TEHNOLOGIA CRESTERII ANIMALELOR IN ZONA MONTANA

TEHNOLOGIA CRESTERII ANIMALELOR IN ZONA MONTANA

1. Nota introductiva

Modulul "Tehnologia cresterii animalelor in zona montana" reprezinta unitatea de competenta tehnica specializata "Tehnologia cresterii animalelor in zona montana" si se studiaza in clasa a XI-a liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar de xx ore din care laborator tehnologic xx ore de specialitate.

Unitatile de competenta pentru abilitatile cheie precizate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru nivelul trei, clasa a XI-a Comunicarea, competentele 2.2 si 2.3 se formeaza si se aprofundeaza la fiecare modul, dar se evalueaza o singura data la modulul in care au fost agregate, asa cum se specifica in tabelul privind alcatuirea modulelor. Unitatile de competente tehnice generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre rezultatele invatarii si continuturi.

In programa scolara, fiecarei unitati de competenta ii corespund competentele individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Atingerea competentelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate prin programa in vederea realizarii continuturilor, sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

Intrucat programa scolara reprezinta elementul central in realizarea proiectarii didactice, trebuie lecturat cu atentie sporita, modul de parcurgere in ordine cronologica a continutului prezentat in capitolul 3 - Sugestii metodologice. Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate rezultatul invatarii,criteriile de realizare cu privire la cunostinte, abilitati, atitudini.

Unitatea de competenta, se trateaza complet si se evalueaza la modulul "Tehnologia cresterii animalelor in zona montana".

Programa scolara reprezinta elementul de baza in realizarea proiectarii didactice, ceea ce presupune lecturarea cu atentie a ei. Pentru ca programa sa-si dovedeasca din plin utilitatea in proiectare, ea trebuie studiata in corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala in care sunt stipulate rezultatele invatarii, criteriile de realizare cu privire la abilitati, atitudini, cunostinte si probele de evaluare, necesare inregistrarii performantelor elevilor.

2. Locul modulului in cadrul planului de invatamant, lista cu rezultatele invatarii care apartin modulului.

In planul de invatamant " Tehnologia cresterii animalelor in zona montana " este modulul nr.xxx.

Lista cu rezultatele invatarii: .

1. Aplica cunostinte referitoare la pricipalele specii de animale din zona montana

2. Analizeaza aspectele de exterior ale animalelor

3. Coordoneaza activitatea de reproductie a animalelor din zona montana

4 Elaboreaza programe de ameliorare a speciilor de animale din zona montana

5. Proiecteaza procesele tehnologice specifice hranirii animalelor din zona

Montana

6. Aplica tehnologii de intretinere si ingrijire a speciilor de animale din zona de

munte

7. Selecteaza sisteme si metode de obtinere a productiilor animaliere de calitate

8. Organizeaza,depoziteaza si conserva produsele animaliere

3. Tabelul de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi

4. Sugestii metodologice

4.1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice generale si specializate se formeaza prin pregatire teoretica si laborator tehnologic.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele doua tipuri de pregatire. Pentru pregatirea teoretica la modulul ,, Tehnologia cresterii animalelor in zona montana" sunt acordate xx ore xx ore pentru laboratorul tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate tehnica.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta suportul planificarii calendaristice.

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.

4.2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare - invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul ,, Tehnologia cresterii animalelor in zona montana'' se studiaza in clasa a XI-a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de xx ore, din care instruire teoretica xx ore si laborator tehnologic xxore.

Proiectarea curriculum-ului s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta ,, Tehnologia cresterii animalelor in zona montana'' cuantificata cu 2 credite.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a, procesul de predare-invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice generale si specializate cerute de nivelul trei, calificarea "Tehnician agromontan".

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea metodelor si procedeelor didactice care conduc la formarea competentei specifice continutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, turul galeriilor, exercitiul, mozaicul, lucrul pe statiuni, in care activitatea didactica este centrata pe elev, au eficienta maxima in procesul de predare - invatare.

Ele permit formarea competentelor si dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, ca si imaginatia si creativitatea.

Procesul de predare / invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune cu stringenta implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor, care sa capteze atentia elevilor si sa le ofere acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea unor metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare specifice nivelului trei, care sa ofere elevilor posibilitatea de optiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor noi invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare / invatare profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de documentare, fise de lucru, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor necesare precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele tehnice specializate si de competentele cheie definite.

Exemplificam printr-o lectie in care se vizeaza formarea competentei de a ,,identifica rasele de taurine".

Pentru aceasta sugeram urmatorul scenariu didactic:

- se organizeaza colectivul de elevi pe echipe si puncte de lucru;

- fiecare punct de lucru este dotat cu fise de documentare (descrierea rasei), fise de lucru (despre caracterele morfologice si productive), mulaje, postere,albume, imagini (video, DVD, CD);

- fiecare punct de lucru (statiune) reprezinta o rasa (autohtona sau importata);

- numarul statiunilor corespunde cu numarul raselor de taurine studiate;

- se organizeaza si o statiune de rezerva pentru elevii foarte buni, cu o rasa mai rar intalnita (exemplu rasa Pinzgau);

- echipele de elevi se rotesc astfel incat la finalul orei (orelor) fiecare echipa sa fi parcurs toate statiunile, (nu este obligatorie statiunea de rezerva);

- in fiecare statiune elevii se documenteaza din fisele de documentare, observa si descopera caracterele morfologice ale rasei, le diferentiaza de cele ale altor rase, rezolva sarcinile din fisele de lucru, cer lamuriri daca este cazul, asociaza caracterele productive, fac comparatii, bifeaza statiunea parcursa intr-o fisa speciala de evidenta, unde sunt trecute toate statiunile.

In final echipele sunt solicitate sa prezinte solutiile la fisele de lucru din fiecare statiune. Se discuta, se fac observatii si impreuna, cu profesorul se decide asupra solutiei corecte. La finalul parcursului elevii sunt capabili sa identifice rasele de taurine.

5. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala, este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul si portofoliul elevului.

Autoevaluarea este o metoda tot mai des utilizata, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor invatarii.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale ale realizarilor unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de realizare cu privire la cunostinte, abilitasi,atitudini si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie.

In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardul de Pregatire Profesionala, pentru unitatea de competenta definita.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice, in functie de cerintele unitatii de competente si de probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de realizare exprimate prin cunostinte, abilitati si atitudini din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,,Tehnician agromontan", nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competenta xx. Tehnologia cresterii animalelor in zona montana

Rezultatul invatarii Selecteaza sisteme si metode de obtinere a produselor animaliere de calitate.

Criterii de realizare:

Verificarea conditiilor si a modului de obtinere a productiilor animaliere

Proba practica

Indepliniti urmatoarele sarcini:

BIBLIOGRAFIE

Pomicultura generala si speciala. M .Popescu.M. CEPOIU.EDITURA CERES BUCURESTI 2006

Viticultura practica .Liviu Dejeu Editura Ceres Bucuresti 2006.

Cultura arbustilor fructiferi , DR. Ing.Lenuta Chira,editis a-v-a EDITURA m.a.s-t. 2007