CATEGORII DOCUMENTE |
Intr-o era a informatiei, abilitatea de a reactiona rapid si eficient la diferitele necesitati este cel mai important factor in orice domeniu de activitate al societatii. In acest caz, volumul si complexitatea informatiilor care se vehiculeaza pot fi covarsitoare, iar eficienta folosirii informatiilor depinde in cea mai mare masura de capacitatea de organizare a unui volum mare de date intr-un timp cat mai scurt.
Am elaborat aceasta lucrare din nevoia de a facilita fluxul lucrarilor in interiorul unei institutii, in speta Oficiul de Cadastru Bucuresti, si pentru o mai buna monitorizare a modului de solutionare si finalitatea acestora.
Oficiul de Cadastru Bucuresti se ocupa cu avizarea din punct de vedere tehnic a documentatiilor cadastrale. Pentru a putea tine o evidenta clara a tuturor lucrarilor intrate in institutie s-a implemetat un sistem informatic cu ajutorul caruia sa se poata controla fluxul datelor. Acest sistem informatic va cuprinde doua fluxuri de date:
unul care va fi format din partea tehnica a documentatiilor intrate in institutie;
si celalalt care va cuprinde toate cererile provenite din exterior si cele interne.
Obiectul acestei lucrari va fi realizarea celui de al doilea flux mai sus amintit.
Pentru un control cat mai exact al lucrarilor intrate in institutie, sistemul informatic va fi accesat de trei tipuri de operatori si anume operatori de nivelul 0 (manager), 1 ( sef serviciu), 2 (operator -personalul din subordinea fiecarui serviciu).
Operatorii de nivel 0 sunt acei operatori care hotarasc catre ce departamente vor fi repartizate diferitele tipuri de lucrari in functie de obiectul acestora. Odata cu repartizarea, managerul stabileste termenul de solutionare al fiecarei lucrari in parte in functie de specificul acesteia.
Fiecare operator de nivel 0 va putea in permanenta urmari stadiul de rezolvare in care se afla lucrarile prin intermediul unor cautari avansate dupa nr. inregistrare, data, petent, proprietar, adresa, tip lucrare.
Aceste lucrari vor fi repartizate serviciilor din cadrul institutiei pentru a fi rezolvate. In cazul in care solutionarea unei lucrari este de competenta unui singur serviciu, acesta o va rezolva ,, definitiv", urmand ca lucrarea sa intre pe fluxul de avizare al managerului, ulterior aceasta putand fi ridicata de la registratura de persoana interesata in mod direct de solutionare sau ii va fi expediata prin posta.
Daca rezolvarea unei lucrari implica colaborarea mai multor servicii, atunci dupa o rezolvare partiala in primul serviciu, aceasta va fi repartizata de catre seful primului serviciu catre serviciul caruia I se solicita colaborarea si acesta adauga rezolvarea sa la rezolvarea serviciului anterior si o da mai departe.
Operatorul de nivel 1, va fi reprezentat de seful de serviciu care va putea efectua urmatoarele operatiuni printre care : repartizarea lucrarilor personalului din subordine, valideaza solutionarea lucrarilor definitiv sau temporar.
In cazul in care o lucrare este solutionata temporar, aceasta este distibuita serviciului caruia I se solicita colaborarea.
Operatorul de nivel 2 este reprezentat de personalul din subordinea fiecarui serviciu si a carui sarcina o reprezinta solutionarea lucrarilor intrate pe propriul flux.
Prin solutionarea unei lucrari se intelege adaugarea la flux a unei note de rezolvare si a fisierului prin care s-a facut raspunsul la lucrarea respectiv, plus valoarea chitantei ce va trebui platita de catre petent in cazul in care rezolvarea lucrarii implica plata unei sume de bani catre institutie.
Capitolul 1 cuprinde doua sectiuni distincte in care sunt tratate tehnologiile folosite in elaborarea acestui proiect.
Sectiunea unu se refera la istoricul tehnologiilor folosite in domeniul IT pentru elaborarea sistemelor informatice bazate pe baze de date si interfete web.
Sectiunea a doua trateaza instalarea si configurarea tehnologiilor folosite precum : serverul de web, serverul de baze de date si conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca sa se poata accesa baza de date Oracle dintr-o interfata de web.
Capitolul urmator descrie structura bazei de date astfel cum a fost gandita pentru aceasta aplicatie. Se va descrie diagrama entitate - relatie, fiecare entitate in parte, precum si relatiile si cardinalitatiile acestora. De asemenea va fi prezentat si codul SQL care va genera tabelele pentru baza de date Oracle.
Capitolul 3 cuprinde o prezentare detaliata a proiectarii si functionalitatilor acestei aplicatii. Capitolul se structureaza pe mai multe sectiuni care analizeaza modul de operare al diferitilor operatori care acceseaza aplicatia. De asemenea este prezentat si modul in care se realizeaza securizarea accesului la datele continute de aplicatie.
Aceasta lucrare are la baza noul limbaj de programare orientat pe obiecte C # si o biblioteca moderna de clase numita System.Web, folosindu-ma si de modurile in care informatia dintr-o baza de date poate fi prezentata catre utilizatorii finali.
Biblioteca de clase face parte din Microsoft .NET Framework lansata pe piata in anul 2002.
Microsoft .NET Framework este o colectie cuprinzatoare de clase, care furnizeaza programatorilor aproape tot ce le trebuie pentru a scrie aplicatii pentru internet, web si Windows. .NET se adreseaza cu predilectie domeniului programarii pentru web.
Clasele definite in .NET Framework sunt neutre fata de limbaj. Microsoft a lansat noi versiuni de C++ si Visual Basic, care pot utiliza aceste clase, precum si noul limbaj de programare C#.
C # este un limbaj de programare relativ nou si este important cel putin sub doua aspecte :
- este in mod deosebit proiectat si orientat pentru a fi folosit impreuna cu Microsoft . Net Framework ( o viitoare platforma de dezvoltare si executie a aplicatiilor distribuite);
- este un limbaj bazat pe metodologia moderna orientata obiect si cand a fost proiectata Microsoft a invatat din experienta tuturor celorlalte limbaje similare care au fost folosite de cand a aparut programarea orientata pe obiecte.
C# a fost proiectat pentru a genera cod pentru mediu .Net si nu este parte componenta a acestuia .
Lucrul cu baze de date reprezinta o componenta fundamentala a oricarui astfel de mediu de programare. In acest sens noua tehnologie ASP se bazeaza integral pe noua platforma .NET, beneficiind astfel de toate avantajele care deriva din aceasta: un set nou de limbaje de programare care pot fi folosite, un model arhitectural simplificat si in acelasi timp eficientizat bazat pe noi clase si obiecte, o noua strategie de abordare a aplicatiilor web care au ca nivel back-end o baza de date, etc.
Sistemul Oracle furnizeaza mijloace pentru definirea si prelucrarea datelor, asigurand totodata coerenta, restaurarea si integritatea acestora. Acest sistem permite gestiunea accesului concurent, distribuirea datelor si administrarea securitatii, precum si solutii ingenioase pentru implementarea bazelor de date de dimensiuni mari.
Caracteristicile principale ale sistemului Oracle marcheaza structura sa relationala portabilitatea pe o mare varietate de platforme materiale si varietatea utilitarelor folosite in toate etapele modelarii, de la specificarea necesitatilor modelului analizat pana la expolatarea aplicatiilor dezvoltate.
Sistemul Oracle are functiile clasice ale unui sistem relational care permit edefinirea si manipularea datelor asigurand coerenta , confidentialitatea si integritatea acestora. Baza de date Oracle si aplicatiile care o acceseaza sunt portabile si compatibile cu standardele internationale in acest domeniu.
Securitatea bazei de date presupune administrarea actiunilor intrprinse de utilizatori asupra acesteia sau asupra unor obiecte ale sale. Sistemul foloseste scheme de obiecte si domenii de securitate pentru a controla accesul la informatii si a restrictiona folosirea resurselor bazei de date.
Tehnologia folosita in stocarea datelor este Oracle, conceput astfel in cat sa gestioneze tipuri de date complexe si sa ofere acces rapid la informatii tuturor tipurilor de utilizatori dintr-o retea. Sistemul Oracle 9i permite dezvoltarea rapida , cu un nivel inalt de performanta, scalabilitate, fiabilitate, securitate si disponibilitate a orcaror tipuri de aplicatii si a serviciilor web.
Vom folosi un server pe care vom avea instalat sistemul de operare Windows XP sp2. Mai apoi se va instala serverul de web de la Microsoft si anume IIS. Acesta are posibilitatea de a rula pagini HTML si ASP (ASP fiind un limbaj de programare dedicat paginilor de web).
IIS transforma codul ASP in pagini HTML pe care le serveste oricarui client ce foloseste un browser de web. Pentru ca serverul de web sa poata rula pagini realizate in C# si care vor avea extensia .aspx, va fi necesar sa se instaleze pachetul .Net Frmework 2.0. Este foarte important ca serverul IIS sa fie instalat inaintea pachetului FrameWork 2.0.
Se va crea un director virtual care va reprezenta numele sitului. Astfel in cazul nostru pagina de web va fi https://localhost/flux unde flux este numele directorului virtual in care se vor gasi fisierele sitului
Serverul de baze de date este oracle si a fost instalat pe acelasi computer pe care se gaseste serverul web IIS. La instalarea serverului oracle s-a ales varianta standard pentru Oracle 9i2. Impreuna cu serverul s-a instalt si o baza de date care in acest caz s-a numit "registru". Oracle a creat un modul care face posibila conectarea din aplicatii create in C# .Net la o baza de date Oracle 9i. Pachetul a fost descarcat de pe site - ul Oracle si se numeste Oracle Data Provider for .Net 9.2.0.7.0.
Serverul IIS va folosi acest provider pentru a se conecta la baza de date, de asemenea va trebui ca in proiectul realizat in C# sa se adauge OracleClient.dll
In plus s-au dat drepturi de scriere pe directorul HOME_ORACLE/registru userilor ASP.NET si grupului NetWork pentru a putea face modificari si a citi drepturile fiecarui user. De mentionat ca userii aplicatiei sunt useri de oracle cu drepturi date prin intermediul rolurilor din oracle.
In elaborarea acestui proiect a fost folosit dezvoltatorul de software al Microsoft pentru tehnologia .Net care a aparut in anul 2003 pentru a facilita programarea interfetelor. Prima varianta a software -lui a fost Visual Studio 2003.
Pentru a putea stoca date am implementat o baza de date relationala cu ajutorul careia sa pot simula fluxul lucrarilor intr-o institutie. Avand in vedere faptul ca aceasta baza de date va creste anual cu 14.000 inregistrari si accesul la ea va fi concurent s-a ales implementarea unei baze de date Oracle.
Tabela OPERATORI va retine date referitoare la userii aplicatiei specificand serviciul din care fac parte si nivelul de securitate.
ID_USER |
codul utilizatorului (cheie primara) |
USERNAME |
numele de login al utilizatorului |
NUME |
numele utilizatorului |
PRENUME |
prenumele utilizatorului |
FUNCTIE |
Functia utilizatorului |
ID_SERV |
id serviciului de care apartine(cheie externa) |
SECURITATE |
Specifica nivelul de securitate la care are acces userul |
-- Create table
create table OPERATORI
(
ID_USER NUMBER not null,
USERNAME VARCHAR2( ),
NUME VARCHAR2( ),
PRENUME VARCHAR2( ),
FUNCTIE VARCHAR2( ),
ID_SERV NUMBER not null,
SECURITATE NUMBER
)
-- Create/Recreate primary, unique and foreign key
constraints
alter table OPERATORI
add primary key
(ID_USER)
using index
tablespace USERS
pctfree
initrans
maxtrans
storage
(
initial K
minextents
maxextents unlimited
);
alter table OPERATORI
add foreign key
(ID_SERV)
references SERVICIU (ID_SERV);
-- Create/Recreate check constraints
alter table OPERATORI
add check (securitate IN
(
Tabela "servicii" va retine date despre un serviciile institutiei, deasemenea se va specifica si seful fiecarui departament
ID_SERV |
Id_ul seviciului (cheie primara) |
NUMESERV |
Numele serviciului |
ID_SEF |
Codul operatorlui care este sef |
-- Create table
create table SERVICIU
(
ID_SERV NUMBER not null,
NUMESERV VARCHAR2( ),
ID_SEF NUMBER
)
-- Create/Recreate primary, unique and foreign key constraints
alter table SERVICIU
add primary key
(ID_SERV)
using index
tablespace USERS
pctfree
initrans
maxtrans
storage
(
initial K
minextents
maxextents unlimited
);
Entitatea Petenti va retine date despre deponenti lucrarilor sau proprietarilor imobilelor care fac obiectul lucrarii.
ID_PROP |
Codul proprietarului sau petentului (cheie primara) |
PROP_PETENT |
Numele proprietarului sau petentului |
ADRESA_P |
Adreasa |
TELEFON |
Telefon |
|
|
FAX |
Fax |
NR_UNIC |
Nr unic folosit la insertul datelor |
-- Create table
create table PROP_PET
(
ID_PROP NUMBER not null,
PROP_PETENT VARCHAR2( ),
ADRESA_P VARCHAR2( ),
TELEFON VARCHAR2( ),
EMAIL VARCHAR2( ),
FAX VARCHAR2( ),
NR_UNIC VARCHAR2( -- Create/Recreate primary, unique and foreign key
constraints
alter table PROP_PET
add primary key
(ID_PROP)
using index
tablespace USERS
pctfree
initrans
maxtrans
storage
(
initial K
minextents
maxextents unlimited
);
In entitatea "Lucrari" se vor retine informatii despre toate lucrarile intrate in registratura.
NR_INREG |
Numarul de inregistrare al lucrarii (cheie primara) |
DATA_INREG |
Data inregistrarii lucrarii |
TIP_LUCRARE |
Id-ul care specifica tipul lucrarii |
ID_STARE |
Specifica daca o lucrare este inregistrata, in lucru, solutionata,validata de manager, gata pentru eliberare, eliberata |
ADRESA_IMOBIL |
Retine adresa imobilului care face obiectul lucrarii daca este cazul |
CONTINUT |
Se descrie pe scurt continutul lucrarii |
OBSERVATII |
Se specifica eventualele observatii |
NR_UNIC |
Nr folosit de aplic la insert si select |
NUME_DOC |
Numele fisierului care retine imaginea sacanata a lucrarii |
NUME_DOC_SOLUTIE |
Numele fisierului care reprezinta solutia lucrarii |
-- Create table
create table LUCRARI
(
NR_INREG NUMBER,
DATA_INREG DATE,
TIP_LUCRARE NUMBER,
ID_STARE NUMBER,
ADRESA_IMOBIL VARCHAR2( ),
CONTINUT VARCHAR2( ),
OBSERVATII VARCHAR2( ),
NR_UNIC VARCHAR2(
NUME_DOC VARCHAR2(
NUME_DOC_SOLUTIE VARCHAR2( -- Create/Recreate primary, unique and foreign key
constraints
alter table LUCRARI
add unique (NR_INREG)
using index
tablespace USERS
pctfree
initrans
maxtrans
storage
(
initial K
minextents
maxextents unlimited
);
alter table LUCRARI
add unique (NR_UNIC)
using index
tablespace USERS
pctfree
initrans
maxtrans
storage
(
initial K
minextents
maxextents unlimited
);
Tabela "flux" este cea mai importanta tabela a fluxului de documente. In aceasta tabela vor insera date sau vor face update toti utilizatorii aplicatiei. Practic se determina cand si cine a rezolvat o anumita lucrare si ce rezolvare a dat. Tot prin intermediul acestei tabele se pot repartiza lucrarile intre departamente sau intre operatori. O inregistrare reprezinta este considerata ca fiinsd in lucru daca starea eu este setata pe 1 iar daca starea ei este 0 atunci lucrarea a fost deja solutionata.
-- Create table
create table FLUX
(
ID_BORDEROU NUMBER not null,
ID_LUCRARE NUMBER not null,
ID_SERVICIU NUMBER,
OP_REP NUMBER,
DATA_REP DATE,
STARE NUMBER,
L_OP NUMBER,
L_DATA_REP DATE,
AVIZARE CHAR( ),
TIP_REZOLVARE NUMBER,
DATA_AVIZARE DATE,
NOTA_REZOLVARE VARCHAR2( ),
PDF_REZOLVARE VARCHAR2( -- Create/Recreate primary, unique and foreign key
constraints
alter table FLUX
add constraint KEIE primary
key (ID_BORDEROU,ID_LUCRARE)
using index
tablespace USERS
pctfree
initrans
maxtrans
storage
(
initial K
minextents
maxextents unlimited
);
-- Create/Recreate check constraints
alter table FLUX
add check (stare in
( ));
alter table FLUX
add check (avizare IN
('A' 'R'
ID_BORDEROU |
Id-ul borderoului pe care a fost primit lucrarea pentru solutionare (cheie primara) |
ID_LUCRARE |
Id-ul lucrarii care trebuie solutionata (cheie externa) |
ID_SERVICIU |
Codul serviciului care a repartizat lucrarea (cheie externa) |
OP_REP |
codul operatorului care a facut repartizarea lucrarii (cheie externa) |
DATA_REP |
Data la care a fost repartizata lucrarea |
STARE |
Starea lucrarii |
L_OP |
Operatorul care a primit lucrarea in lucru |
L_DATA_REP |
Data la care i-a fost repartizata de catre sef |
AVIZARE |
Avizare cu admis si respins de catre sef de serviciu |
TIP_REZOLVARE |
Tipul rezolvarii temporara sau definitiva |
DATA_AVIZARE |
Data_avizarii lucrarii |
NOTA_REZOLVARE |
Justificarea rezolvarii lucrarii |
PDF_REZOLVARE |
Fisierul care retine rezolvarea in format *.doc sau *.pdf |
Entitatea "TipDosar" va retine diferitele tipuri de lucrari care vor intra in lucru, pe baza acestor tipuri se vor stabili termenele de rezolvare pentru ficare lucrare in parte.
De asemenea se va retine daca lucrarea este de tip tehnic sau cerere urmand ca acestea sa intre pe fluxuri diferite de rezolvare.
-- Create table
create table TIPDOSAR
(
ID_TIP NUMBER not null,
NUME_TIP VARCHAR2( ),
ID_TIPL NUMBER
)
-- Create/Recreate primary, unique and foreign key
constraints
alter table TIPDOSAR
add primary key
(ID_TIP)
using index
tablespace USERS
pctfree
initrans
maxtrans
storage
(
initial K
minextents
maxextents unlimited
);
ID_TIP |
Codul tipului lucrarii |
NUME_TIP |
Descriere a fiacarui tip |
ID_TIPL |
Tip dosar-tehnic sau cerere |
Legatura intre tabelele Operatori si Servicii se realizeaza prin intermediul relatiei "apartine" care are cardinalitatea 1 la m adica mai multi operatori apartin unui serviciu.
In acest caz cheia primara din tabela Servicii devine cheie externa in tabela Operatori.
Aceasta relatie defineste legatura dintre tabelele Lucrari si Tipdosar. Cardinalitatea intre aceste entitati este de m la 1, adica cheia primara din tabela Tipdosar devine coloana in tabela Lucrari.
Legatura dintre tabelele Lucrari si Pet_Prop este de cardinalitate 1 la 1, considerandu -se ca un petent depune la un moment dat o singura lucrare pentru solutionare. In implementarea acestei relatii s-a folosit in fiecare din cele doua tabele coloana de legatura nr_unic.
Aceasta legatura se realizeaza intre tabelele Lucrari si Flux avand o cardinalitate de 1 la m. O lucrare poate sa apara de mai multe ori in flux astfel cheia primara nr_inreg devine coloana in tabela Flux.
Aplicatia este prevazuta cu mai multe interfete prin intermediul carora operatorii pot introduce, modifica si chiar sterge date intr-un mod controlat. Din pagina de login dupa o autentificare reusita se intra in functie de nivelul de acces pe una din interfetele : pagina de administrare, pagina de registatura sau pagina de flux
Designul aplicatiei a fost conceput pentru a oferi o cat mai usoara navigare prin interfetele acesteia. Referindu -ne la stilurile folosite se va remarca pastrarea acelorasi tonuri in toate paginile site -lui pentru a-i conferi continuitate si armonie.
De asemenea s-a folosit acelasi stil si pentru toate controalele folosite in aplicatie.
Pagina de default.aspx este prevavuta cu o caseta de login in intriorul careia se vor introduce numele operarorului si parola acestuia. Deasemenea logininul e prevazut si cu o caseta de validate astfel incat daca nu se introduce parola sau se introduce o parola care contine caractere ne suportate de oracle sa nu se mai incerce conectarea ci doar sa se afiseze un mesaj de eroare.
Operatorii folositi in aplicatie sunt useri de oracle si in plus au drepturi clare asupra bazei de date oferite prin intermediul rolurilor. S-a optat pentru acest mod de a securiza datele pentru a avea un control mai precis asupra introducerilor de date si a modificarii acestora de catre operatori. In plus in cazul unor caderi ale bazei de date se va putea folosi dictionarul datelor din oracle pentru a le reconstitui si in cazul unor modificari neautorizate a datelor se va putea urmarii cine si ce date au fost modificate folosind modulul de audit de la oracle.
Se va crea o un user "registru" in schema caruia vor fi create toate tabelele pe care le vor putea accesa ceilalti useri. Rolurile pe care un utilizator trebuie sa le indeplineasca pentru a se putea conecta la baza de date si implicit pentru a avea acces al schema "registru" sunt:
Daca serverul oracle a acceptat autentificarea adica userul are drepturile mentinate mai sus atunci se vor crea variablele de sesiune in care se vor retine toate datele necesare unui user pentru a face diferite intreogari asupra bazei de date cat si date cat mai exacte despre acest operator.
In variabila de sesiune Session['conection'] se va retine stringul necesar unui user pentru a se conecta la baza de date. O alta variabila de sesiune importanta este Session['securitate'] care determina nivelul de acces al unui user la nivel de aplicatie pe fiecare interfata in parte. Celelalte variabile de sesiune folosite sunt:
Session['username']=Login1.UserName;
Session['id_user'] = reader.GetInt32(0);
Session['id_serviciu']=reader.GetInt32(5);
Session['numeuser']=reader.GetValue(2).ToString();
Session['prenumeuser']=reader.GetValue(3).ToString();
Session['functieuser']=reader.GetValue(4).ToString()
Dupa ce au fost retiune variabilele de sesiune petru a directa userii in intrefetele de lucru corespunzatoare se va verifica serviciul din care face parte userul respectiv si va fi redirectat folosint codul urmator:
if ((Session['id_serviciu'] != null) && (Session['id_user']!=null))
}
Utilizatorii de la registratura vor putea inregistra lucrari venite fie din exterior fie din interior dar sa si elibereze diferitele lucrari care au primit o rezolvare. Eliberearea se poate face fie specificand numele persoanei care a ridicat raspunsul fie transmitand prin posta raspunsul.
Acesti operatori vor avea la dispozitie un meniu ce la va facilita accesul da doua tipuri de lucrari, lucrari pe tehnic si pe cereri.
Fig 4.2.1 Meniu registratura
Dupa apasarea butonului de inregistrare va aparea o interfata in care vor putea fi completate uramtoarele campuri: tip_cerere, adresa imobil, continut, observatii si o caseta in care se vor completa date despre proprietar sau petent dupa caz pentru a putea fi contactat in cazul rezolvarii lucrarii sau experierii acesteia prin posta.
Campurile obligatorii vor fi tip cerere, continut si nume pretent/proprietar, fara completarea acestora nu se va genera numar de inregistrare. Dupa ce se va apasa butonul adauga cerere se va genera numarul de inregistrare al lucrarii , se vor insera in baza de date celelalte informatii si in plus va aparea in fluxul de lucrari ale managerului lucrarea nou inregistrata.
Fig 4.2.2
Numarul generat se va trece pe cerere impreuna cu stampila institutei si apoi aceasta cerere va fi scanata si salvata in format PDF local.
Fig 4.2.3 Generare Nr Inreg
Folosind butonul de Upload se va incarca fisierul corespunzator cererii tocmai scanate. Urmatorul pas va fi adaugarea acestui fisier in baza de date de mentionat ca se va adauga doar numele acestuia ce va fi compus din nr de inregistrare + data inregistrarii+cod user ia fisierul propriuzis va fi salvat pe server intrun director numit date_doc.
Fig 4.2.4 Upload fisier
Utilizatorii care vor avea acces la interfata flux vor fi operatorii care apartin serviciilor : cadastru, arhiva si informatica, fond funciar, juridic, carte funciara. Aici vom distinge trei tipuri de operatori cu drepturi diferite, acestia vor putea fi identificati dupa pictograma ce va aparea in dreapta sus sub numele serviciului din care fac parte.
Manager (op nivel 0) |
Sef serviciu (op nivel 1) |
Operator nivel 2 |
|
|
|
Fig 4.3.1 Meniul paginii
flux
In urma verificarii variabilei de sesiune se vor activa sau dezactiva item-uri din menu si astfel accesul la anumite pagini va fi restrictionat. Managerul va avea acces al toate item-urile meniului putand efectua operatiuni de genul :
repartizare pe serviciu
rapoarte avansate
modificare tip lucrare
repartizare in cadrul serviciului
validare lucrate
solutionare lucrare
Seful de serviciu va putea efectua doar operatiile:
repartizare in cadrul serviciului
validate lucrare
solutionare
Operatorul normal nu va putea decat sa solutioneze o anumita lucrare urmand ca aceasta sa fie validata de seful de seviciu.
Selectarea tipurilor de utilizatori care intra pe flux se va face folosind codul:
if (!Page.IsPostBack)
break;
case 1:
break;
case 2:
break;
default:
break;
}
NumeUser.Text = + Session['numeuser'] + ' ' + Session['prenumeuser'];
populare_grid();
}
Managerul va alege itemul Lucrari din meniul Repartizare pentru intra in pagina din care poate sa faca repartizarea lucrarilor pe servicii si modificarea tipului cererii.
Fig 4.3.2 Meniu repartizare
Lucrari
In pagina Repatizare->Lucrari va aparea un data grid in care vor fi toate lucrarile inregistrate in Registratura si asteapta sa fie repartizate. Pe langa operatiunea de repartizare pe servicii Managerul va avea posibilitatea de a stabili termenul de rezolvare al unei lucrari. Repartizarea se va face selectand din combo-ul din fiecare linie a data grid-ului numele serviciului catre care va fi repartizata lucrarea.
Prin apasarea butonului de repartizare se va face update la tabela flux pentru campul id_serviciu unde campul stare din tabela este 1 adica lucrara este in mod curent in lucru.
In metoda "grid_send_rep" de tip CommnadItem a datagrid-ului se capteasa itemul grid-ului in care a fost dat click apoi se executa scriprul SQL tinanduse cont de restrictia:
Flux.Id_lucrare= gr.DataKeys[e.Item.ItemIndex].ToString(); unde dataKeys este prima coloana a grid-ului ce retine nr_inreg al lucrarii
protected void grid_send_rep(object sender, DataGridCommandEventArgs e)
}
Fig 4.3.3 Grid repartizare
Lucrari/Serviciu
Urmatorul pas in fluxul lucrarilor este constituit de repartizarea lucrarilor intern in fiecare serviciu pe operatori. Pentru a intra in aceasta interfata trebuie ales meniul Rep Intern->Lucrari.
Interfata lucrari este formata din doua zone si anume zona de detalii si zona de repartizare.
Zona de detalii ofera informatii despre lucrare in forma in care aceasta a intrat in registratura si in plus detalii despre eventualele solutionari temporare ce vor aparea intr-un datagrid aflat in chenarul "Lista Rezolvari". In aceasta lista de rezolvari vor fi disponibile date referitoare la data solutionarii, cine a solutionat, nota de solutionare si fisierul *.doc sau *.pdf care a rezultat in urama solutionarii. Fisierul atasat rezolvarii va putea fi accesat apasand un buton atasat fiecarei rezolvari.
Pentru a fi incarcate detaliile in acesta zona se va apasa butonul "Detalii" simbolizat printr-o lupa. Dupa incarcarea detaliilor si consultarea lucrarii repartizarea acesteia se va face alegand din lista aflata in gridul de lucrari numele operatorului si apoi se va apasa pe butonul "Trimite".
Pentru a putea popula datagrid-ul in care apar lucrarile cu un combo list care sa contina numele userilor din serviciul al carui sef este userul logat am populat grid-ul cu date punand pe coloana corespunzatoare selectarii operatorului un combo list gol, apoi parcurg fiecare linie a grid-ului si populez combo-ul folosind functia:
protected void parc_grid()
Fig 4.3.4 Grid repartizare
Lucrari/Operator
Interfata de solutionare a dosarelor poate fi accesata de catre toti operatorii indiferent de nivelul de securitate de care apartine acesta. Accessul al acest view se face acesand Itemul Lucru al meniului Rep Intern.
Pagina ce va fi afisata este alcatuita din trei zone si anume: zona de detalii, zona de rezolvare, zona de selectie. Prima este zona in care se incarca detaliile despre lucrare, detinand deasemenea toate informatiile si despre rezolvarile antreiore plus posibilitatea de a vizualiza fisierele atasate. A doua parte este zona in care se solutioneaza propriuzis lucrarea adica se adauga o nota de rezolvare un fisier atasat si eventual un cost al rezolvarii lucrarii daca este cazul. Zona de selectie este reprezentata de un data grid in care vor aparea toate lucrarile ce trebuie rezolvate de operator. Pentru a incarca in zona de detalii o lucrare trebuie selectata din zona de selectie apasand pe butonul "select".
Fig 4.3.4 Grid
Selectare-Solutionare
La apasarea butonului "solutioneaza" se executa metoda Solutioneaza_Click care va face update pe tabela flux.
protected void Solutioneaza_Click(object sender, EventArgs e)
elsecatch (OracleException ee)
}
}
Poate cea mai importanta interfata o constituie interfata de validare a lucrarilor la nivel de serviciu prin intremediul careia se decide daca o lucrare a fost rezolvata corespunzator si daca da, se decide daca aceasta e ok pentru a se intoarce la manager sau mai necesita avizarea unui alt serviciu. In cazul in care se alege validare definitiva atunci lucrarea ajunge la manager iar daca se alege rezolvare temporara seful de serviciu este obligat sa transmita lucrarea catre alt serviciu selectand serviciul dintr-ul combo inainte de a ii da validare.
Fig 4.3.5 Validare
repartizare
In meniu este disponibila si o optiune de administrare prin intermediul careia ficare operator isi poate modifica parola. Este necesar ca userul sa stie vechia parola ca masura de precautie in cazul in care intra o persoana neautorizata si vrea sa modific parola. Deasemenea parola noua cere o confirmare pentru nu grsi la introducerea noii parole. Modifcarea parolei se face pentru userul de oracle si devine totodata si parola userului aplicatiei. Metoda care face modificarea parolei este:
protected void ChangePasswordPushButton_Click(object sender, EventArgs e)
catch (OracleException ee)
Fig 4.3.6
Cand se paraseste aplicatia este necesat sa se foloseasca butonul de "Iesire" pentru a nu permite acesul persoanelor neautorizate la aplicatie. In momentul in care se apasa butonul "Iesire" se executa o metoda care face ca toate variabilele de sesiune folosite sa devina null si astfel un viitor acces la aplicatie va necesita o log-are.
Session['username'] = null;
Session['id_user'] = null;
Session['id_serviciu'] = null;
Session['numeuser'] = null;
Session['prenumeuser'] = null;
Session['functieuser'] = null;
Session['securitate'] = null;
Response.Redirect('default.aspx');
Pagina de administrare este o alta interfata importanta a aplicatiei prin intermediul careia se efectueaza mai usor urmatoarele operatiuni : crearea de utilizatori, modificarea drepturilor utilizatorilor, adaugarea sau modificarea serviciilor, adaugarea sau modificarea tipurilor de cereri.
Accesul la aceasta pagina il va avea un singur utilizator "admin"
Mediul ASP.NET ofera dezvoltatorilor de aplicatii web un set complet de controale pentru afisarea informatiei. Complexitatea acestora deriva atat din numarul impresionant de atribute pe care le poseda cat si din modul in care sunt integrate in platforma .NET. Din punct de vedere al dificultatii in utilizare situatia am putea spune ca este relativa, in sensul ca variaza de la un nivel care nu implica un volum mare de cod(acesta fiind generat automat de IDE) pana la configurarea totala a acestora de catre programator, in cazul aplicatiilor complexe.
Aspectul cel mai important al mediului ASP.NET il reprezinta integrarea conceptelor si tehnicilor folosite intr-un model de programare. Astfel realizarea unei aplicatii web, bazata pe formulare web implica folosirea acelorasi concepte valabile si in cazul programelor windows standard; in cazul de fata putem spune ca diferentele intre modul de folosire a controalelor de afisare a datelor folosite in exemplele web de mai sus nu difera de modul in care acestea ar fi fost folosite in cazul in care dezvoltam o aplicatie standard.
Popescu Ileana, Baze de date relationale, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 1996
Popescu Ileana, Modelarea bazelor de date, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001
James Foxall, Wendy Haro-Chun, Sams Publishing March 2002 - Teach yourself C # in 24 hours
Stephen Walter, Sams Publishing December 2002, ISBN 0-672-32476-8, ASP.NET Kick Start
Joe Martin, Brett Tomson, Teora Press - Introducere in Asp.NET
Mickey Williams, Microsoft Press, 2002 - Microsoft Visual C#.NET
https:// msdn.microsoft.com
ASP.NET
Prezentare generala
https://msdn.microsoft.com/msdnmag/issues/0900/ASPPlus/ASPPlus.asp
https://www.w3schools.com/asp/default.asp https://www.w3schools.com/aspnet/default.asp https://www.codeproject.com https://msdn.microsoft.com/net/aspnet/default.asp https://www.asp.net/ https://www.fmexpense.com/quickstart/aspplus/default.htm https://www.asptoday.com/ https://www.aspng.com/aspng/index.aspx
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4243
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved