mentinut de masa apei din jgheab. Acest tip de adapatoare permite circulatia libera a pasarilor in hala si usureaza operatiile de scoatere a asternutului si executarea dezinfectiei.

Instalatia pentru incalzirea adaposturilor

Aceste instalatii au ca scop asigurarea unei temperaturi corespunzatoare in adaposturi, de echilibrare a bilantului termic al acestora.

Pentru unele specii si categorii de animale este absolut necesara incalzirea adaposturilor. Pentru incalzirea viteilor si a purceilor se folosesc incazitoare cu lampi cu radiatii infrarosii sau cu rezistente electrice. Lampile cu radiatii infrarosii au constructii diferite si puteri cuprinse intre 100 si 1000 W.

Pentru incalzirea puilor se folosesc eleveuze cu lampi cu radiatii infrarosii sau cu rezistente electrice.

Instalatia de muls mecanic

Instalatia de muls mecanic realizeaza extragerea laptelui din uger prin imitarea proceselor care au loc in cazul suptului natural al vitelului.

Instalatia de muls tip "Banat" este o instalatie cu aparate de muls in doi timpi. Ea este alcatuita dintr-un generator de vacuum, conducte pentru vacuum, aparate de muls si o instalatie de dezinfectie.

Generatorul de vacuum este alcatuit dintr-o pompa de vacuum actionata de un motor electric, un rezervor pentru acumularea apei de condensare, un regulator de vacuum si un vacuumetru.

Pompa de vacuum este o pompa de aer cu palete actionate de un motor electric cu o putere de 1 kw.

Motorul electric este de tip asincron trifazat, are putere de 2,7 KW si functioneaza la tensiunea de 220/380 V.

Rezervorul pentru acumularea apei de condensare are rolul sa impiedice patrunderea in pompa de vacuum a apei de condensare ce se aduna din conductele de vacuum ale instalatiei.

Regulatorul de vacuum are rolul sa regleze vacuumul din instalatie in limitele de 340-380 mm col.Hg in tot timpul functionarii pompei de vacuum si este fixat pe conducta de vacuum a instalatiei, dupa rezervorul pentru acumularea apei de condensare.

Vacuumetrul serveste pentru controlul intensitatii vacuumului din instalatia de muls.

Conductele de vacuum servesc pentru transmiterea vacuumului la aparatele de muls, si au montate pe ele robinetele de vacuum, cate unul intre doua animale, la care se racordeaza aparatele de muls.

Aparatul de muls este prevazut cu pahare de muls formate din pahare si mansonul de cauciuc care imbraca fiecare sfarc, formand un spatiu in jurul sfarcului si un altul dedesubtul lui. In aceste spatii se realizeaza vacuum si presiunea atmosferica, imitandu-se situatia din gura vitelului; un timp de aspiratie a laptelui din uger, echivalent cu sugerea laptelui de catre vitel; un timp de compresie, echivalent cu apasarea suferita de sfarc in gura vitelului, iar la unele aparate se realizeaza si un timp de repaus, asemanator situatiei cand sfarcul este inconjurat de aerul atmosferic in suptul natural.

Bidonul de lapte are capacitatea de 20 l. Capacul sau are doua orificii cu racorduri: unul face legatura intre aparatul de muls si conducta de vacuum si unul prin care curge laptele din colector in bidon.

Pulsatorul are rolul sa transforme vacuumul continuu produs de generator, in vacuum alternativ si actioneaza asupra spatiului lateral al paharelor de muls, in urmatorul mod: in timp ce la doua pahare se transmite aer, formandu-se compresia, la celelalte doua pahare se formeaza vacuum, avand loc aspiratia.

Cei doi timpi ai pulsatorului formeaza o pulsatie, iar aparatul functioneaza in mod normal cu 40-50 pulsatii pe minut. Frecventa pulsatiilor se regleaza cu ajutorul surubului montat pe pulsator.

Colectorul este format din doua camere separate: distribuitorul si camera colectoare de lapte. Prin distribuitor vacuumul si aerul transmis de pulsator este distribuit in spatiul lateral al paharelor de muls, iar prin camera colectoare se colecteaza laptele din spatiile de sub sfarc de la cele patru pahare de muls.

Instalatia de spalare si dezinfectie cuprinde: un rezervor pentru solutia dezinfectanta prevazut la partea inferioara cu un robinet de trecere, o conducta pe care sunt instalate o serie de robinete duble; suporturi pentru pahare de muls, un robinet cu trei cai care face legatura rezervorului de solutie cu conducta de vacuum a instalatiei de muls sau cu aerul liber. Se trece robinetul cu trei cai in pozitia de intrare a aerului atmosferic, apoi deschizandu-se robinetul de trecere al rezervorului si robinetele duble, solutia curge din rezervor prin conducta cu robinetele duble si prin furtunul de lapte si se ridica prin colector in interiorul paharelor de muls. Cand solutia ajunge la partea superioara a cilindrilor, se inchid robinetele duble. Trecandu-se robinetul cu trei cai pe vacuum si deschizandu-se robinetele duble, solutia este aspirata din cilindrii inapoi in rezervor.

Dupa dezinfectie paharele se spala cu apa calda si rece, pentru indepartarea urmelor de solutie dezinfectanta.

Masina de tuns oi MTO-1

Tunsul oilor reprezinta o operatiune sezoniera limitata in timp de factori biologici si climaterici si ca urmare este necesara mecanizarea acestei operatiuni.

Prin tunsul mecanic creste productivitatea muncii de 3-4 ori fata de cel manual, un muncitor putand tunde 60-100 oi/zi, scade efortul fizic deoarece pentru tunsul manual al unei oi sunt necesare 1500-1700 strangeri de mana. Sporul de productie este de 50-250 g lana la fiecare oaie, firul este mai lung cu 0,3-1,5 cm, evitandu-se forfecarea firelor si in mare parte ranirea animalelor.

Greutatea masinii de tuns fara cordon este de 1,630 kg, iar motorul electric este de 65 W si 220V si este amplasat in manerul masinii. Carcasa motorului este confectionata din material plastic si are proprietati elecrtro-izolante.

Ansamblul aparatului taietor este montat la partea anterioara a motorului electric prin patru suruburi si are un corp, pe care se fixeaza pieptenele si mecanismul de reglaj al masinii de tuns, si o parte mobila, pe care se monteaza cutitul masinii de tuns. Partea mobila este antrenata in miscarea liniara alternativa de un excentric cu bila angrenat printr-un pinion cu dantura de la capatul anterior al rotorului motorului elctric.

Reglarea apasarii cutitului pe pieptene se face cu ajutorul surubului de reglaj care transmite printr-o tija presiunea asupra cutitului.

Instalatii mecanice pentru evacuarea gunoiului din adaposturi

Aceste instalatii colecteaza gunoiul din rigole si il transporta la capatul adapostului pentru a fi incarcat in mijlocul de transport sau in recipientul de evacuare pneumatica.

Instalatiile cu transportor cu racleti sunt de trei tipuri:

- instalatii cu racleti fixati pe lant, cu miscare continua;

- instalatii cu racleti batanti pe bara, cu miscare liniar-alternativa;

- instalatii cu racleti tip "Delta" fixati pe cablu sau lant, cu miscare liniar alternativa.

Instalatia cu racleti batanti pe bara, cu miscare liniar alternativa se foloseste in adaposturile de vaci cu lapte in sistem legat. Este alcatuita din doua transportoare: unul cu racleti mobili, montat in rigole si care are rolul de a transporta gunoiul spre unul din capetele grajdului si altul de tip inclinat, cu racleti cu miscare continua, ce preia gunoiul adus de primul transportor si-l duce in mijlocul de transport.

De la motorul electric miscarea se transmite la reductor si de la acesta la cremaliera sau la bara cu lant, care este deplasata intr-un sens. Acest lucru determina ca o bara sa se deplaseze intr-un sens (cursa activa), iar celelalte doua bare cu racleti in sens invers (cursa inactiva). Cand limitatorul vine in contact cu parghia oscilanta, comutatorul inverseaza sensul de rotire al motorului electric si sensurile de deplasare ale barelor cu racleti se schimba.

Transportorul cu racleti mobili are viteza de 0,16 m/s si cursa miscarii alternative de 2 m; cantitatea de gunoi evacuat din adapost si incarcat in mijlocul de transport, la o operatie de curatire este de 900-2800 kg, iar durata operatiei de curatire si incarcare a gunoiului de 30 minute.

Instalatia pentru evacuarea gunoiului cu transportor cu racleti tip "Delta" este destinata evacuarii gunoilui din adaposturile de taurine sau ovine, intretinute in stabulatie libera, situate sub gratare sau pe aleele de circulatie a animalelor. La adaposturile plasate la mica distanta unul de celalalt (maximum 8-10 m) se poate monta o instalatie cu racleti "Delta" care colecteaza gunoiul de la 2-3 adaposturi in acelasi timp. Instalatia se monteaza la unul din capetele adaposturilor sau la mijlocul lor, la adancimea de 40-60 cm, formand un unghi de 90⁰ cu constructiile existente. La cursa activa, cele doua lame articulate ale unui ansamblu se abat datorita frecarilor, ele cand sant deschise deplaseaza gunoiul la fosa colectoare. Daca fosa se gaseste la capatul adapostului, cu ajutorul pompei cu tocator, gunoiul tocat si fluidizat este incarcat fie in remorca cisterna, care-l transporta pe camp unde este imprastiat, fie il depune in platforma (batale) pentru separarea si uscare.

Gardul electric

Gardul electric reprezinta un mijloc eficient pentru organizarea pasunatului in tarlale, pentru protectia animalelor domestice impotriva animalelor salbatice pradatoare, sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.

Principiul de functionare al gardului electric consta in producerea unor socuri de tensiune inalta, insa de intensitate joasa si de foarte scurta durata asupra animalului care atinge sarma gardului, prin inchiderea unui circuit electric intre sarma si pamant prin corpul animalului.

Gardul electric se compune din sursa de energie electrica, pulsatorul, sarma imprejuratoare cu stalpii de sustinere, izolatorii si paratrasnetele.

Sursa de energie cea mai utilizata este o baterie de acumulatoare, deoarece permite instalarea gardului ori unde pe camp cu conditia ca sa fie periodic incarcata. De obicei se folosesc baterii de 6 V. Pulsatorul, are rolul de a transforma curentul continuu de joasa tensiune furnizat de sursa de energie elctrica, in impulsuri electrice de inalta tensiune, cu o intensitate sub limita periculoasa fiziologic si de scurta durata. Sarma imprejmuitoare a gardului electric se executa din otel moale galvanizat cu un diametru de 1,5-2 mm. Paratrasnetele au rol de a asigura descarcarea la pamant a tensiunilor mari ce iau nastere in timpul manifestarilor electrice din atmosfera.

Circuitul de inalta tensiune al instalatiei, care se inchide prin sarma si pamant, este insa intrerupt, deoarece sarma este montata pe izolatori si ca urmare, prin sarma instalatiei nu trece curentul electric.

Cand un animal aflat in imprejmuire atinge sarma, circuitul electric se inchide prin corpul sau, iar animalul va simti un soc creat de impulsul de inalta tensiune, soc care il va determina sa se indeparteze brusc de sarma.

Separatoare de lapte

In fermele de vaci de lapte, separatoarele de lapte sunt utilizate pentru separarea laptelui in smantana si lapte degresat.

Capacitatea de lucru a separatoarelor utilizate in ferme este, de sub 500 l/h, iar cele din industria laptelui de pana la 10.000 l/h.

Un separator de lapte este compus din: toba de separare; bazin sau conducta de alimentare; vas intermediar de alimentare, cu plutitor, pentru punerea in concordanta a debitului de alimentare cu debitul efectiv de lucru al tobei de separare; palnii sau conducte de evacuare a smantanii si a laptelui degresat; mecanismele de actionare.

Toba reprezinta organul de separare. In interiorul tobei se gasesc 20-45 talere prevazute cu orificii pentru circulatia ascendenta a laptelui proaspat si cu mici decupari pentru trtecerea smantanii, in partea dinspre axul tobei. Suprafata talerelor prezinta proeminente, care asigura mentinerea unei distante de 0,3-0,5 mm intre ele.

Desprinderea globulelor de grasime, din plasma care le inconjoara, are loc in spatiile dintre talere, pe principiul separarii centrifuge. Globulele de grasime au diametrul cuprins intre 1-10 m si au densitatea mai mica decat a plasmei laptelui. Asupra fiecarei globule de grasime actioneaza forta centripeta, care tinde sa dirijeze globula spre centrul de rotatie si forta data de curentul de lapte, care tinde sa antreneze globula spre periferia talerului. Rezultanta acestor forte determina directia de deplasare a globulei.

Temperatura laptelui de 30-35⁰C favorizeaza separarea globulelor de grasime. Capacitatea de lucru a unui separator depinde de numarul de talere al tobei, de marimea acestora, de distanta dintre ele.

Cu ajutorul separatoarelor poate fi realizata separarea a 95-99% din cantitatea totala de grasime aflata in lapte.

Separatorul de lapte se spala si dezinfecteaza dupa fiecare utilizare. Spalarea si dezinfectarea se executa cu apa rece, apa calda, solutii detergente si dezinfectante, cu jeturi sub presiune sau prin circuit inchis. Tobele separatoare se demonteaza la fiecare spalare.