Limitele modelelor clasice deare a sistemelor informatice

Limitele modelelor clasice deare a sistemelor informatice

Metodele clasice de proiectare a sistemelor informatice sunt valoroase,dar au anumite deficiente.Metodologiile structurate sunt lente si nu raspund cerintelor impuse de schimbarile rapide din mediul de afaceri.Astfel,realizarea analizei structurate trebuie efectuata inaintea proiectarii structurate.Acest lucru este valabil si in cazul programarii structurate,care depinde de furnizarea informatiilor necesare in urma proiectarii.Incetineala proiectarii sistemelor informatice se reflecta in cresterea costurilor aferente acestei etape.

O schimbare in specificarea cerintelor influienteaza in mod direct activitatea de documentare a fazelor de analiza si apoi cea de proiectare.Acesta modificare trebuie sa fie operata inainte ca programele sa poata fi schimbate,pentru a reflecta noua cerinta.

Metodologiile structurate sunt orientate pe functiuni,concentrandu-se asupra proceselor care transforma datele.Operatiunea de stocare a datelor este descrisa ca o anexa la aceste procese.

Managerii au intelesca,in afaceri,c ea mai valoroasa componenta a sistemulor informatice o constituie datele.Datele generate de un department pot fi utilizate de mai multe departamente,iar fiecare dintre ele le vor prelucra in mod diferit.De exemplu,datele despre calitatea productiei realizate pot fi utilizate de departamentul de productie,laboratoarele de cercetare,personalul de la vanzari si marketing,managementul firmei si chiar de catre clienti.

In ciudata faptului ca grupuri de date specifice sunt in mod obisnuit procesate in acelsi mod,dar in programe diferite,o procedura separate de programe trebuie sa fie scrisa ori de cate ori intervine cineva si produce o modificare asupra datelor elementare.De exemplu,ori de cate ori se schimba calculul impozitelor sau al indicatorilor de performanta este necesara modificarea tuturor programelor care folosasc aceste informatii.Modificarile impuse in asemenea situatii genereaza un consum mare de timp si se reflecta prin conturi aditionale,care pot afecta bugetelealocate de firma sistemelor informatice.Se impune astfel identificare unor noi abordari,care sa elimine aceste deficiente.Pe langa metodele clasice de proiectare a sistemelor informatice,exista cateva variante noi,care aduc imbunatatiri semnificative;dintre acestea p[ot fi evidentiate urmatoarele:

realizarea de software orientat pe obiecte

proiectarea softului asistata de calculator (CASE - Computer -aided software engineering)

reintegrarea programelor de calculator

Realizarea de software orientat pe obiecte.Programarea orientate pe obiecte este o parte importanta a realizarii softului orientat pe obiecte.Proiectarea si analiza structurata ia in consideratie la inceput procedurile.In felul acesta ,sistemul informatic este perceput prin ceea ce trebuie sa faca si apoi sunt dezvoltate modelele de proceduri si date.Realizarea de software prin orientarea pe obiecte se concentreaza pe schimbarea modului de abordare,de la modelarea proceselor de afaceri si a datatelor la combinarea datelor si a procedurilor in obiecte.Sistemul informatic este perceput ca o colectie de clase si obiecte impreuna cu reletia dintre ele.Obiectele sunt definite,programate,documentate si salvate pentru a fiu utilizate in alte aplicatii viitoare.

Cei care sustin dezvoltarea orientate pe obiecte a softului unui sistem informatic pretend ca obiectele pot fi mult mai usor de inteles si operat de catre utilizatori decat instrumentele clasice ale sistemelor informatice.De exemplu,personalul de la compartimentul financiar percepe mai usor entitatile sub forma unor obiecte,ca de pilda:clienti,credite si facturi,decat in cazul structurarii lor.

Principalele avantaje ale metodei de dezvoltare software orientate pe obiecte decurg din reducerea timpului si a timpului de scriere a softului,precum si a incidentei reduse  a defectelor.Costurile de mentenanta ale softului sistemului informatic sunt mai reduse,datorita micsorarii numarului de modificari.Daca programele unei firme sunt orientate pe obiecte,programatorul va avea de modificat numai codul dintr-un anumit obiect,ier schimbarea se va reflecta in toate programele care urmeaza acel obiect.Un alt avantaj poate sa apara in cazul in care firma detine o biblioteca de obiecte program,prin faptul,ca adesea,proiectarea si programarea se pot incepe fara a astepta rezultatele analizei altor obiecte program.Proiectarea si programarea sisatemelor informatice se pot realize impreuna,din momentul in care sunt indeplinite cerintele informationale.

Principalul obstacol in utilizarea tehnicilor orientate pe obiecte ester faptul care necesita un effort financiar considerabil pentru instruirea personalului implicat in utilizarea lor.In plus multe firme evita sa le utilizeze,deoarece este necesar sa finanteze instruirea unui numar mare de persoane sis a adopte o reorientare metodologica majora.Managementul firmelor este constient ca o schimbare completa catre dezvoltarea software orientata pe obiecte va necesita o perioada lunga de timp.Majoritatea firmelor fac investitii importante in extinderea sistemelor structurate,care vor fi mentinute pana la momentul cand ele vor trebui inlocuite definitive.

Proiectarea softului asistata de calculator (CASE) este o metodologie secventiala,automata,pentru crearea de software,si implicit de sisteme informatice,prin reducerea activitatilor respective si imbunatatirea activitatilor programelor.

Instrumentele CASE ofera facilitate grafice pentru realizarea reprezentarii datelor sub forma de grafice sau diagrame,generarea de ecrane si de rapoarte,crearea dictionarelor de date,facilitate de raportare extinse,instrumente de verificare si analiza,generatoare de coduri program si de documente.

Majoritatea instrumentelor CASE sunt complet integrate si sunt capabile sa suporte intregul proces de dezvoltare a sistemului.Ele include managementul proiectului si si generarea automata a codului program pentru partile obisnuite ale unei aplicatii.Analistul poate trasa diagrama de exemplu,prin alegerea dintr-un set de simboluri standard a acelora pe care le doreste si apoi le poate pozitiona pe ecran.

Un element central al kitului de instrumente CASE il reprezinta depozitul de informatii in care sunt stocate toate informatiile definite de analisti in timpul proiectarii.

Depozitul de informatii include diagrame de fluxuri de date,grafice structurate,diagrame entitate-relatie,forma de definire a datelor,specificatiile proceselor,formate de ecrane si rapoarte,note si comentarii,rezultate ale testelor si evaluarilor,coduri sursa,starea si evalurea informatiilor,precum si estimari de timp si cost ale diferitelor variante de proiectare.

In general,instrumentele CASE contribuie la cresterea productivitatii si a calitatii sistemelor informatice,actionand in urmatoarele directii:

ofera o metodologie de dezvoltare software standard si o anumita disciplina in proiectare.Proiectarea si efortul general de dezvoltare a sistemului vor fi integrate;

imbunatatesc comunicarea dintre utilizatorisi specialisti in TI.Echipe mari si proiecte software complexe pot fi coordonate efficient;

permit organizarea si coordonarea componentelor aferente procesului de proiectare;

permit automatizarea anumitor operatii de analiza,proiectarea si generarea de coduri,care sunt plictisitoare sau dureaza mult si sunt o sursa importanta de erori.

Astazi,instrumentele CASE au caracteristice ce suporta aplicatii client/server,programarea orientate pe obiect si reproiectarea proceseselor de realizare a afacerilor.

Reingineria programelor de calculator (software) este o metodologie bazata pe ciclul de viata al programelor de calculator.Un numar foarte mare de prograne pe care le utilizeaza organizatiileau fost scrise fara a beneficia de analiza,proiectare si programare structurata.Aceste programe de calculator sunt greu de actualizat si intretinut.Scopul reingeneriei software este de a salva astfel de programe prin actualizarea lor,astfel incat utilizatorii sa poata evita o lunga si costisitoare operatie de inlocuire a acestora.In esenta,reingineria este folosita pentru a extrage inteligenta din sistemele existente si a o utiliza ulterior la crearea unui nou sistem fara a porni de la zero.Reingineria implica trei faze:

- reingeneria retrospective (reverse engineering)

revizuirea specificatiilor de proiecte

programarea si reingineria prospectiva (fordware engineering).

Reingineria retrospectiva are scop de a extrage specificatiile aferenta afacerilor importante din sistemele informatice existente.Instrumentele de reingenerie retrospectiva citesc si analizeaza codul instructiunilor program existente,fisierele si descrierele bazelor de date.Ele produc documentatia structurata a sistemului.

Rezultatul va fi prezentarea componentelor pe nivelul de proiectare,ca,de pilda,entitati,atribuite si procese.Pe baza documentatiei structurate,echipa de proiectare poate revizui modul de proiectare si specificatiile aferente pentru a corespunde cerintelor de afaceri ale organizatiei.In pasul final,reingineria prospective,specificatiile revizuite sunt folosite la generarea unor noi sisteme informatice.

Reingineria poate aduce beneficii semnificative.Ea permite unei companii sa dezvolte un sistem informatic modern la un nivel mult mai redus al costurilor decat in cazul in care ar fi realizat un sistem informatic complet nou.