| CATEGORII DOCUMENTE |
Grila
a. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea procesului care le-a creat.
b. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui obiect si modul in care se executa operatiile.
c. Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume, dar cu semantica si implementare diferita.
d. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand rescrierea si codificarea.
e. Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de clasa de obiecte careia ii apartine.
2. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze dobanda (dobanda) pentru suma depusa la banca (suma) atunci cand se aplica procente diferite ale ratei dobanzii (rata) in functie de termenul de maturizare al depozitului (t), astfel:
|
Termen (t) |
Rata dobanzii (rata) |
|
1 luna |
20% pe an |
|
3 luni |
21% pe an |
|
6 luni |
22% pe an |
|
12 luni |
23% pe an |
Se utilizeaza formula de calcul a dobanzii: dobanda=(suma*rata*t)/1200.
a) suma=InputBox("Suma depusa:")
t=InputBox("Termen depozit - in luni:")
Select Case t
Case Is = 1
dobanda=(suma)/1200
Case Is = 3
dobanda=(suma*3)/1200
Case Is = 6
dobanda=(suma*6)/1200
Case Is = 12
dobanda=(suma*12)/1200
End Select
b) suma=InputBox("Suma depusa:")
t=InputBox("Termen depozit - in luni:")
Select t
Case Is = 1
dobanda=(suma*20)/1200
Case Is = 3
dobanda=(suma*21*3)/1200
Case Is = 6
dobanda=(suma*22*6)/1200
Case Is = 12
dobanda=(suma*23*12)/1200
End Select
c) suma=InputBox("Suma depusa:")
t=InputBox("Termen depozit - in luni:")
Select Case t
Case Is = 1
dobanda=(suma*20)/1200
Case Is = 2
dobanda=(suma*21*3)/1200
Case Is = 3
dobanda=(suma*22*6)/1200
Case Is = 4
dobanda=(suma*23*12)/1200
End Select
d) suma=InputBox("Suma depusa:")
t=InputBox("Termen depozit - in luni:")
Select Case suma
Case Is = 1
dobanda=(suma*20)/1200
Case Is = 3
dobanda=(suma*21*3)/1200
Case Is = 6
dobanda=(suma*22*6)/1200
dobanda=(suma*23*12)/1200
e) suma=InputBox("Suma depusa:")
t=InputBox("Termen depozit - in luni:")
Select Case t
Case Is = 1
dobanda=(suma*20)/1200
Case Is = 3
dobanda=(suma*21*3)/1200
Case Is = 6
dobanda=(suma*22*6)/1200
Case Is = 12
dobanda=(suma*23*12)/1200
End Select
3. In Access, interogarile se clasifica in:
4. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C = C + A
Case Is > 0
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Next i
Print 'C=', C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
|
a |
contine erori de sintaxa |
|
b |
C=5 |
|
c |
C=-5 |
|
d |
nu afiseaza nimic |
|
e |
C=100 |
Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).
Comanda: SQL>SELECT COD, DEN FROM MATERIALE;
|
a |
Selecteaza toate inregistrarile din tabela |
|
b |
Selecteaza numai campurile COD si DEN si toate inregistrarile |
|
c |
Selecteaza numai campurile COD si DEN fara inregistrari |
|
d |
Selecteaza numai campurile UM, CANT, PRET_U si toate inregistrarile |
|
e |
Selecteaza numai campurile UM, CANT, PRET_U fara inregistrari |
In reprezentarea prin diagrama entitate-asociere, legaturile dintre entitati sunt reprezentate prin:
|
a |
arce neorientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile participante la asociere. |
|
b |
primitive |
|
c |
arce orientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile participante la asociere. |
|
d |
entitatile participante la asociere |
|
e |
nodurile ce reprezinta entitatile participante la asociere |
|
a | |
|
b | |
|
c | |
|
d | |
|
e |
7. Metodele de proiectare sistemice:
|
a) |
se compun din abstractizari care prezinta lumea reala ca pe o colectie de entitati si de legaturi, stabilite intre acestea |
|
b) |
este considerata invariabila sau relativ stabila in sistemele anterioare si gestionata doar de administratorul bazei de date |
|
c) |
operant formeaza imaginea dinamica de nivel "actiune" |
|
d) |
reprezinta ansamblul de tehnici si echipamente de culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor |
|
e) |
aduc o varietate de procedee pentru obtinerea si prelucrarea datelor, in vederea utilizarii sistemelor informationale in gestionarea unei unitati economice |
8. Documentele justificative asigura:
|
a) |
datele de intrare in sistemul informational contabil, consemneaza operatiile economice si financiare in momentul efectuarii lor, cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii lor si ca instrument de fundamentare a inregistrarii contabile |
|
b) |
reconstituirea tabelei de partitii |
|
c) |
nivelul de rentabilitate realizat in urma vanzarii lor pe piata |
|
d) |
construirea unor modele contabile noi, la o schimbare a misiunii sistemelor contabile |
|
e) |
se bazeaza pe diverse obiecte asezate pe dialogul permanent cu multimea consumatorilor de informatie contabila. |
9. Domeniul reprezinta:
|
a) |
asocierea de tipul unu-la-multi, unei inregistrari din tabelul A ii corespunde mai multe inregistrari din tabelul B |
|
b) |
o situatie de moment, care precede sau succede logic unui alt eveniment |
|
c) |
raspunsul unui obiect la un eveniment si, in acelasi timp, abstractizarea valorilor atributelor si a legaturilor unui obiect |
|
d) |
multimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut, intr-o anumita perioada de timp |
|
e) |
un ansamblu de concepte si reguli de combinare care permit reprezentarea realitatii circumscrise domeniului supus informatizarii |
10. Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor:
Pentru asocierea stabilita intre Clienti si Contracte stabiliti cardinalitatile:
|
a) |
(1,n) - (1,1) |
|
b) | |
|
c) |
(0,n) - (n,1) |
|
d) |
(1,n) - (0,1) |
|
e) |
(0,n) - (n,1) |
Numele clasei de obiecte sub metoda OMT trebuie:
|
a) |
sa asigure transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii. |
|
b) |
sa urmareasca partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii informatiilor |
|
c) |
sa considere ca un anumit domeniu este compus din parti corelate intre ele si cu legaturi cu exteriorul |
|
d) |
sa permita fixarea optiunii gestiunii la nivel conceptual, organizationale la nivel logic si a celei tehnice la nivel fizic |
|
e) |
sa fie sugestiv in contextul aplicatiei si sa identifice clasa in mod unic. |
Se cunoaste urmatorul fragment de MCD.
Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati.
|
a) |
|
|
b) |
|
|
c) |
|
|
d) |
|
|
e) |
|
Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?
|
a) |
F1 AND F2 ↔ F2 AND F1 |
d) |
IF F1 THEN F2 ↔ NOT(F1) OR F2 |
|
b) |
NOT(NOT(F1)) ↔ NOT(F1) |
e) |
(F1 OR F2) OR F3 ↔ F1 OR (F2 OR F3) |
|
c) |
NOT(NOT(F1)) ↔F1 |
. Ca faza a achizitiei cunoasterii, testarea reprezinta:
|
a. |
stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat; |
d. |
proiectarea structurii si organizarea cunoasterii; |
|
b. |
formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii; |
e. |
validarea si testarea bazei de cunostinte; |
|
c. |
formularea regulilor in cazul sistemelor expert cu reguli de productie; |
In cate faze se realizeaza achizitia cunoasterii?
|
a. |
d. | ||
|
b. |
e. | ||
|
c. |
16. In cazul programarii euristice, spatiul de rezolvare a problemelor implica:
|
a) |
spatiul starilor, spatiul operatorilor, starea initiala, starea sau starile finale precum si informatia asociata fiecarei stari; |
d) |
spatiul iesirilor, spatiul operatorilor, starea initiala, starea sau starile finale precum si informatia asociata fiecarei stari; |
|
b) |
spatiul starilor, spatiul intrarilor, starea initiala, starea sau starile finale precum si informatia asociata fiecarei stari; |
e) |
spatiul starilor, spatiul operatorilor, starea initiala, starea sau starile finale precum si informatia asociata ultimei stari. |
|
c) |
spatiul starilor, spatiul operatorilor, starea initiala, starea sau starile intermediare precum si informatia asociata fiecarei stari; |
17. Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are urmatoarele componente:
|
a) |
modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul (catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor; |
d) |
modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), bazele de date, procesul de executie si integrare a modelelor; |
|
b) |
modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul (catalogul) de modele), procesul de creare si verificare a modelelor; |
e) |
bazele de date, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul (catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor; |
|
c) |
metodele, sistemul de gestiune al bazelor de date, dictionarul (catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor; |
18. Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la:
|
a) |
perioade viitoare (date viitoare), care sunt presupuse si nu sunt cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model; |
d) |
perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model; |
|
b) |
perioade diverse, care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor, pe baza lor constituindu-se un model; |
e) |
perioade anterioare (date istorice), care nu pot fi examinate din cauza complexitatii lor, pe baza lor constituindu-se un model. |
|
c) |
perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate), care sunt examinate pe baza flerului analistilor, pe baza lor constituindu-se un model; |
Grila H
In teoria bazelor de date, tehnica entitate-asociere permite construirea modelului structural sub forma unei diagrame entitate-asociere, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
a) identificarea componentelor, identificarea asocierilor, stabilirea semnificatiei legaturii si identificarea nodurilor-eticheta (sub forma de romb).
b) identificarea componentelor, identificarea asocierilor, codificarea asocierilor, identificarea atributelor si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor.
c) identificarea componentelor, identificarea atributelor, identificarea erorilor de asociere si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor.
d) identificarea asocierilor, identificarea atributelor, stabilirea atributelor de identificare a entitatilor si marcarea acestora pentru operatia de stergere.
e) identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea erorilor de asociere si stabilirea entitatilor pentru stergere.
2. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).
a)For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")
val_in=InputBox("Valoarea initiala")
d_normata=InputBox("Durata normata de functionare")
data_pf=InputBox("Data punerii in functiune")
am_anuala=val_in/durata_normata
am_lunara=am_anuala/12
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, "#####0"); Tab(40); _
Format(am_lunara, "#####0"); Tab(50); Format(am_anuala, "#####0")
Next i
b)For i=1 To N
den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")
val_in=InputBox("Valoarea initiala")
d_normata=InputBox("Durata normata de functionare")
data_pf=InputBox("Data punerii in functiune")
am_anuala=val_in/durata_normata
am_lunara=am_anuala/12
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, "#####0"); Tab(40); _
Format(am_lunara, "#####0"); Tab(50); Format(am_anuala, "#####0")
Next i
c)For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")
val_in=InputBox("Valoarea initiala")
d_normata=InputBox("Durata normata de functionare")
data_pf=InputBox("Data punerii in functiune")
am_anuala=val_in/durata_normata
am_lunara=am_anuala/12
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, "#####0"); Tab(40); _
Format(am_lunara, "#####0"); Tab(50); Format(am_anuala, "#####0")
d)For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")
val_in=InputBox("Valoarea initiala")
d_normata=InputBox("Durata normata de functionare")
data_pf=InputBox("Data punerii in functiune")
am_lunara=am_anuala/12
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, "#####0"); Tab(40); _
Format(am_lunara, "#####0"); Tab(50); Format(am_anuala, "#####0")
Next i
e)For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")
val_in=InputBox("Valoarea initiala")
d_normata=InputBox("Durata normata de functionare")
data_pf=InputBox("Data punerii in functiune")
am_anuala=val_in/durata_normata
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, "#####0"); Tab(40); _
Format(am_lunara, "#####0"); Tab(50); Format(am_anuala, "#####0")
Next i
3. In Access, interogarile de actiune sunt:
a) interogari pentru stergere, interogari pentru adaugare, interogari pentru reactualizare si interogari de selectie.
b) interogari pentru stergere, interogari pentru adaugare, interogari pentru reactualizare si interogari pentru selectarea acelor inregistrari care satisfac criteriile impuse de utilizator.
c) interogari pentru stergere, interogari pentru adaugare, interogari pentru reactualizare si interogari pentru sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata.
d) interogari pentru stergere, interogari pentru adaugare, interogari pentru reactualizare si interogari al caror rezultat este crearea unui nou tabel in baza de date.
e) interogari pentru stergere, interogari pentru adaugare, interogari pentru reactualizare si interogari dynaset.
4. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C = C + A
Case Is > 0
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Next i
Print 'C=', C
pentru A=5 si B=10 afiseaza:
|
a |
contine erori de sintaxa |
|
b |
C=5 |
|
c |
C=-5 |
|
d |
nu afiseaza nimic |
|
e |
C=100 |
5. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).
Comanda:
SQL>SELECT COD, DEN FROM MATERIALE
WHERE DEN='Cherestea';
|
a |
Selecteaza toate inregistrarile din tabela pentru materialele cu denumirea (DEN) 'Cherestea' |
|
b |
Selecteaza numai campurile COD si DEN si toate inregistrarile |
|
c |
Selecteaza numai campurile COD si DEN pentru materialele 'Cherestea' |
|
d |
Selecteaza numai campurile CANT si PRET_U si toate inregistrarile |
|
e |
Selecteaza numai campurile CANT si PRET_U pentru materialele 'Cherestea' |
6. In programare, identificatorul reprezinta orice sir de caractere alfanumerice ce se foloseste in calitate de:
|
nume de variabila sau constanta intr-un program |
|
|
eticheta de regasire a unui punct din program |
|
|
nume de procedura sau de functie |
|
|
nume diverse |
|
|
nume atasat unei unitati logice de memorie externa (hard disc, discheta, compact disc, memorie flash etc.). |
|
a | |
|
b | |
|
c | |
|
d | |
|
e |
7. Conform metodelor de proiectare sistemice sistemul informatic este abordat:
|
a) |
ca un sistem complex de tehnici si metode de prelucrare logica si automata a datelor statistice |
|
b) |
concurential intre diferiti utilizatori care pastreaza performantele sistemelor anterioare |
|
c) |
sub doua aspecte complementare: datele si prelucrarile analizate-modelate independent, cu reunirea lor cat mai tarziu posibil |
|
d) |
prin stabilirea firmelor concurente, incluzand organizatiile care intentioneaza sa patrunda pe piata si producatorii de produse substitute |
|
e) |
astfel incat sa se poata realiza definirea sarcinilor de realizare pe compartimente, precum si raspunderi in caz de nerealizare |
8. Informatia contabila, parte a informatiei economice:
|
a) |
vehiculeaza cunostinte de reflectare si control privitoare la situatia patrimoniului, entitate economica si juridica de gestiune a valorilor materiale si banesti |
|
b) |
utilizeaza o abstractizare prin relatie, recunoscuta de ISO ca fiind o apropiere de modelul entitate-relatie |
|
c) |
modeleaza datele la trei niveluri de abstractizare: conceptual, logic si fizic |
|
d) |
permite introducerea datelor, calcul aritmetic, memorarea datelor si a instructiunilor, precum si afisarea rezultatelor |
|
e) |
poate lua forma unei diagrame a fluxului de date. |
9. Dependenta functionala reprezinta:
|
a) |
o structura ce permite vizualizarea structurii ierarhice, descrierea programului sau a unui modul fiind stabilite pe mai multe niveluri |
|
b) |
unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel mult o inregistrare din tabela A |
|
c) |
demersul metodologic de dezvoltare a sistemelor informatice |
|
d) |
procesul de evaluare a unui sistem |
|
e) |
conceptul care descrie aceasta relatie intre atribute |
Considerand urmatoarea reprezentare grafica:
Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Furnizori-Factura:
|
a) |
- (0,n) |
|
b) |
(n,0) - (0,1) |
|
c) |
(1,n) - (1,1) |
|
d) |
- (0,1) |
|
e) |
- (0,1) |
Asocierea claselor in OMT se realizeaza:
|
a) |
printr-un verb inscris deasupra liniei de conectare |
|
b) |
programare, planificare si previziune pe baza calculelor analitice |
|
c) |
in cadrul sistemului informational, justificativ, de evidenta contabila sau de sinteza si raportare. |
|
d) |
si se fundamenteaza pe inregistrarea proprie contului informatic |
|
e) |
prin abordarea descendenta sub numele de bottom-up |
Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:
Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:
|
a) |
|
|
b) |
|
|
c) |
|
|
d) |
|
|
e) |
|
Cate proprietati respecta formula de calcul propozitional?
|
a. |
d | ||
|
b. |
e. | ||
|
c. |
. Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, modelarea conceptuala reprezinta:
|
a. |
definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea instrumentelor informatice; |
d. |
verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert in domeniul specific; |
|
b. |
etapa in care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte; |
e. |
formalizarea si reprezentarea cunostintelor in structura necesara pentru stocarea in baza de cunostinte a sistemului expert; |
|
c. |
definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman in domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert; |
In domeniul economic este utilizat, printre altele, urmatorul tip de sistem expert:
|
a. |
sisteme expert destinate previziunii si planificarii |
d |
sisteme expert de instruire |
|
b. |
sisteme expert de depanare si reparare |
e. |
sisteme expert de diagnoza |
|
c. |
sisteme expert de proiectare |
Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date:
|
a) |
functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici; |
d) |
functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza statistici; |
|
b) |
functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici; |
e) |
functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici. |
|
c) |
functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici; |
Tehnicile de Data Mining se pot aplica:
|
a) |
aleatoriu; |
d) |
numai ascendant; |
|
b) |
condescendent; |
e) |
atat ascendent cat si descendent. |
|
c) |
numai descendent |
In cubul OLAP, prin operatia drill-down se obtin:
|
a) |
date de conjunctura; |
d) |
date elementare; |
|
b) |
detalii; |
e) |
date complexe. |
|
c) |
date sintetice; |
Grila I
Dupa gradul asocierii (maximele cardinalitatii), tipurile de legaturi intre entitati se clasifica in:
a) Asocieri partiale si asocieri totale (complete).
b) Asociere de tip "multi-la-unu", asocieri de tip "unu-la-multi", asocieri de tip "multi-la-multi".
c) Asocieri partiale, asocieri totale (complete), asocieri binare, asocieri recursive si asocieri complexe.
d) Asocieri binare, asocieri recursive si asocieri complexe.
e) Asociere de tip "unu-la-unu", asocieri de tip "unu-la-multi", asocieri de tip "multi-la-multi".
2. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze rata corespunzatoare unei anuitati (anuitate), cu plata in rate, la un nivel fix al dobanzii, cunoscand: rata anuala a dobanzii (rata), numarul total de perioade de plata pe durata de viata a anuitatii (nper) si valoarea actuala a imprumutului (pv). Se utilizeaza functia financiara predefinita pmt(rate, nper, pv), unde rate este rata lunara a dobanzii. Datele de intrare se introduc din casete-text.
a) Private cmdCalcul()
Dim rata As Double
Dim rate As Double
Dim nper As Integer
Dim pv as Double
Dim anuitate As Double
rata=Val(txtRata)
nper=Val(txtNper)
pv=Val(txtPv)
rate=rata/(12*100)
anuitate=pmt(rate, nper,pv)
txtAnuitate=Format(anuitate,"######0.00")
End Sub
b) Private cmdCalcul_Click()
Dim rata As Double
Dim rate As Double
Dim nper As Integer
Dim pv as Double
Dim anuitate As Double
rata=Val(txtRata)
nper=Val(txtNper)
pv=Val(txtPv)
rate=rata/(12*100)
anuitate=pmt(rate, nper,pv)
txtAnuitate=Format(anuitate,"######0.00")
End Sub
c) Private cmdCalcul_Click()
Dim rata As Double
Dim rate As Double
Dim nper As Integer
Dim pv as Double
Dim anuitate As Double
rata=Val(txtRata)
nper=Val(txtNper)
pv=Val(txtPv)
rate=rata/(12*100)
anuitate=pmt(rate, nper,pv)
txtAnuitate=Format(anuitate)
End Sub
d) Private cmdCalcul_Click()
Dim rata As Double
Dim rate As Double
Dim nper As Integer
Dim pv as Double
Dim anuitate As Double
rata=Val(txtRata)
nper=Val(txtNper)
pv=Val(txtPv)
rate=rata/(12*100)
txtAnuitate=Format(anuitate,"######0.00")
End Sub
e)Private cmdCalcul_Click()
Dim rata As Double
Dim rate As Double
Dim nper As Integer
Dim pv as Double
Dim anuitate As Double
rata=Val(txtRata)
nper=Val(txtNper)
pv=Val(txtPv)
rate=rata/(12*100)
anuitate=pmt(rate, nper,pv)
txtAnuitate=Format(anuitate,"######0.00")
In Access, rapoartele sunt alcatuite din doua tipuri de informatii:
a. Informatii de structura si informatii de ordin functional stabilite la crearea raportului.
b. Informatii de structura si informatii despre controale, sectiuni, elemente de grafica decorative.
c. Informatii de structura.
d. Informatii de structura si informatii reprezentand datele propriu-zise.
e. Informatii reprezentand datele propriu-zise.
4. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C = A - B
End If
End If
Next i
Print 'C=', C
pentru A=5 si B=10 afiseaza:
|
a |
contine erori de sintaxa |
|
b |
C=5 |
|
c |
C=-5 |
|
d |
nu afiseaza nimic |
|
e |
C=100 |
Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).
Comanda:
SQL>SELECT * FROM MATERIALE
WHERE Mat LIKE 'B%';
|
a |
Contine erori de sintaxa |
|
b |
Selecteaza numai anumite campuri din tabela |
|
c |
Selecteaza materialele pentru care denumirea (DEN) incepe cu litera B |
|
d |
Selecteaza materialele pentru care denumirea (DEN) incepe cu simbolul % |
|
e |
Selecteaza materialul Cherestea |
6. Dictionarele de informatica definesc algoritmul ca:
|
o descriere a schemei de realizare a unui eveniment cu ajutorul unei multimi finite de actiuni elementare predenumite, realizabile a priori si avand o durata limitata in timp |
|
|
o descriere a schemei de realizare a unui eveniment cu ajutorul unei multimi infinite de actiuni elementare predenumite, realizabile a posteriori si avand o durata limitata in timp |
|
|
un concept folosit pentru a desemna o multime finita de operatii cunoscute care, executate intr-o ordine bine stabilita, pornind de la o multime de valori (date) de intrare conduc la obtinerea in timp finit a unei alte multimi de valori, valori (date) de iesire |
|
|
un concept folosit pentru a desemna o multime infinita de operatii cunoscute care, executate intr-o ordine bine stabilita, pornind de la o multime de valori (date) de intrare conduc la obtinerea in timp finit a unei alte multimi de valori, valori (date) de iesire |
|
|
o secventa finita de pasi prin care se rezolva o problema logica sau matematica |
|
a | |
|
b | |
|
c | |
|
d | |
|
e |
7. Metodele sistemice de proiectare:
|
a) |
acorda prioritate datelor fata de prelucrari si respecta cele trei niveluri de abstractizare conceptual, logic si fizic |
|
b) |
utilizeaza tehnici specifice netinand seama de aspectul semantic al informatiei, ci doar de modul de reprezentare formala a activitatii productive |
|
c) |
reprezinta ansamblul activitatilor sistemului operant fata de multimea functiilor sale |
|
d) |
prin implicarea functiei birotice de prelucrare si comanda-control, permite managerului sa cunoasca punctele forte, dar si cele slabe ale firmei |
|
e) |
permite analizarea exhaustiva a aspectelor pozitive si negative specifice fiecarei functii majore |
8. Ciclul de decizie este constituit:
|
a) |
din informatii de generalizare, de regula cantitative, unele valorice, prelucrate dupa metodologii statistice |
|
b) |
pe baza darilor de seama de stat; dari de seama departamentale; dari de seama interne ale agentilor economici |
|
c) |
din abordarea ascendenta, cunoscuta mai simplu sub numele de bottom-up, si abordarea descendenta sau top-down |
|
d) |
din toate mecanismele de decizie, inclusiv acele optiuni de alegere de pe parcursul dezvoltarii sistemului informatic |
|
e) |
ca un anumit domeniu compus din parti corelate intre ele si cu legaturi cu exteriorul |
9. Cardinalitatea este reprezentata printr- un cuplu de numere intregi:
|
a) |
iar datele si prelucrarile sunt examinate impreuna definindu-se actigrame (sau diagrama activitatilor) si datagrame (diagrama datelor) |
|
b) |
de forma (x, y), care exprima numarul minim (x) si numarul maxim (y) de realizari ale unei instante (realizari) ale tipului de entitate care participa la o asociere |
|
c) |
care folosesc descompunerea progresiva descendenta "top-down"; ele fiind in fapt carteziene |
|
d) |
care produce separarea intre modelul datelor si modelul prelucrarilor |
|
e) |
utilizand un formalism numit ENTITATE-ASOCIERE |
Considerand urmatoarea reprezentare grafica
Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Angajati-Sucursala:
|
a) |
- (1,n) |
|
b) |
- (n,1) |
|
c) |
- (1,1) |
|
d) |
(0,n) - (0,1) |
|
e) |
(1,n) - (0,1) |
Generalizarea sub OMT presupune:
|
a) |
operatiile economice consemnate in documentele justificative sunt inregistrate in ordine cronologica si grupate in registrele contabile |
|
b) |
identificarea atributelor si/sau a operatiilor comune claselor si crearea superclase |
|
c) |
corelatia fluxurilor de intrare-iesire cu sistemul de pilotaj al agentilor economici fapt materializat prin actiunea in timp real a sistemului informational |
|
d) |
suporturile datelor si al informatiilor ca mijloace materiale cu ajutorul carora sunt vehiculate si stocate informatii |
|
e) |
programarea, planificare si previziune, dar sunt obtinute de cele mai multe ori pe baza calculelor analitice |
Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:
Stabiliti care este modelul conceptual al datelor aferent:
|
a) |
|
|
b) |
|
|
c) |
|
|
d) |
|
|
e) |
|
Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
|
a) |
In realizarea procesului de inferentiere intr-un sistem expert se folosesc silogismele si relatiile de echivalenta. |
d) |
Inferenta este o operatie prin care, pornind de la un numar finit de premize, se respinge o concluzie. |
|
b) |
Deducerea de noi propozitii se realizeaza exclusive pe baza tautologiilor. |
e) |
Formula de calcul propozitional reprezinta o expresie ce contine o propozitie elementara. |
|
c) |
In realizarea procesului de inferentiere intr-un sistem expert se folosesc silogismele si tautologiile. |
. Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, colectarea cunostintelor reprezinta:
|
a. |
etapa in care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte; |
d. |
definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman in domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert; |
|
b. |
definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea instrumentelor informatice; |
e. |
formalizarea si reprezentarea cunostintelor in structura necesara pentru stocarea in baza de cunostinte a sistemului expert; |
|
c. |
verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert in domeniul specific; |
In ce ani ai secolului XX au aparut sistemele expert?
|
a. |
d | ||
|
b. |
e. | ||
|
c. |
. Principalele componente structurale ale modelului sunt:
|
a) |
variabilele de decizie, parametrii ce nu influenteaza rezultatul, variabilele rezultat; |
d) |
variabilele de decizie, parametrii ce influenteaza rezultatul, variabilele rezultat; |
|
b) |
variabilele de decizie, parametrii ce influenteaza rezultatul, variabilele de intrare; |
e) |
variabilele de intrare, parametrii ce influenteaza rezultatul, variabilele rezultat. |
|
c) |
variabilele de iesire, parametrii ce influenteaza rezultatul, variabilele rezultat; |
Subsistemul de gestiune a datelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are urmatoarele componente:
|
a) |
baza de cunostinte, SGBD ce este de obicei incorporat in SIAD, dictionarul de date (Data Dictionary), facilitatile de separare a datelor ce se refera la nonexistenta limbajelor declarative de interogare; |
d) |
baza de date, SGBD ce este de obicei incorporat in SIAD, dictionarul de date (Data Dictionary), lipsa facilitatilor de integrare a datelor; |
|
b) |
baza de date, SGBD care nu este de obicei incorporat in SIAD, dictionarul de date (Data Dictionary), facilitatile de integrare a datelor ce se refera la existenta limbajelor declarative de interogare; |
e) |
baza de date, SGBD ce este de obicei incorporat in SIAD, dictionarul de date (Data Dictionary), facilitatile de integrare a datelor ce se refera la existenta limbajelor declarative de interogare. |
|
c) |
baza de date, SGBD ce este de obicei incorporat in SIAD, dictionarul de date (Data Dictionary), facilitatile de integrare a datelor ce se refera la nonexistenta limbajelor declarative de programare; |
. Cubul OLAP este:
|
a) |
o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp; |
d) |
o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati numai intr-un moment de timp definit de administrator; |
|
b) |
o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp; |
e) |
o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala. |
|
c) |
o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp; |
Grila J
a) Redundanta ridicata, dificultati de acces la date, izolarea datelor, actualizarea datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi date, dependenta programelor fata de date, imposibilitatea de a obtine raspunsuri rapide la probleme neprevazute.
b) Redundanta scazuta, dificultati de acces la date, izolarea datelor, actualizarea datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi date, dependenta programelor fata de date, imposibilitatea de a obtine raspunsuri rapide la probleme neprevazute.
c) Redundanta scazuta, acces usor la date, izolarea datelor, actualizarea datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi date, dependenta programelor fata de date.
d) Redundanta ridicata, dificultati de acces la date, izolarea datelor, actualizarea datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi date, independenta programelor fata de date, imposibilitatea de a obtine raspunsuri rapide la probleme neprevazute.
e) Redundanta ridicata, acces usor la date, izolarea datelor, actualizarea datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi date, dependenta programelor fata de date, posibilitatea de a obtine raspunsuri rapide la probleme neprevazute.
2. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se selecteze societatile comerciale (den_sc), in functie de cifra de afaceri (cifa) si de rata profitului (rata_profit), astfel: cifra de afaceri cifa>2.500.000.000 si profit>400.000.000.
a) den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREA SOCIETATII:")
cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRA DE AFACERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")
If (cifa>=2500000000) And (profit>=400000000) Then
MsgBox "Nu se selecteaza"
Else
MsgBox "Societatea"+den_sc+" indeplineste conditiile de selectie"
End If
b) den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREA SOCIETATII:")
cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRA DE AFACERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")
If (cifa<=2500000000) And (profit<=400000000) Then
MsgBox "Nu se selecteaza"
Else
MsgBox "Societatea"+den_sc+" indeplineste conditiile de selectie"
c) den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREA SOCIETATII:")
cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRA DE AFACERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")
If (cifa<=2500000000) And (profit<=400000000) Then
MsgBox "Nu se selecteaza"
MsgBox "Societatea"+den_sc+" indeplineste conditiile de selectie"
End If
d) den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREA SOCIETATII:")
cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRA DE AFACERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")
If (cifa<=2500000000) And (profit<=400000000) Then
MsgBox "Nu se selecteaza"
Else
MsgBox "Societatea"+den_sc+" indeplineste conditiile de selectie"
End If
e) den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREA SOCIETATII:")
cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRA DE AFACERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")
If (cifa<=2500000000) And (profit<=400000000)
MsgBox "Nu se selecteaza"
Else
MsgBox "Societatea"+den_sc+" indeplineste conditiile de selectie"
End If
In Access, fereastra pentru interogarile de selectie, Select Query, este alcatuita din doua sectiuni :
a) sectiunea pentru tabele.
b) sectiunea pentru tabele si fereastra Show Tables cu o eticheta pentru selectarea interogarilor si a tabelelor.
c) sectiunea pentru tabele si sectiunea sub forma de grila pentru specificarea campurilor de vizualizat si a unor conditii de selectare a inregistrarilor.
d) sectiunea sub forma de grila pentru specificarea campurilor de vizualizat si a unor conditii de selectare a inregistrarilor.
e) sectiunea sub forma de grila pentru specificarea campurilor de vizualizat si a unor conditii de selectare a inregistrarilor si fereastra Show Tables cu o eticheta pentru selectarea interogarilor si a tabelelor.
4. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C = A - B
End If
End If
Next i
Print 'C=', C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
|
a |
contine erori de sintaxa |
|
b |
C=5 |
|
c |
C=-5 |
|
d |
nu afiseaza nimic |
|
e |
C=100 |
5. Se considera tabela MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).
Comanda:
SQL>SELECT * FROM MATERIALE
WHERE Mat LIKE '_B%';
|
a |
Contine erori de sintaxa |
|
b |
Selecteaza materialele pentru care denumirea (DEN) are a doua litera B |
|
c |
Selecteaza materialele pentru care denumirea (DEN) incepe cu litera B |
|
d |
Selecteaza materialele pentru care denumirea (DEN) incepe cu simbolul % |
|
e |
Selecteaza materialele pentru care denumirea (DEN) are a treia litera % |
. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:
|
structura cu doua ramificatii (If.Then.Else); |
|
|
structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata); |
|
|
structura de control fara contor conditionata anterior (While Do); |
|
|
structura de control cu contor conditionata posterior (Do.For); |
|
|
structura de control generalizata (Case-Of). |
|
a | |
|
b | |
|
c | |
|
d | |
|
e |
7. Avantajul major al metodei de proiectare Merise este:
|
a) |
descrierea sistemelor informatice pe nivel conceptual, nivel logic sau organizational, nivel fizic sau operational |
|
b) |
obiectivul de strategie care permite managerului sa adopte solutii de dezvoltare a activitatii firmei |
|
c) |
prin actiunea in timp real a sistemului informational economic |
|
d) |
materializat prin modul de realizare a obiectivelor unitatii si a sarcinilor fiecarui compartiment |
|
e) |
ca asigura o legatura directa intre obiectele lumii reale si entitatile definite, datele sunt ierarhizate, manipulandu-se legaturile intre obiect si componentele sale |
8. Ciclul de viata al unui sistem informatic descrie cronologic:
|
a) |
toate principiile in domeniu, completandu-se legislatia romaneasca cu doua principii, conform Recomandarilor IASC si Reglementarile Pietei Comune |
|
b) |
ansamblul activitatilor sistemului operant fata de multimea functiilor sale |
|
c) |
principiul relevantei economicului asupra juridicului; principiului pragului de semnificatie a informatiilor |
|
d) |
evolutia proiectului de-a lungul intregului parcurs de functionare a software-ului, incercand sa arate cum poate fi incorporata o informatie in cadrul organizatiei |
|
e) |
delimitarea domeniilor de studiu, a nenumaratelor mijloace de documentare, a metodelor de conceptie si punere in exploatare curenta informationala |
9. Intr-o dependenta functionala atributele din partea stanga a sagetii:
|
a) |
sunt stocate in mai multe tabele |
|
b) |
atunci cardinalitatea asocierii este unu la multi |
|
c) |
poarta denumirea de atribute determinante |
|
d) |
arata comportamentul domeniului la declansarea produsa prin mai multe evenimente |
|
e) |
sunt unite printr-o relatie unu la unu similare, in practica, cu un tabel care cuprinde toate campurile celor doua tabele |
Considerand urmatoarea reprezentare grafica:
Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Angajat-Impozit pe venit:
|
a) |
- (n,0) |
|
b) |
- (0,1) |
|
c) |
- (1,1) |
|
d) |
- (0,1) |
|
e) |
(n,n) - (0,n) |
Specializarea claselor are ca punct de plecare:
|
a) |
programe de investitii, programe de aprovizionare si vanzare de bunuri, servicii si de marketing |
|
b) |
transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii |
|
c) |
superclasa adaugand noi atribute relevante numai pentru anumite obiecte din clasa, creand astfel subclasele |
|
d) |
un sistem operant format din reuniunea de functii care pune in evidenta cel mai bine comportamentul intregului sistem operant |
|
e) |
starea in care se afla elementele patrimoniale, sau valorile definite prin raportari |
Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:
Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:
|
a) |
|
|
b) |
|
|
c) |
|
|
d) |
|
|
e) |
|
Care este componenta cunoasterii cu care sunt corelate regulie?
|
a) |
limbajul de reprezentare |
d) |
regulile nu sunt correlate cu nici o componenta a cunoasterii |
|
b) |
domeniul cunoasterii |
e) |
domeniul de reprezentare |
|
c) |
mecanismele de inferentiere |
|
|
. Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, reprezentarea cunostintelor semnifica:
|
a. |
definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea instrumentelor informatice; |
d. |
formalizarea si reprezentarea cunostintelor in structura necesara pentru stocarea in baza de cunostinte a sistemului expert; |
|
b. |
etapa in care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte; |
e. |
definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman in domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert; |
|
c. |
verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert in domeniul specific; |
Problemele dificile de rezolvat de catre expertii umani nu sunt:
|
a. |
simple |
d. |
incerte |
|
b. |
inconsistente |
e. |
incomplete |
|
c. |
slab structurate |
Gradul de abstractizare al unui model este dat de mai multe criterii, dupa care se face si clasificarea lor:
|
a) |
modele iconice, modele calitative, modele cantitative (matematice); |
d) |
modele calitative, modele statistice, modele cantitative (matematice); |
|
b) |
modele statistice, modele analitice, modele cantitative (matematice); |
e) |
modele iconice, modele analitice, modele calitative (matematice). |
|
c) |
modele iconice, modele analitice, modele cantitative (matematice); |
Clasificarea SIAD-urilor se face dupa mai multe criterii, cel mai des utilizat fiind gradul de analiza a datelor pe care se bazeaza solutia:
|
a) |
SIAD-uri care au la baza metode aleatoare, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; |
d) |
SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; |
|
b) |
SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe deciziile managerului, SIAD-uri bazate pe cunostinte; |
e) |
SIAD-uri care au la baza experienta managerului, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; |
|
c) |
SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe rezultate finale; |
. In tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza:
|
a) |
baza pentru nivelele altei dimensiuni; |
d) |
ierarhia; |
|
b) |
o baza de date; |
e) |
un raft de date. |
|
c) |
un depozit de date; |
Grila K
|
Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand simbolul contului - nrc, denumirea contului - cont, sold initial - soldi, tip cont - tipc, rulaj debitor - rdebit, rulaj creditor - rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd - total sold debitor, tsc - total sold creditor.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Lansarea in executie a sistemului Access duce la aparitia pe ecran a unei casete de dialog Microsoft Access cu posibilitatea de a selecta una din cele trei optiuni pentru care este si Blank Access Database. Optiunea Blank Access Database permite:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Secventa urmatoare de comenzi: C = A - B For i = 1 To 2 If C < 0 Then C = B - A Else If C = 0 Then C = 100 Else C = A - B End If End If Print 'C=', C Next i pentru A=10 si B=5 afiseaza:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170;
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
In cazul bazelor de date orientate pe obiecte, un obiect inglobeaza urmatoarele elemente:
Specificati raspunsul corect:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
7. Dezavantajele metodelor de proiectare sistemice:
|
a) |
se bazeaza pe faptul ca trateaza informatia prin structura ei formala si informala |
|
b) |
apare evident in cazul in care firma actioneaza pe mai multe piete |
|
c) |
consta in mentinerea cifrei de afaceri la nivelul actual sau lichidarea celorlalte centre de responsabilitate |
|
d) |
sunt dictate de stricta corelare cu domeniile de activitate proprii |
|
e) |
sunt datorate deficientelor care pot aparea in modelarea prelucrarilor si a discordantelor posibile intre modelele datelor si prelucrarilor |
8. In raport de modul de intocmire si rolul lor in cadrul sistemului informational, documentele pot fi:
|
a) |
justificative, de evidenta contabila sau de sinteza si raportare |
|
b) |
diferentiate de la un registru de altul sub forma de prezentare a informatiei, continutul ramanand acelasi |
|
c) |
centralizate si transmit informatiile inregistrate in sistemul de conturi |
|
d) |
cantitative, reflectand starea in care se afla elementele patrimoniale, sau valorice definite prin raportari statistice |
|
e) |
complexe asigurand dialogul permanent cu multimea consumatorilor de informatie contabila |
9. Partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii informatiilor, reprezinta:
|
a) |
metodele si procedurile de prelucrare |
|
b) |
sistemul informatic |
|
c) |
planificarea si previziunea diferitelor activitati |
|
d) |
sistemul informational economic |
|
e) |
mijloacele de prelucrare a datelor economice |
Considerand urmatorul MCD realizat pe baza restrictiei ca fiecare persoana detine cel putin un apartament sau mai multe; dar conform legii, un apartament apartine unei singure persoane:
Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Persoane-Apartamente:
|
a) |
- (1,n) |
|
b) |
- (n,n) |
|
c) |
(0,n) - (1,1) |
|
d) |
(0,0) - (1,n) |
|
e) |
(1,n) - (1,1) |
Metoda OMT, folosita pentru proiectarea software-lui conteaza pe mijloacele de reprezentare:
|
a) |
minimizarea cheltuielilor de exploatare si intretinere, maximizarea venitului total brut |
|
b) |
un proces simplu si rapid de asezare a tabelelor si a campurilor necesare |
|
c) |
la fiecare nivel in parte, se ajunge la un sistem informatic care poate atinge nivelul punctul extrem al piramidei |
|
d) |
nivelele de abstractie ierarhizate pornind de la situatia conceptuala sau fizica pana la cea organizationala sau logica |
|
e) |
diagrama de flux de date pentru surprinderea comportamentului dinamic si diagrama modulara (arhitectura produsului) pentru surprinderea comportamentului static |
Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:
Stabiliti care este modelul conceptual al datelor aferent:
|
a) |
|
|
b) |
|
|
c) |
|
|
d) |
|
|
e) |
|
Din urmatoarele afimatii una este adevarata:
a) Domeniul cunoasterii desemneaza ceea ce este necesar a fi reprezentat din domeniul unei probleme arbitrare.
b) Faptele, prezentate sub forma de asertiuni, sunt constituite din informatiile procesate la nivel superior pe baza unor informatii a priori si care realizeaza descrierea elementelor domeniului cunoasterii.
c) Asertiunea, considerata la modul general este un enunt care este dat ca fals.
d) Propozitia este un enunt care cu valoare de adevar true.
e) Domeniul cunoasterii desemneaza ceea ce este necesar a fi reprezentat din domeniul problemei de rezolvat.
. Filtarea (pattern matching), ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, permite:
|
a. |
compararea partii de concluzie din regulile selectate cu faptele deduse conform algoritmului; |
d. |
compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele specifice problemei de rezolvat. |
|
b. |
compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele deduse conform algoritmului; |
e. |
compararea partii de concluzie din regulile selectate cu faptele specifice problemei de rezolvat; |
|
c. |
extragerea din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de reguli |
Sistemul expert nu reprezinta sau nu este caracterizat prin:
|
a. |
un sistem de programe pe calculator |
d. |
care stocheaza cunostintele mai multor experti umani dintr-un domeniu bine definit |
|
b. |
fundamentat pe metode si tehnologii ale inteligentei artificiale |
e. |
care este descris prin dispunerea pasilor intr-o anumita ordine prin folosirea celor trei structuri fundamentale de control specifice programarii structurate |
|
c. |
care utilizeaza cunostintele pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului |
. Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele subsisteme:
|
a) |
sistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a intrarilor; subsistemul de gestiune a programelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul); |
d) |
subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a bazelor de date; |
|
b) |
subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul); |
e) |
subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a relatiilor dintre utilizatori; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul). |
|
c) |
subsistemul de gestiune a iesirilor; subsistemul de gestiune a soft-ului; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul); |
. Pentru procesul decizional structurat si pentru cel semistructurat se pot folosi modelele cantitative bazate pe metode si modele ale cercetarii operationale. Aceasta abordare presupune automatizarea totala sau partiala a procesului de adoptare a deciziei si consta in urmatorii pasi:
|
a) |
descrierea si definirea problemei, gasirea categoriei din care face parte cubul OLAP, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea solutiei; |
d) |
descrierea si definirea modelului euristic, gasirea categoriei din care face parte problema, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea solutiei; |
|
b) |
descrierea si definirea intrarilor si iesirilor, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea solutiei; |
e) |
descrierea si definirea problemei, gasirea categoriei din care face parte problema, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea solutiei. |
|
c) |
descrierea si definirea problemei, gasirea categoriei din care face parte problema, elaborarea unui model matematic care sa se plieze cel mai bine pe descrierea problemei, alegerea acelor date de intrare care vor folosi la crearea bazei de date; |
. In tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe:
|
a) |
linii; |
d) |
tabele; |
|
b) |
coloane |
e) |
matrici. |
|
c) |
niveluri; |
Grila L
|
Etapa de scriere a programului este:
|
|||||||||||||||||||||||
|
Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod - codul produsului; denprod - denumirea produsului; cant - cantitate; pret - pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 6.000.000 lei.
|
|||||||||||||||||||||||
|
In Access, semnificatia proprietatii Caption este urmatoarea:
|
|||||||||||||||||||||||
|
Secventa urmatoare de comenzi: C = A - B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C = C + A Case Is > 0 C = C - B Case 0 C = 100 End Select Print 'C=', C Next i pentru A=5 si B=10 afiseaza:
|
|||||||||||||||||||||||
|
Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100;
|
|||||||||||||||||||||||
|
In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:
Specificati raspunsul corect:
|
7. Metodele de proiectare structurate:
|
a) |
urmaresc producerea de rezultate pe baza intrarilor din mediul extern |
|
b) |
se realizeaza prin intermediul deciziilor din linia de titlu |
|
c) |
apartin selectiei secventiale continue |
|
d) |
folosesc descompunerea progresiva descendenta top-down |
|
e) |
nu permit ca datele si prelucrarile sa fie studiate si modelate impreuna |
8. Informatiile de programare, planificare si previziune:
|
a) |
urmaresc stocarea si pastrarea datelor pentru documentari si controale ulterioare |
|
b) |
au un caracter relativ sintetic, dar sunt obtinute de cele mai multe ori pe baza calculelor analitice |
|
c) |
sunt transmise organismelor interesate, urmarind, in continuare, aducerea lor la indeplinire |
|
d) |
se identifica cu datele financiar-contabile furnizate de documentele contabile |
|
e) |
uniformizeaza imaginea contabila, a modelelor traditionale tehnico-economice |
9. Relatia existenta intre sistemul informational si sistemul decizional, precum si legatura stabilita intre sistemul informational si sistemul condus este scos in evidenta de:
|
a) |
abordarea sistemica |
|
b) |
ciclul de abstractizare |
|
c) |
ciclul de viata |
|
d) |
diagrama fluxului de date |
|
e) |
nivelul conceptual |
Considerand urmatorul MCD caracterizat prin faptul ca ne confruntam cu furnizori specializati, acestia putand livra doar o singura materie prima, livrarea realizandu-se doar o singura data:
Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Furnizori-Materii prime:
|
a) |
(n,1) - (1,1) |
|
b) |
- (0,n) |
|
c) |
- (1,1) |
|
d) |
(0,n) - (0,n) |
|
e) |
- (0,n) |
In faza de construire a arhitecturii sistemului prin OMT se dezvolta clase de baza, pe seama carora se studiaza:
|
a) |
viziuni descriptive determinante posibil informational |
|
b) |
functionalitatea sistemului si se decide privitor la configuratia sistemului hardware-software; sistemul de gestiune al bazelor de date; interfata grafica de conexiune cu utilizatorul |
|
c) |
nivelele de abstractie, situatia conceptuala sau fizica pana la cea organizationala sau logica |
|
d) |
atat aspectele legate de producerea de informatii utile, cat si cele ce privesc gestiunea sistemului si a firmei |
|
e) |
reducerea cheltuielilor prin utilizarea de elemente standardizate si tipizate |
Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:
Stabiliti care este modelul conceptual al datelor aferent:
|
a) |
|
|
b) |
|
|
c) |
|
|
d) |
|
|
e) |
|
Cate componente contine arhitectura unui sistem expert?
|
a. |
c | ||
|
b. |
d. | ||
|
e. |
. Filtarea (pattern matching), ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, are scopul:
|
a. |
de a determina o submultime de reguli oarecare, denumita submultime de conflict; |
d. |
de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict; |
|
b. |
de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict; |
e. |
de a extrage din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli si din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui elementele ce caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemei. |
|
c. |
de a extrage din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de reguli |
Un sistem expert nu prezinta urmatoarele caracteristici:
|
a. |
abordarea declarativa a cunostintelor; |
d. |
relevanta mare; |
|
b. |
abordarea algoritmica a prelucrarii datelor; |
e. |
independenta cunostintelor de mecanismul de rationament (inferentiere); |
|
c. |
natura simbolica a cunostintelor prelucrate; |
Datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul:
|
a) |
SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor; |
d) |
SE, SGBD, procese decizionale, definitii de date; |
|
b) |
SGBD, SIAD, SE, dictionar de date; |
e) |
dictionar de date, SE, facilitati de integrare a datelor. |
|
c) |
catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelor; |
. In asistarea deciziilor, pentru a gasi solutia optima, metodele analitice utilizeaza:
|
a) |
modele euristice; |
d) |
modele nematematice; |
|
b) |
formule matematice; |
e) |
metode euristice. |
|
c) |
modele de cautare exhaustiva; |
. In tehnologia OLAP, unitatile de masura pot constitui:
|
a) |
criterii de dezagregare a datelor; |
d) |
criterii de repartizare a datelor catre utilizatori; |
|
b) |
criterii de agregare a datelor; |
e) |
criterii de definire contextuala a datelor. |
|
c) |
criterii de distributie a datelor; |
Raspunsuri la Informatica de gestiune:
|
Grila A |
Grila B |
Grila C |
Grila D |
Grila E |
Grila F |
|
|
B |
C |
A |
C |
E |
C |
|
|
E |
B |
D |
D |
A |
B |
|
|
D |
A |
C |
B |
B |
E |
|
|
C |
C |
B |
B |
C |
E |
|
|
E |
C |
B |
A |
B |
A |
|
|
B |
C |
A |
E |
B |
A |
|
|
A |
A |
E |
A |
E |
B |
|
|
D |
A |
A |
B |
A |
D |
|
|
C |
A |
E |
A |
B |
C |
|
|
D |
A |
A |
D |
C |
A |
|
|
D |
E |
A |
C |
A |
C |
|
|
B |
A |
E |
E |
A |
D |
|
|
C |
D |
C |
A |
E |
B |
|
|
A |
B |
A |
C |
B |
D |
|
|
E |
B |
B |
E |
C |
A |
|
|
E |
B |
C |
A |
C |
C |
|
|
B |
B |
E |
E |
E |
E |
|
|
D |
E |
A |
B |
A |
C |
|
Grila G |
Grila H |
Grila I |
Grila J |
Grila K |
Grila L |
|
|
D |
B |
E |
A |
E |
D |
|
|
B |
A |
B |
D |
A |
A |
|
|
E |
D |
D |
C |
D |
B |
|
|
E |
E |
C |
B |
B |
C |
|
|
B |
C |
C |
B |
C |
C |
|
|
E |
C |
D |
D |
B |
B |
|
|
A |
C |
A |
A |
E |
D |
|
|
A |
A |
D |
D |
A |
B |
|
|
D |
E |
B |
C |
A |
A |
|
|
A |
C |
A |
C |
E |
C |
|
|
E |
A |
B |
C |
E |
B |
|
|
B |
B |
A |
E |
B |
D |
|
|
B |
B |
A |
C |
E |
B |
|
|
E |
C |
A |
D |
D |
B |
|
|
D |
A |
C |
A |
E |
B |
|
|
A |
B |
D |
C |
B |
A |
|
|
A |
E |
E |
D |
E |
B |
|
|
D |
B |
C |
D |
C |
B |
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1949
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
