CATEGORII DOCUMENTE |
MANUAL ASAMBLARE CALCULATOR
Manual de construire a unui calculator incluzind alegerea si montarea pieselor si instalarea sistemului de operare
CALCULATOR = COMPUTER = PC
PARTEA 1
PARTEA 2
PARTEA 3
PARTEA 4
1. INTRODUCERE
2. ALEGEREA SI CUMPARAREA PIESELOR
3. PROCESORUL
4. PLACA VIDEO
5. PLACA DE BAZA
6. HARDISCUL
7. MEMORIA RAM
8. UNITATEA CD-ROM SAU CD-RW
9. MONITORUL
10. UNITATEA DE DISCHETA
11. TASTATURA , MAUSUL , JOYSTICUL
12. CARCASA
13. PLACA DE SUNET , BOXELE , MICROFONUL
14. MODEMUL SI PLACA DE RETEA
15. IMPRIMANTA
INTRODUCERE
Cumpararea unui calculator reprezinta o decizie importanta care trebuie luata in functie de bugetul de care dispunem si de modul in care dorim sa folosim calculatorul.Un calculator folosit in principal pentru procesare de text (scris, formatare) si pentru explorarea internetului nu trebuie sa fie puternic insa un calculator folosit si pentru jocuri sau editare audio-video trebuie sa fie fie indeajuns de puternic incit sa poata face fata cu succes acestor sarcini.Cei care isi cumpara pentru prima data un calculator sint sfatuiti sa-si cumpere unul deja asamblat care are si sistemul de operare preinstalat.
Ofertele de calculatoare deja asamblate sint insa de multe ori 'dezechilibrate' (de ex. procesor puternic si placa video slaba, etc.) de aceea este recomandat sa le spunem celor care ni-l vind la ce il folosim in principal.Acestia pot sa-i ajusteze configuratia (in anumite limite) in raport cu cerintele noastre in asa fel incit sa nu avem surpriza sa cumparam un calculator prea slab (pentru care vom fi nevoiti sa investim alti bani in modificarea lui) sau din contra unul prea puternic (caz in care am cheltuit bani pentru niste caracteristici pe care nu le folosim).
Cei care au deja un calculator si au cunostinte despre piesele din acesta (instalare, configurarea draiverelor) pot sa isi asambleze singuri un nou calculator fara un efort prea mare.Avantajul principal este ca avem toate piesele in garantie si putem in acelasi timp sa deschidem calculatorul pentru a face imbunatatiri fara a pierde garantia.Un alt avantaj major este faptul ca putem alege piesele care au cel mai bun raport calitate-pret nefiind obligati sa le cumparam pe toate de la acelasi furnizor.Daca am luat un calculator deja asamblat, garantia se pierde de obicei daca deschidem calculatorul si de aceea sintem nevoiti sa-l transportam la serviciul de reparatii al magazinului de unde l-am cumparat ori de cite ori avem probleme cu el sau dorim sa-i aducem imbunatatiri.
Daca reusim sa asamblam un calculator care functioneaza exact asa cum ne dorim vom avea satisfactia lucrului bine facut si in mod sigur vom cistiga si respectul prietenilor nostri interesati si ei de calculatoare.Pe da alta parte daca performantele calculatorului asamblat sint departe de ce speram sau chiar acesta nu porneste vom fi nevoiti sa apelam la serviciile unor specialisti,lucru care ne va costa in plus. Decizia de a asambla singuri un calculator trebuie luata numai daca sintem siguri ca vom duce lucrul la bun sfirsit.
ALEGEREA SI CUMPARAREA PIESELOR
Alegerea si cumpararea pieselor sint cele mai importante etape atunci cind ne decidem sa ne asamblam singuri un calculator.
Alegerea pieselor trebuie sa se faca in functie de bugetul de care dispunem si de modul principal de folosire a calculatorului.Exista piese la care putem face economie cumparind sortimente mai ieftine si piese la care nu este indicat sa facem economie daca dorim sa avem un calculator puternic.Inainte de a cumpara piesele este bine sa citim in revistele de specialitate testele la care au fost supuse piesele dintr-o anumita categorie si in functie de acestea sa le alegem pe acelea cu cel mai bun raport calitate pret (piese cu performanta buna la un pret rezonabil).Toate revistele de calculatoare efectueaza periodic teste ale pieselor ce compun calculatoarele (placi de baza, procesoare, placi video, etc.) unde sint prezentate de asemenea si caracteristicile tehnice si dotarile pieselor respective.In plus daca avem deja calculator conectat la internet (sau mergem intr-o cafenea internet) putem consulta paginile siturilor specializate in hardware (o lista a acestora poate fi gasita in pagina Legaturi Calculatoare ) care si ele prezinta teste detaliate ale componentelor calculatoarelor.
Dupa ce ne-am hotarit asupra pieselor dorite trebuie sa alcatuim o lista a acestora pe care sa o scriem pe hirtie.Este bine sa avem pentru fiecare componenta cel putin doua optiuni in asa fel incit daca piesa respectiva nu este nicaieri in stoc sa cumparam alta cu performante similare.In acest moment trebuie sa vedem care din furnizorii de componente are in stoc piesele dorite de noi si care este pretul lor.Putem afla acest lucru fie vizitind sediile furnizorilor (magazinele), fie telefonind la aceste sedii, fie in sfirsit contactindu-i prin posta electronica.Vizitarea siturilor web sau consultarea ofertelor existente in magazine nu este suficienta pentru ca acestea nu prezinta situatia pieselor avute in stoc intr-un anumit moment.Comparam pretul pieselor la diversi furnizori si alegem pentru aceeasi piesa furnizorul cu cel mai mic pret pentru ca desi diferentele de pret sint de obicei foarte mici, atunci cind cumparam mai multe piese orice mica economie se aduna si la sfirsit totalul economisit nu este de neglijat.
In final alcatuim lista definitiva de componente pe care trebuie sa le cumparam, o scriem pe hirtie si facem inca o data calculul total al pretului lor.Putem cumpara piesele fie mergind la sediile furnizorilor fie comandindu-le pentru a fi livrate la domiciliu (prin transport auto sau prin posta).Cumparea pieselor de la sediile furnizorilor trebuie sa se faca mereu cu lista de piese alcatuita de noi in mina, numele si pretul piesei trebuind sa fie indicate in scris atunci cind o comandam in asa fel incit sa nu apara confuzii.Transportul auto la domiciliu al componentelor cumparate este disponibil doar la anumiti furnizori, dintre care unii il ofera in mod gratuit la cumparaturi peste un anumit pret iar altii il ofera contra unor sume de obicei modice.In ambele cazuri trebuie sa locuim in aceeasi localitate cu furnizorul.Livrarea prin posta este recomandata daca nu gasim o piesa decit la un furnizor care se afla in alt oras ea avind riscurile sale legate de integritatea pieselor transportate in acest mod.
Este recomandata cumpararea pieselor de la magazine specializate pentru ca in acest fel beneficiem de garantie stabilita prin contract scris.Exista si posibilitatea sa cumparam piese noi (care costa ceva mai putin decit in magazine) de la furnizori particulari care pot fi contactati daca citim ofertele de la mica publicitate.Daca apelam la acestia din urma va trebui sa ne asumam riscul ca ei sa nu respecte garantia pe care au spus ca o ofera.Pe de alta parte daca un furnizor particular este o cumostinta de-a noastra sau locuieste in acelasi bloc sau in apropiere putem sa apelam la el pentru ca in mod aproape sigur ne va oferi suport tehnic si ne va respecta garantia daca vom avea nevoie.
PROCESORUL
Este piesa cea mai importanta a unui calculator (cea care face 'calculele') si de aceea nu trebuie facuta nici o economie atunci cind o cumparam.Procesorul se mai numeste si CPU (Central Processing Unit).Puterea unui procesor este data in general de viteza cu care face calculele masurata in MegaHertzi (MHz) sau GigaHertzi (GHz).Un rol foarte important il au si arhitectura sa (evidentiata in configurarea nucleului procesorului) si cantitatea de memorie existenta pe pastila procesorului (memorie 'cache' de nivel 1 si 2).Viteza unui procesor este data de produsul dintre viteza magistralei principale de date ('Front Side Bus - FSB') si factorul de multiplicare a acesteia ('multiplier').De exemplu un procesor cu vitexa de 1467 MHz are o viteza a magistralei principale de date de 133 MHz si un factor de multiplicare de 11.Exista mai multi fabricanti de procesoare dar cei mai importanti sint INTEL si AMD.
1. INTEL
Procesoarele fabricate de INTEL sint de doua tipuri si anume Pentium si Celeron, care la rindul lor exista in mai multe variante in functie de generatie (Pentium 4, Pentium 3, Celeron 2, etc.) si de viteza (2 GHz ; 2,4 Ghz, etc.).Intre aceste doua tipuri exista asemanari si diferente care se reflecta in performanta lor globala.Procesoarele Pentium sint cele mai puternice si sint indicate pentru cei care doresc sa foloseasca calculatorul si pentru jocuri de ultima generatie sau pentru prelucrare audio-video.Procesoarele Pentium fabricate in prezent sint dintr-a patra generatie (Pentium 4) dar se gasesc in vinzare si procesoare din generatia a treia (Pentium 3).Procesoarele de generatia a patra au doua tipuri de nuclee si anume Wilamette (pina la 2 GHz inclusiv) si Northwood (de la 2GHz inclusiv in sus) fiind recomandata cumpararea celor cu nucleu Northwood pentru ca sint mai rapide si au mai multa memorie pe pastila procesorului.
In general procesoarele Celeron folosesc acelasi nucleu ca si procesoarele Pentium mai vechi cu o generatie, dar cele mai noi procesoarele Celeron au nucleu de procesor Pentium 4 (varianta Wilamette).Procesoarele Celeron au viteze mai mici decit cele Pentium, in principal pentru ca folosesc o viteza a magistralei de date mai mica.De asemenea ele au mai putina memorie ('level 1 si level 2 cache') pe pastila procesorului fata de procesoarele Pentium.Toate acestea fac ca procesoarele Celeron sa fie indicate pentru calculatoare folosite pentru aplicatii mai putin solicitante.Aceasta nu inseamna ca ele nu pot fi folosite pentru jocuri sau editare audio-video ci doar ca performanta lor in aceste cazuri este mult scazuta fata de procesoarele Pentium de ultima generatie.
2. AMD
Procesoarele fabricate de AMD sint de doua tipuri si anume Athlon si Duron.Intre aceste doua tipuri exista asemanari si diferente care se reflecta in performanta lor globala.Diferenta intre procesoarele de tip Athlon si Duron este in mare masura aceeasi care exista intre procesoarele Pentium si Celeron si este legata de viteza, de cantiatea de memorie de pe pastila procesorului si de generatia nucleului folosit.
AMD sustine ca foloseste o arhitectura pentru nucleele procesoarelor sale care este mai buna decit cea folosita de INTEL.Acest lucru ar permite ca procesoarele AMD sa aiba la o anumita viteza o performanta mai buna decit procesoarele INTEL care functioneaza la o viteza mai mare decit aceasta.De exemplu AMD sustine ca un procesor Athlon XP care are viteza de 1667 MHz are aceeasi performanta ca un procesor Pentium 4 care are viteza de 2000 MHz.Ca urmare AMD isi numeste procesoarele in functie de performanta lor si nu de viteza reala in asa fel incit un procesor Athlon XP 2000+ are de fapt viteza de 1667 MHz.De fapt AMD sustine ca isi numeste procesoarele de ultima generatie in functie de performanta procesoarelor AMD mai vechi cu o generatie si nu in functie de performanta procesoarelor INTEL, dar acest lucru nu este destul de credibil.
Verdictul in privinta procesoarelor AMD a fost dat insa de cumparatorii cu mijloace financiare mai reduse care le apreciaza atit pentru performanta, cit mai ales pentru raportul pret-performanta care este foarte bun.Este recomandata cumpararea unui procesor Athlon XP daca folosim calculatorul pentru aplicatii care necesita putere mare de calcul sau un procesor Duron daca il folosim pentru aplicatii de intensitate medie.La fel ca in cazul procesoarelor Celeron, procesoarele Duron pot fi folosite si pentru jocuri sau editare audio-video, insa performantele lor sint mult mai scazute decit ale procesoarelor Athlon XP.
3. VIA
Compania producatoare de componente pentru placi de baza VIA ofera un procesor numit VIA C3 care este foarte ieftin.Daca intentionam sa folosim un calculator in principal pentru procesarea de text sau explorarea internetului putem lua in considerare cumpararea unui asemenea procesor, care poate fi folosit eventual si pentru jocuri pe calculator mai vechi sau pentru aplicatii audio-video mai putin intensive.
Este recomandata cumpararea unui procesor cit mai puternic.Pentru cei care au un buget generos este recomandata cumpararea unui procesor Pentium 4 cu nucleu din generatia Northwood si cu viteza de peste 2000 MHz (2 GHz).Cei care au un buget mai restrins pot cumpara un procesor Athlon XP 2000+ (1667 MHz) sau mai bun.Un procesor Athlon XP bun costa aproape 100 EUR cu tot cu TVA.In functie de buget pot fi cumparate procesoare Pentium 4 cu viteza mai mica de 2 GHz sau Athlon XP cu viteze mai mici de 1667 MHz dar acest lucru nu este recomandat daca dorim sa avem un calculator pe care sa-l folosim pentru aplicatii intensive si in urmatorii 2 ani de la cumparare.In sfirsit, cei care nu folosesc calculatorul pentru aplicatii care necesita multa putere de calcul pot opta pentru un procesor Duron, Celeron sau VIA C3.
RACITORUL PROCESORULUI
Procesoarele moderne se incalzesc foarte mult atunci cind functioneaza iar temperatura lor trebuie mentinuta sub o anumita limita.Pentru aceasta peste procesor se fixeaza un racitor ('cooler') compus dintr-un radiator si dintr-un ventilator.Radiatorul este o structura lamelara (in general din aluminiu dar care poate avea si parti din cupru, care este un mai bun conductor de caldura) care ajuta la transferarea caldurii degajate de procesor catre mediul inconjurator.Ventilatorul asigura transferul aerului incalzit care se afla in apropierea suprafetei radiatorului.Exista multe tipuri de racitoare insa este recomandata cumpararea unuia care sa fie eficient si in acelasi timp care sa nu aiba un ventilator foarte zgomotos.Un astfel de racitor costa de obicei intre 10 si 15 EUR dar exista bineinteles si variante mai bune dar in acelasi timp mai scumpe.
PLACA VIDEO
Placa Video (PV) este responsabila cu afisarea imaginilor pe ecranul monitorului.Ea este a doua componenta, dupa procesor, care determina puterea unui calculator si de aceea si in cazul ei este recomandat sa nu facem economie atunci cind dorim sa o cumparam.Daca nu dispunem de resurse financiare foarte mari este mai degraba recomandat sa avem un calculator cu un procesor puternic si o PV cu performante medii decit sa avem un procesor cu performante medii si o PV puternica.
PV contine un procesor specializat numit GPU (Graphical Processing Unit) sau VPU (Video Processing Unit) care face o parte din calculele necesare pentru afisarea imaginilor, cealalta parte a acestor calcule fiind facuta de procesorul calculatorului (CPU).Fiecare PV are si o cantitate de memorie inclusa pe ea care este folosita de GPU (de exemplu pentru a stoca texturile suprafetelor intilnite in jocuri).
Placa Video se fixeaza pe placa de baza intr-un orificiu alungit numit slot.Acesta poate fi de tip AGP (cel mai frecvent) sau PCI (foarte putin intilnit in prezent).Modul de transfer a datelor video prin portul AGP este de 1X, 2X, 4X sau 8X dar asta nu inseamna ca un mod de transfer de 8X este de doua ori mai bun decit de cel 4X, ele avind performante apropiate.
Placile Video sint construite de multe companii specializate in producerea de piese pentru calculator insa in fapt cea mai mare parte dintre aceste PV au un GPU (cea mai importanta componenta) fabricat fie de NVIDIA, fie de ATI.
NVIDIA
Compania NVIDIA fabrica un GPU cu denumirea GeForce care, la fel ca la procesoarele centrale (CPU), are mai multe generatii si anume Ge Force 2, 3, 4 si cea mai noua generatie, Ge Force FX.Placile cu performante de virf sint denumite de catre NVIDIA GeForce Titanium (Ti).De asemenea NVIDIA are si o linie de GPU numite MX care pe linga placile Titanium ca niste procesoare Celeron fata de procesoarele Pentium.O PV cu GPU GeForce 4MX are in fapt un GPU din generatia 2 (GeForce 2) cu unele imbunatatiri.Placile sint impartite in functie de viteza procesorului in asa fel incit fiecare cumparator sa gaseasca o placa cu performante rezonabile pentru pretul pe care este dispus sa-l ofere.O placa GeForce 4 Ti 4600 este mai buna dar si mai scumpa decit o placa GeForce 4 Ti 4200.O placa Ge Force 4MX 460 este mai buna decit o placa GeForce 4MX 440.
ATI
Compania ATI fabrica un VPU (similar cu un GPU) cu denumirea Radeon care are mai multe generatii.Aceste VPU sint denumite in functie de nucleul lor (RV 250, RV 300 etc.) si cu cit numarul de dupa RV este mai mare cu atit procesorul este dintr-o generatie mai noua.Diferentierea intre placile cu performante de virf si cele cu performante medii se face mai ales dupa pret pentru ca denumirea PV nu include un element de diferentiere precis (cum este Titanium sau MX in cazul NVIDIA).Astfel, o placa cu VPU Radeon 9700 este mult mai buna si mult mai scumpa decit una cu VPU Radeon 9000, desi dupa denumire ele ar trebui sa aiba performante relativ apropiate.
ALTI PRODUCATORI
In afara de NVIDIA si ATI mai exista si alti producatori de GPU dar care au o pondere mai mica pe piata.Unul dintre ei este MATROX ale carui placi au reputatia ca au cea mai buna imagine insa al caror pret este prea mare pentru performantele lor in jocuri.Un alt producator este SIS care a lansat un GPU numit Xabre care are performante medii la un pret convenabil.In fine INTEL produce un GPU care este inclus pe unele placi de baza si se adreseaza celor care nu isi folosesc calculatoarele pentru jocurile mai noi, ci doar pentru munca de birou sau pentru explorarea internetului.
O Placa Video care sa poata fi folosita pentru jocurile de ultima generatie dar si pentru prelucrarea video si grafica (randare, animatii,etc.) de nivel semi-profesionist poate costa intre 100 EUR si 500 EUR cu tot cu TVA.Este recomandata cumpararea unei PV care sa aiba un GPU cu viteza de cel putin 200 MHz, o cantitate de memorie de cel putin 64 MB si o rata de transfer prin portul AGP de cel putin 4X.
Daca nu folosim calculatorul pentru jocuri de ultima generatie si nici pentru prelucrarea complexa de imagini putem sa cumparam o placa de baza cu PV integrata.
Prelucrarea video si grafica (randare, animatii,etc.) de nivel profesionist necesita cumpararea unor PV specializate (3D Labs Oxygen, Nvidia Quadro, etc.) care sint mai scumpe decit PV obisnuite.
PLACA DE BAZA
Placa de baza ('mainboard') este piesa la care se conecteaza toate celelalte componente ale calculatorului, atit din interior (procesor, placa video, hardisc, etc.) cit si din exterior (tastatura, maus, etc.).PB are un procesor (numit cipset) a carui functie este de optimizare a transferului de date si comunicarii intre diferitele componente ale calculatorului.Ca urmare si PB are un rol important in performanta generala a unui calculator.Daca facem o analogie cu corpul uman putem sa spunem ca procesorul unui calculator este capul care contine creierul iar placa de baza (PB) este corpul care contine inima dar si vasele de singe si nervii.
Placile de baza sint produse de o multitudine de companii, unele mai cunoscute (Asus, Epox, Gigabyte, etc.) altele mai putin cunoscute.Performanta unei PB este data in mare masura de cipsetul ei dar un rol important il are si arhitectura sa (asamblarea diverselor sale componente si optimizarea functionarii acestora) care este specifica fiecarui producator.
Placile de baza se aleg in primul rind in functie de procesorul pe care dorim sa-l folosim (AMD sau INTEL) si de viteza acestuia.Alegerea unei placi de baza corespunzatoare pentru procesorul pe care-l avem este esentiala pentru ca altfel calculatorul nu va porni.
O PB pentru procesor AMD poate fi folosita atit pentru procesoare Athlon cit si Duron (dar nu si pentru Pentium sau Celeron) si se numeste PB cu socket A (soclul in care se fixeaza procesorul).O PB pentru procesor INTEL poate fi folosita atit pentru procesoare Pentium cit si Celeron si se numeste PB cu socket 478.In al doilea rind trebuie sa alegem cipsetul placii de baza.Pentru procesoarele INTEL alegem o PB cu cipset produs de INTEL, SIS sau ALi.Pentru procesoarele AMD alegem o PB cu cipset produs de VIA, SIS, AMD sau ALi.In fine, pentru acelasi cipset exista de obicei mai multe generatii.Astfel exista de exemplu cipseturi de tipul VIA KT 266, 333 si 400 care sint cipseturi din generatii diferite, cel de ultima generatie fiind de obicei si cel mai bun.
Toate placile de baza noi au citeva dotari esentiale cum sint sloturile PCI (in care se fixeaza de exemplu placa de sunet, modemul, placa de captura video, etc.), slotul AGP (in care se fixeaza placa video), sloturile pentru memoria RAM, porturi PS/2 (pentru tastatura si maus), porturi USB (pentru dispozitive care se conecteaza prin USB cum sint minicamerele video), gameport (pentru joystic sau gamepad), portul paralel (pentru imprimanta).Multe din PB au si alte dotari in afara celor esentiale, de exemplu in ultimii ani aproape toate placile de baza au inclusa si o placa de sunet iar unele au inclusa o placa grafica sau o placa de retea.Dotarile suplimentare costa in plus si este la latitudinea noastra daca le acceptam sau cautam o PB fara ele.
Alaturi de o PB este inclus de obicei si un CD pe care alaturi de draivere se afla mai multe softuri dintre care cel mai importante sint un program de tip antivirus si un program de monitorizare a temperaturii procesorului si a vitezei de rotatie a palelor ventilatorului procesorului.
HARDISCUL
Hardiscul ('hard disk' - disc dur - HD) este componenta pe care sint stocate datele cu care lucreaza calculatorul, incepind cu sistemul de operare si terminind cu fisierele instalate de programe sau create de noi.HD este format de obicei din mai multe discuri de aluminiu (numite platane) suprapuse pe acelasi ax si acoperite cu oxid de fier.La mica distanta de suprafata discurilor se misca niste brate metalice ale caror capete magnetizeaza portiuni din discuri, in acest fel fiind 'scrise' si 'citite' datele.HD este una din putinele piese dintr-un calculator care are si o componenta mecanica (un motor care invirte discurile si misca bratele metalice) dar asta nu inseamna ca nu este o piesa foarte fiabila.
Un HD este caracterizat de capacitatea de stocare de date masurata in Giga Bytes (GB) si de viteza de rotatie a platanelor (5400 sau 7200 de rotatii pe minut).Cu cit platanele se rotesc mai repede cu atit citirea si scrierea datelor este mai rapida, deci si calculatorul este mai rapid.
Hardiscurile sint fabricate de un numar restrins de companii si anume : SEAGATE, MAXTOR, SAMSUNG si WESTERN DIGITAL.Performantele HD sint oarecum asemanatoare indiferent de producator, dar ceea ce le diferentiaza este fiabilitatea si perioada pe timpul careia este acordata garantia (unii producatori ofera 1 an garantie iar altii 3 ani).HD sint totusi unele din cele mai fiabile componente ale unui calculator.Alegerea unui HD al unuia sau altuia dintre producatori este o chestiune de preferinta personala, determinata de cele mai multe ori de experiente placute sau neplacute avute cu hardiscul pe care il posedam deja.Este totusi bine sa consultam si revistele sau siturile web de specialitate inainte de a lua o hotarire definitiva.
Este recomandata cumpararea unui HD cu o capacitate de minimum 20 GB si cu o viteza de rotatie a platanelor de 7200 rpm.
MEMORIA RAM
Memoria RAM ('Random Access Memory' - memorie cu acces aleator) este memoria rapida folosita de componentele calculatorului pentru stocarea temporara de date.Datele sint scrise, sterse si iarasi scrise rezultind un ciclu de scriere-stergere determinat de necesitatile programelor care ruleaza intr-un anumit moment.RAM se prezinta ca o placuta mica pe care se afla mai multe cipuri de memorie, placuta care se fixeaza intr-un locas special (slot de memorie).Cu cit avem mai multa memorie RAM cu atit calculatorul nostru este mai rapid.Pe placa de baza se gasesc de obicei trei sloturi pentru memoria RAM, in fiecare putind sa instalam o placuta.Acestea au capacitati diferite incepind cu 128 MB si terminind cu 1 GB.Cele mai folosite sint placutele cu capacitatea de 128 MB si cele cu capacitatea de 256 MB.
Memoria RAM folosita in prezent cel mai mult este cea de tip DDR SDRAM ('double data rate SDRAM') care poate fi instalata atit pe PB pentru procesoare INTEL cit si pe PB pentru procesoare AMD.Ea este de mai multe tipuri in functie de viteza de transfer a datelor intre magistrala principala si cipurile de memorie.Astfel, exista memorie PC 2100 (266 MHz) si PC 2700 (333 MHz).O placa de baza suporta de obicei ambele tipuri de memorie dar este recomandat sa cumparam memorie cit mai rapida.
Un alt tip de memorie este cea de tip RD RAM (memorie Rambus) care este mai rapida decit cea DDR insa este si de aproape doua ori mai scumpa.Acest tip de memorie poate fi instalat doar pe PB pentru procesoarele INTEL construite special pentru a functiona cu acest tip de memorie.
Este recomandata cumpararea a cel putin 256 MB de memorie DDR SDRAM pentru a beneficia de o rulare rapida a programelor intensive (de ex. cele de prelucrare audio-video sau grafica) si a jocurilor de ultima generatie.
UNITATEA CD-ROM SAU CD-RW
CD-ROM
Unitatea CD-ROM este o componenta esentiala a oricarui calculator pentru ca ea permite instalarea programelor (incepind cu sistemul de operare) pe care le folosim.De asemenea multe jocuri necesita pentru rulare prezenta unui CD de pe care sa se incarce anumite date in timpul rularii jocurilor.
Unitatea CD-ROM citeste CD-urile cu date sau CD-urile audio cu ajutorul unei raze laser, insa nu poate scrie date pe CD-uri.Unitatile sint caracterizate de viteza maxima de rotatie a CD-urilor (care este proportionala cu viteza de citire a datelor) care este in general de 52 X (de 52 de ori mai mare decit viteza primei unitati CD-ROM fabricate).Exista si unitati cu viteza mai mare dar se pare ca acestea sint prea zgomotoase in timpul functionarii la viteza maxima.
Unitatea CD-ROM este componenta cea mai putin fiabila a unui calculator, probabil din cauza componentelor mecanice (motorul care invirteste CD-ul sau cel care misca sertarul in care se pune CD-ul ) si a materialelor de constructie relativ fragile.O folosire intensiva a unei unitati CD-ROM face ca performanta acesteia sa scada in timp, uneori unitatea trebuind inlocuita dupa un an sau doi.O unitate CD-ROM costa in jur de 30 EUR (inclusiv TVA).
CD-RW
Daca dorim sa putem citi CD-uri dar in acelasi timp dorim sa si 'scriem' pe ele, atunci trebuie sa cumparam o unitate CD-RW.Aceasta permite scrierea pe CD-uri cu ajutorul unei raze laser (se spune ca CD-urile sint 'arse').Exista doua tipuri de CD-uri pe care putem scrie si anume CD-uri pe care putem scrie doar o singura data (CD-uri inscriptibile - CD Recordable - CD-R) si CD-uri pe care putem scrie de mai multe ori (CD-uri reinscriptibile - CD Rewritable - CD-RW).Scrierea unui CD dureaza de obicei citeva minute.Unitatile CD-RW se deosebesc dupa viteza de scriere/rescriere a CD-urilor.O unitate 24X / 10X / 40X scrie CD-uri inscriptibile cu viteza 24X, scrie CD-uri reinscriptibile cu viteza 10X si citeste CD-uri cu viteza 40X.
Cea mai ieftina unitate CD-RW costa de obicei de doua ori mai mult decit o unitate CD-ROM dar este o investitie foarte buna pentru ca ne permite sa stocam in siguranta pe CD-uri datele de pe calculatorul nostru.De asemenea ea ne permite sa transportam cantitati mari de date (un CD are 600 MB) intre doua calculatoare (de ex. cel de acasa si cel de la servici).
MONITORUL
Monitorul este componenta care ne afecteza cel mai mult sanatatea atunci cind folosim un calculator.Ochii sint un organ fragil si de aceea ei trebuie protejati.Din aceasta cauza este recomandat sa nu facem economie atunci cind ne decidem sa cumparam un monitor.
Monitoarele se deosebesc dupa tipul de afisare a imaginilor in monitoare cu tub catodic si monitoare cu afisare prin cristale lichide.Dimensiunea diagonalei ecranului este masurata in inci (15 inci, 17 inci, 19 inci, etc.).
Monitoarele cu tub catodic (Cathode Ray Tube - CRT) au drept componenta principala un tub de sticla (vidat de aer) de forma piramidala, unde baza piramidei este reprezentata de ecranul monitorului.In virful 'piramidei' (la interior) se afla un dispozitiv numit tun de electroni care emite permanent un fascicul de electroni.Acest fascicul este dirijat si focalizat de un dispozitiv special si el ajunge in final intr-o portiune a suprafatei interne a bazei 'piramidei' interactionind cu un strat de fosfor care va emite lumina.Cu ajutorul acestei lumini (care poate avea diferite intensitati) se formeaza imaginea pe care o vedem noi pe ecran.Fasciculul de electroni trebuie sa se miste in permanenta pe suprafata de fosfor pentru ca ecranul sa isi pastreze luminozitatea.Din aceasta cauza se spune ca fasciculul de elctroni baleiaza ('matura') ecranul si in consecinta imaginea de pe ecran se 'reimprospateaza' periodic.
Monitoarele cu afisaj prin cristale lichide (Liquid Crystal Display - LCD) folosesc interactiunea dintre curentul electric si moleculele de cristale lichide pentru a produce imaginea.Aceste monitoare au insa dezavantajul ca uneori reimprospatarea imaginii are o latenta sesizabila si de aceea nu sint recomandate de obicei pentru jocurile pe calculator.Monitoarele LCD au citeva avantaje fata de cele CRT si anume : calitatea imaginii este mult mai buna decit cea furnizata de monitoarele CRT, sint extrem de subtiri (plate) fiind ideale pentru birourile companiilor si au un consum de energie extrem de redus (ca urmare nici nu degaja caldura).Ele au insa si dezavantaje cum este faptul ca imaginea nu mai este vizibila daca ne deplasam in lateral cu un anumit unghi fata de centru ecranului.De asemenea monitoarele LCD sint mai fragile decit monitoarele CRT.Marele lor dezavantaj este insa pretul, ele fiind de obicei de cel putin doua ori mai scumpe decit monitoarele CRT.
Rata de reimprospatare a imaginii pe verticala suportata de un monitor CRT este unul din cele mai importante criterii de selectie a acestuia si se masoara in Hz (cicluri de reimprospatare pe secunda).O rata mica face ca imaginea sa pilpie (pentru ca are tendinta sa-si piarda luminozitatea) si ca urmare ochii vor obosi foarte usor.O rata de reimprospatare optima trebuie sa fie de peste 75 Hz, dar este recomandata o rata egala sau mai mare de 85 Hz daca dorim sa ne pastram ochii sanatosi.
Un alt criteriu important in alegerea unui monitor este rezolutia pe care o suporta.Rezolutia ne arata care este gradul de detaliere a imaginii afisate de un monitor.Cu cit rezolutia suportata este mai mare cu atit imaginea este de calitate mai buna.Rezolutia masoara numarul de pixeli (elemente constitutive ale imaginii) afisati pe orizontala si verticala.O rezolutie de 1024 x 768 reprezinta un numar de 1024 de pixeli afisati pe orizontala ecranului si un numar de 768 de pixeli afisati pe verticala.Exista rezolutii mai mici, de exemplu 800 x 600 recomandata pentru monitoarele de 15' dar si mai mari, de exemplu 1280 x 960.Rezolutia optima pentru un monitor este legata de dimensiunea diagonalei ecranului acestuia.Monitoarele de 15' (inci) suporta o rezolutie de 1024 x 768 insa elementele imaginii afisate sint atit de mici incit o astfel de rezolutie nu poate fi practic folosita, deci vom folosi rezolutia de 800 x 600.Pentru monitoarele de 17' rezolutia optima este de 1024 x 768.Rezolutia este legata si de rata de reimprospatare, astfel ca pentru fiecare rezolutie exista mai multe rate de reimprospatare suportate de monitorul CRT.De exemplu un monitor CRT de 17' trebuie sa suporte la rezolutia de 1024 x 768 rate de reimprospatare de 60 Hz, 70 Hz, 72 Hz, 75 Hz, 85 Hz.
Suprafata ecranului unui monitor CRT este bombata, configuratie datorata constructiei tubului catodic.In ultimii ani aceasta bombare a fost mult diminuata in asa fel incit unele dintre monitoarele mai noi se definesc ca avind un ecran plat ('flat').Acest tip de monitoare are o imagine mai buna decit monitoarele la care bombarea ecranului este mai evidenta.
Un alt aspect important care trebuie luat in calcul la achizitionarea unui monitor este respectarea de catre producator a unor norme internationale de reducere a radiatiilor si a consumului de energie.Monitoarele mai bune sint cele la care se specifica respectarea normei TCO 99 si prezenta caracteristicii 'Low Radiation' (radiatie scazuta).
Este recomandata cumpararea unui monitor CRT cu diagonala ecranului de 17 inci, cu ecran plat si care sa suporte o rezolutie de 1024 x 768 la o rata de reimprospatare verticala de 85 Hz.In plus el trebuie sa sa respecte norma TCO 99 si sa fie eventual de tipul 'Low Radiation'.Este de preferat sa cumparam un monitor fabricat de o companie cunoscuta si apreciata pentru calitatea produselor sale.
UNITATEA DE DISCHETA
Unitatea de discheta ('floppy drive') si-a pierdut din importanta in ultimii ani o data cu aparitia unitatilor CD-RW si mai nou a minihardiscurilor ('pocki-drive').Ea ramine inca esentiala pentru orice calculator pentru ca unitatea este usor de utilizat iar dischetele sint ieftine.
Discheta ('floppy disk') are o capacitate de stocare redusa (1,44 MB) dar reprezinta un mijloc bun de transfer de date intre calculatoare daca este vorba de fisiere de dimensiuni mici (de ex. fisiere de tip text).
Un argument important in favoarea dotarii calculatorului cu o unitate de discheta este faptul ca o discheta de start ('startup disk') pe care am instalat anumite fisiere ale sistemului de operare poate fi folosita pentru pornirea calculatorului in cazul in care intimpinam probleme la pornirea acestuia folosind sistemul de operare instalat pe hardisc.De asemenea multe programe de tip antivirus folosesc dischete ('rescue disks') pentru a restaura sistemul de operare dupa infectia cu un virus.
TASTATURA , MAUSUL , JOYSTICUL
Tastaura si mausul sint componente esentiale cu ajutorul carora comunicam cu calculatorul si ii dam instructiuni.Ele se conecteaza prin intermediul porturilor PS/2 sau mai nou USB.La aceste doua componente putem sa facem economie in sensul ca putem sa cumparam piese mai ieftine fara ca acest lucru sa afecteze performanta calculatorului sau sanatatea noastra.Tastatura trebuie incercata inainte de cumparare pentru a vedea daca ne convine gradul de presiune care trebuie aplicat tastelor si in acelasi timp sa observam daca exista elemente care nu ne convin in configuratia tastaturii (de ex. butoane prea mici sau inscriptionate cu litere inclinate).
In ultimii ani au fost aduse imbunatatiri tastaturii si mausului.Cumpararea unui maus cu rotita de derulare ('scroll') reprezinta o decizie buna care nu ne obliga sa cheltuim foarte multi bani.Cumpararea unui maus cu dispozitiv optic in loc de bila, a unei tastaturi cu butoane suplimentare pentru aplicatii multimedia si internet sau cumpararea unui maus si a unei tastaturi cu conexiune prin radio ('wireless') reprezinta si ele decizii bune, insa care in acelasi timp ne obliga sa scoatem ceva mai multi bani din buzunar.
Joysticul ('joystick') este un dispozitiv folosit in jocuri (in special in simulatoarele de zbor).Este recomandata cumpararea unui joystic digital cu throttle, twist handle (miner rotativ), POV Hat si cu cel putin 4 butoane programabile.Joysticul trebuie incercat inainte de cumparare si se recomanda alegerea unui joystic rezistent si ceva mai greu (pentru stabilitate).Nu se recomanda cumpararea unui joystic analog ieftin pentru ca de obicei acesta este greu de configurat cu precizie si are tendinta sa se strice usor, fiind foarte fragil.O alegere buna si cu un pret convenabil este joysticul Logitech Extreme Digital 3D.
CARCASA
Carcasa reprezinta 'casa' calculatorului, cea care adaposteste toate componentele acestuia.Ea are o forma paralelipipedica si de obicei este din metal, la care se adauga unele elemente din plastic.Carcasa este formata dintr-o structura de sustinere (pe care se fixeaza componentele calculatorului) acoperita de unul sau mai multe panouri metalice.
Carcasele cele mai folosite sint de tip turn ('tower') si anume varianta miditurn ('miditower') care are o inaltime medie ce asigura o ventilatie buna a componentelor calculatorului, fara a ocupa mult spatiu.
Carcasa contine sursa de alimentare care asigura alimentarea cu curent electric a componentelor calculatorului.Fiecare componenta are nevoie de curent de un anumit voltaj iar sursa transforma curentul de 220 V de la priza in curent in voltajul dorit de piesele calculatorului.Sursa de alimentare se conecteaza cu placa de baza, hardiscul, unitatea de discheta si unitatea CD-ROM prin cabluri speciale.Puterea unei surse de alimentare se masoara in Wati (W).Sursele de alimentare se gasesc in doua formate (AT si ATX) si au diverse puteri 250 W, 300 W, 350 W, etc.
Carcasa este o componenta la care putem realiza o mica economie pentru ca nu este necesar sa cumparam o carcasa produsa de o companie specializata (Chieftec, Scorpio).Desi carcasele produse de acestea din urma sint mai bune, mai aratoase si au o ergonomie (la interior) superioara ele costa de doua ori mai mult decit carcasele obisnuite (asa-numitele 'no-name').
Este recomandata cumpararea unei carcase miditurn ('miditower') care sa contina o sursa de alimentare in format ATX avind o putere de 300 W sau 350 W.
PLACA DE SUNET, BOXELE, MICROFONUL
Placa de sunet este de cele mai multe ori inclusa (integrata) pe placa de baza in asa fel incit nu mai este nevoie sa cumparam o placa separata, insa la fel ca in cazul placilor video integrate si placile de sunet integrate sint de calitate slaba.Totusi, daca nu sintem pretentiosi ne putem multumi cu placa integrata si facem astfel o mica economie.
In general daca folosim calculatorul pentru aplicatii multimedia obisnuite (ascultarea de muzica in format MP3 si vizionare de filme) si pentru jocuri nu este nevoie sa mai cumparam o placa de sunet separata, cea inclusa face fata cu succes unor astfel de sarcini.Putem chiar sa folosim la nivel de amator programele de editare audio (mixare).
Cei care sint mai pretentiosi in privinta calitatii sunetului sau doresc sa se ocupe de prelucrare audio la nivel semi-profesionist sau profesionist au la dispozitie o gama larga de placi de sunet al caror pret variaza de la citeva zeci la citeva sute de EUR.Cei mai cunoscuti producatori de astfel de placi sint Creative, Philips, Hercules si Yamaha.
Boxele sint o componenta esentiala a unui calculator folosit pentru aplicatii multimedia dar si in cazul lor putem face o mica economie.Tinind cont de faptul ca stam foarte aproape de ele nu este nevoie ca boxele sa aiba o putere foarte mare.Un set de doua boxe cu puterea de 3 W (2 x1,5 Wati RMS) este suficient pentru ascultarea de muzica sau pentru jocuri, chiar si la aceasta putere mica nefiind nevoiti sa dam volumul la maxim.Foarte multi producatori de boxe exprima puterea acestora in Wati PMPO, aceasta nefiind decit o stratagema folosita in scopuri de marketing.Este bine ca boxele sa aiba si un reglaj pentru basi si de asemenea o mufa pentru conectarea castilor.
Cei care sint mai pretentiosi (si au resurse financiare) isi pot cumpara boxe de putere mare si eventual sisteme care cuprind ansambluri compuse din patru sau cinci boxe si un dispozitiv special de redare a basilor ('subwoofer').In acest caz trebuie bineinteles sa se cumpere si o placa de sunet separata pentru a asculta cu adevarat un sunet de calitate.
Microfonul este o componenta care trebuie cumparata doar daca avem de gind sa participam la taifas in mod multimedia prin internet (MediaTaifas - videochat).In acest caz este recomandata cumpararea unui ansamblu format din casti si microfon.
MODEMUL SI PLACA DE RETEA
Modemul este componenta care ne permite sa folosim internetul prin intermediul liniei telefonice.Modemul (MOdulator - DEModulator) moduleaza fluxurile de date digitale in asa fel incit acestea sa poata circula prin linia telefonica (care transporta datele in mod analog) si demoduleaza fluxurile de date primite prin linia telefonica transformindu-le din format analog in format digital.Viteza modemurilor este de 56 kb/s (kilobiti pe secunda - kbps).
Modemurile sint de doua feluri si anume hardware si software.Modemurile hardware au un cip special care se ocupa cu optimizarea fluxului de date si cu corectia erorilor.Modemurile software (softmodem) folosesc procesorul calculatorului pentru operatiile descrise mai sus.Modemurile hardware sint considerate mai bune dar sint ceva mai scumpe.
Modemurile se impart in interne si externe dupa locatia lor (in calculator sau in afara lui).Modemurile interne se fixeaza intr-un slot PCI.Modemurile externe sint mai bune insa sint in general de doua ori mai scumpe decit cele interne.
Este recomandata cumpararea unui modem hardware intern.Daca se doreste o mica economie se poate cumpara un modem software intern.Un modem nu este scump, insa 'datorita' lui si internetului este posibil sa ajungem sa cheltuim sume mari pentru nota telefonica, sume pe care le-am putea folosi de exemplu pentru a ne imbunatati calculatorul.
Placa de retea este componenta care ne permite sa ne conectam calculatorul intr-o retea locala ('local area network' - LAN) cu alte calculatoare in asa fel incit sa impartim resursele acestora intre ele.De asemenea este posibil ca in acest fel sa participam la jocuri in mod multijucator ('multiplayer') fara a ne conecta la internet.Placa de retea este absolut necesara daca dorim sa avem acces la internet prin cablu TV (coaxial).
IMPRIMANTA
Imprimanta este componenta care ne permite sa transferam date (texte, scheme,desene sau poze) de pe calculator pe hirtie.De exemplu, o imprimanta ne permite sa transferam pe hirtie diverse texte descarcate de pe internet (articole, carti, etc.) si in acest fel le putem citi fara a ne obosi ochii.
Cele mai ieftine imprimante nu costa mai mult de 60 EUR (inclusiv TVA) insa adevaratul cost al unei imprimante este acela al cernelei pe care o foloseste aceasta.Un cartus de cerneala original costa intre 25 si 40 EUR si cu ajutorul lui se pot tipari cam 200-300 de pagini de text (iar pozele consuma mai multa cerneala decit textul).Exista si posibilitatea sa cumparam un cartus de cerneala original si apoi sa-l reincarcam cu cerneala de mai multe ori (cu ajutorul unor truse de reincarcare care contin un rezervor de cerneala si o seringa speciala) dar chiar si asa costul de tiparire a paginilor este destul de mare.
O imprimanta este in general un accesoriu util si merita sa cumparam una daca folosirea ei justifica sumele de bani cheltuite periodic pentru cumpararea cernelii.
PREGATIREA CARCASEI SI A PLACII DE BAZA
Carcasa este formata dintr-o structura metalica de sustinere (pe care se fixeaza componentele calculatorului) care este acoperita cu doua panouri laterale, un panou superior si un panou frontal ('fata' calculatorului).Toate panourile sint detasabile, fiind fixate de obicei cu suruburi metalice sau cu elemente de plastic.Panourile laterale si cel superior sint de obicei din metal iar panoul frontal din plastic.La anumite carcase panourile laterale si panoul superior formeaza un tot unitar deci se manevreaza impreuna.
Incepem prin a dezasambla panourile laterale.Acestea sint fixate cu mai multe suruburi de partea din spate a structurii metalice de sustinere.Dupa desurubare tragem pe rind panourile inspre inapoi si ele culiseaza pina in momentul in care parasesc sina pe care se afla si astfel pot fi scoase.Nu este nevoie sa scoatem panourile superior si frontal dar o putem face daca socotim ca este necesar.
La interiorul carcasei se gaseste o pungulita cu suruburi care se poate afla in spatele panoului frontal, fiind lipita cu banda adeziva.Trebuie sa fim atenti atunci cind o dezlipim, in asa fel incit sa nu rupem niste fire care se afla in aceeasi zona.Scoatem punga cu suruburi si o punem de-o parte.
Desfacem cutia placii de baza si scoatem punga cu PB, doua cabluri IDE (pentru conectarea hardiscurilor), doua cabluri pentru unitatile de discheta si manualul placii.Scoatem cu grija placa de baza din punga si o inspectam avind alaturi manualul.Fiecare PB are aceleasi elemente constitutive principale (cipseturi, sloturi, etc.) dar fiecare producator are felul sau de a le asambla pe placa, de aceea este recomandat sa ne familiarizam cu configuratia PB ajutindu-ne de manual.
MONTAREA PROCESORULUI (ATHLON XP)
Procesorul se prezinta ca o placuta pe care la partea superioara se gaseste corpul procesorului iar la partea inferioara se gasesc contactele metalice (numite pini - 'ace') care vor face dupa montare legatura cu placa de baza.Procesorul trebuie fixat intr-un lacas numit 'socket' (soclu) care este construit din material plastic si are o multitudine de mici gauri pe suprafata sa in care trebuie sa intre pinii procesorului.Soclul este construit din doua parti, una superioara si una inferioara.Gaurile de pe partea superioara sint usor decalate fata de cele de pe partea inferiora in asa fel incit nu vom putea sa montam procesorul decit dupa ce aducem gaurile pe aceeasi linie.
Soclul procesorului are pe una din partile laterale un brat metalic.Rolul acestuia este sa permita fixarea procesorului in soclu si apoi sa 'zavorasca' contactele (pinii) acestuia.Pentru a monta procesorul trebuie sa ridicam bratul metalic.Pentru aceasta prindem capul bratului metalic cu degetele si il tragem usor inspre exterior si apoi il ducem in sus pina cind bratul se afla in pozitie verticala.Observam ca partea superioara a soclului procesorului a culisat in timpul ridicarii bratului metalic in asa fel incit acum este permisa fixarea procesorului.
Luam procesorul in mina si il apasam cu grija in soclu in asa fel incit coltul marcat special (este mai bont sau este insemnat cu o mica sageata) al placutei procesorului sa se pozitioneze exact in dreptul balamalei bratului metalic.Procesorul nu poate fi fixat in soclu decit in pozitia corecta, daca l-am pozitionat incorect pinii sai nu vor intra complet in gauri.In general fixarea procesorului este foarte usoara, pinii intrind usor in gaurile soclului si nefiind nevoie sa exercitam o presiune mare.Procesorul este complet stabilizat in soclu dupa ce coborim bratul metalic al soclului pina la orizontala si il fixam in pozitia sa initiala (pentru aceasta tragem bratul un pic inspre exterior).Cind coborim bratul este recomandat sa exercitam o foarte mica presiune asupra placutei procesorului in asa fel incit acesta sa nu iasa din soclu.Daca dorim, putem sa scoatem procesorul si sa-l fixam din nou, nu se intimpla nimic rau daca facem acest lucru.
MONTAREA RACITORULUI (RADIATOR + VENTILATOR)
Montarea corecta a racitorului ('cooler') este esentiala pentru buna functionare a procesorului.Ea este o procedura delicata pentru ca exista posibilitatea sa avariem procesorul daca nu procedam corect.Din aceasta cauza este bine sa montam racitorul peste procesorul fixat in soclu doar dupa ce stapinim bine tehnica de montare.Este recomandata familiarizarea cu tehnica de montare a racitorului fara ca procesorul sa se afle fixat in soclu.Cu alte cuvinte, montam si demontam racitorul de mai multe ori peste soclul gol pina stapinim bine tehnica.
Soclul procesorului are niste excrescente (ca niste 'dinti') de plastic pe doua din laturile sale.Racitorul are o clema metalica (formata din doua parti asamblate la mijloc) care este construia in asa fel incit la ambele capete are niste orificii metalice in care trebuie sa intre 'dintii' soclului.Avind soclul gol incercam mai multe variante de fixare a racitorului prin introducerea dintilor soclului in orificiile ambelor capete ale clemei.Este recomandat ca intr-o prima etapa sa punem racitorul peste soclu si sa manevram clema in asa fel incit orificiiile unui cap al clemei sa se fixeze de dintii dintr-o parte a soclului.Apoi manevram din nou clema miscind-o usor si apasind in jos pe capatul ei nefixat pina cind orificiile acestuia se fixeaza de dintii din cealalta parte a soclului.Trebuie sa avem grija sa nu fortam prea tare si de asemenea sa fim atenti ca sa nu scape capul clemei fixat in prima etapa. Nu este o procedura foarte dificila insa va trebui sa exersam pina cind vom fi capabili sa o executam fara gres.
Dupa ce am devenit siguri ca stapinim tehnica de montare a racitorului fixam procesorul in soclu si apoi punem o picatura de pasta termoconductoare pe suprafata procesorului.Pasta se gaseste intr-o mica seringa furnizata impreuna cu racitorul.Apoi montam racitorul peste procesor.Aceasta montare trebuie facuta cu mare grija in asa fel incit sa nu apasam prea tare racitorul peste procesor atunci cind incercam sa fixam clema racitorului de dintii soclului.Pentru a evita deteriorarea procesorului in timpul acestei manevre, pe placuta procesorului se afla niste rondele din cauciuc care amortizeaza presiunea pe care o exercitam.Secretul este deci aplicarea unei forte bine dozate, al carei rezultat sa fie montarea racitorului in asa fel incit suprafata procesorului sa se afle in contact cu partea inferioara a radiatorului careia sa-i transmita caldura pentru a o disipa in mediul inconjurator.
Ventilatorul este fixat prin suruburi de partea superioara a radiatorului.Pentru a functiona el trebuie alimentat cu curent electric si aceasta se realizeaza prin intermediul unui mic cordon terminat cu un cap de plastic.Acest cap trebuie fixat intr-o priza cu trei pini aflata pe placa de baza in apropierea soclului procesorului.Daca ne uitam pe schema din manual putem vedea unde se gaseste aceasta priza, linga care se afla scris CPU FAN (ventilatorul procesorului).Chiar si fara manual ea este usor de gasit.Priza are un ghidaj care ne ajuta sa fixam corect capul cordonului de alimentare.
MONTAREA PLACII DE BAZA IN CARCASA
Dupa ce am montat procesorul si racitorul putem fixa placa de baza in carcasa cu ajutorul unor suruburi.Fixarea se face pe o portiune laterala a carcasei care contine o suprafata metalica in care se observa mai multe gauri pentru instalarea suruburilor.PB nu se fixeaza de obicei direct pe suprafata metalica a carcasei.Intre ea si aceasta din urma se instaleaza mai intii niste despartitoare care pot fi din plastic sau din metal.Despartitoarele din metal sint niste suruburi care au capul gaurit si filetat.Suruburile care fixeaza placa de baza se insurubeaza in capul despartitoarelor.
Orientam PB in asa fel incit conectoarele pentru periferice (porturile seriale,portul paralel, etc.) sa fie indreptate catre partea din spate a carcasei.Punem placa de baza peste suprafata metalica laterala.Este foarte posibil ca in acest moment sa fim obligati sa facem loc la partea din spate a carcasei pentru unele conectoare de pe placa de baza (porturile seriale, portul paralel, portul pentru joystic).Acestea trebuie sa iasa prin partea din spate a carcasei si de obicei orificiile prin care ies sint acoperite cu placute metalice subtiri pe care va trebui sa le rupem.Cind sintem siguri ca am gasit pozitia optima pentru PB observam care sint gaurile de pe aceasta care se suprapun cu gaurile de pe suprafata metalica.Tinem minte locatia lor si fixam mai intii despartitoarele metalice prin insurubare pe suprafata metalica.Punem PB peste despartitoare si fixam PB cu suruburi care se fixeaza in capul despartitoarelor.
Prin intermediul placii de baza se realizeaza alimentarea cu energie electrica a placilor instalate in sloturile PCI si slotul AGP.Alimentarea cu electricitate a PB se realizeaza cu ajutorul unui cablu care iese din sursa de alimentare.La capatul acestui cablu se afla un conector pe care trebuie sa il fixam prin apasare (dupa ce l-am orientat corect) in priza ATX de pe PB.
CONECTAREA LA PLACA DE BAZA A BUTOANELOR DE PE PANOUL FRONTAL
Pe panoul frontal al carcasei se afla butoanele de pornire si resetare a calculatorului, alaturi de ledul care ne indica starea de activitate a hardiscului.Aceste dispozitive (alaturi de altele) se conecteaza la PB prin niste fire subtiri la capatul carora se afla niste conectoare din plastic de culoare neagra care au doua sau mai multe gauri.Pe placa de baza se afla unul sau doua dispozitive (prize) de conectare cu pini care trebuie sa intre in gaurile conectorilor aflati la capatul firelor.Fiecare dispozitiv contine mai multe prize de conectare asezate una linga alta pe lungime iar in dreptul fiecareia este scrisa pe PB functia ei.De exemplu priza linga care scrie HD-LED este pentru dioda care ne arata starea de activitate a hardiscului.Priza linga care scrie PW-ON este cea in care trebuie fixat conectorul firului care vine de la butonul de pornire-oprire a calculatorului.Priza linga care scrie SPK este cea in care trebuie fixat conectorul firului care vine de la difuzorul carcasei,cel care ne semnaleaza eventualele probleme care apar la pornirea calculatorului.Priza linga care scrie RST este cea in care trebuie fixat conectorul firului care vine de la butonul de resetare a calculatorului.
Realizarea conectarii diferitelor dispozitive amintite este foarte usoara daca avem manualul PB la indemina.In acest manual observam ca in dreptul unor pini ai prizei de pe placa de baza se afla scrisa cifra 1.Daca ne uitam apoi la conectorii aflati la capatul firelor observam ca la fiecare dintre acestia in dreptul uneia dintre gauri se afla desenata o sageata.Pinul care este marcat prin cifra 1 trebuie sa intre in gaura marcata cu sageata.Alti conectori au scrisa pe ei o polaritate (plus sau minus).Ne uitam in manual si vedem pinul prizei in care trebuie fixat conectorul pe care este semnul (+).Conectorul cu polaritate negativa il fixam in pinul de linga cel cu polaritate pozitivaFiecare conector are scris pe el care este functia sa.Daca pe conector este scris HDD inseamna ca este conectorul care permite aprinderea diodei de tip LED care ne indica starea de activitate a hardiscului.Ducem acest conector (orientat corect) peste pinii din portiunea corespunzatoare a prizei de pe PB si apasam usor pina cind pinii au intrat in intregime in gaurile conectorului.Procedam similar si cu ceilalti conectori.
MONTAREA MODULELOR DE MEMORIE
Este recomandata montarea modulelor (placutelor) de memorie dupa ce am instalat PB in carcasa.Daca ne obisnuim sa procedam in acest fel atunci ne va fi foarte usor sa instalam noi module (cind ne hotarim sa crestem cantitatea de memorie a sitemului) fara a demonta PB din carcasa.
Modulele de memorie se prezinta ca niste placute subtiri care au la partea inferioara o serie de conectori auriti.La partea din mijloc a laturii cu conectori a modulelor DDR DRAM se afla o scobitura.Sloturile in care se monteaza modulele de memorie se caracterizeaza prin faptul ca la partile laterale au doua dispozitive din plastic ('clipuri') care permit fixarea foarte sigura a modulelor de memorie.Aceste clipuri se pot misca in sus si in jos.
Apucam cu degetele cele doua clipuri ale unui slot de memorie si le miscam inspre exterior in asa fel incit sa ajunga la aproximativ 45 de grade fata de suprafata PB.Apoi luam cu ambele miini un modul de memorie si il orientam perpendicular pe PB, cu conectorii in jos si cu scobitura suprapusa peste portiunea corespunzatoare a slotului.Apasam usor dar ferm cu cele doua degete mari pe partile laterale ale modulului pina cind partea cu conectori a intrat in slot.In acest moment cele doua clipuri laterale ale slotului revin la un unghi de 90 de grade fata de PB si intra in niste scobituri de pe partile laterale ale modulului de memorie.Montarea memoriei este o operatiune delicata, dar nu dificila.
MONTAREA HARDISCULUI , A UNITATII CD-ROM SI A UNITATII DE DISCHETA
In spatele panoului frontal al carcasei se gasesc locasurile de fixare pentru hardisc, unitatea de discheta si CD-ROM.Aceste locasuri sint suprapuse pe verticala si sint de doua tipuri : unele mai late (pentru CD-ROM) numite locasuri ('bay') de 5,25 inci si altele mai inguste (pentru hardisc si unitate de discheta) numite locasuri de 3,5 inci.De obicei locasurile au niste ghidaje care ne ajuta sa introducem corect componentele calculatorului si care in acelasi timp sustin aceste componente pentru ca ele sa nu cada pina cind le fixam cu suruburi.
Hardiscul si unitatea CD-ROM se incalzesc destul de mult atunci cind au activitate intensa (de ex. in timpul jocurilor).Este deci indicat ca intre componentele instalate in locasuri sa fie destul spatiu necesar pentru o aerisire corecta.Panoul frontal are niste placute de plastic care acopera fata locasurilor de 5,25'.Va trebui sa scoatem placuta care acopera fata locasului in care instalam unitatea CD-ROM si eventual placuta care acopera fata locasului in care vom instala unitatea de discheta.Placutele au niste aripioare care le fixeaza la panoul frontal.Daca apasam usor pe aripioarele de fixare inspre interior putem scoate foarte usor placutele.
Unitatea de discheta trebuie amplasata in zona in care ii este destinata.Exista carcase care au in panoul frontal o fanta in fata locasului in care trebuie amplasata unitatea de discheta, fanta folosita pentru a introduce si scoate dischetele din unitate.In acest fel nu se va vedea fata unitatii de discheta dar aceasta va putea fi folosita ca de obicei.Alte carcase au un locas acoperit cu o placuta de plastic care trebuie scoasa pentru a instala unitatea de discheta.
Hardiscul trebuie amplasat sub unitatea de discheta la o distanta cit mai mare insa de preferinta nu pe ultimul locas de 3,5' (cel care este cel mai apropiat de sol).
Este recomandat sa amplasam unitatea CD-ROM cit mai sus (dar nu pe ultimul locas) in asa fel incit sa aiba o aerisire buna in partea sa superioara, care se incalzeste cel mai tare.Unitatea CD-ROM trebuie introdusa in locas dinspre exteriorul spre interiorul carcasei.
Hardiscul se conecteaza la placa de baza prin intermediul unui cablu IDE.Acesta are trei conectori, cite unul la fiecare capat al cablului si unul la mijloc.Conectoarele aflate la capetele cablului se folosesc pentru fixarea la placa de baza sau la un hardisc aflat in postura de stapin.La anumite cabluri conectorul care se fixeaza pe placa de baza are un mecanism de fixare special in asa fel incit cablul sa nu se desprinda accidental.Conectorul din mijloc este folosit pentru un hardisc sau o unitate CD-ROM aflate in postura de sclav.Conectoarele IDE trebuie orientate corect altfel nu vor intra in prizele IDE de pe componente sau de pe PB.
Cablul IDE este de obicei plat si are una din margini colorata (in rosu sau negru).Conectam mai intii cablul la hardisc.Acesta are la partea din spate o priza IDE (de forma alungita si cu multi pini) care se afla linga priza pentru cordonul de alimentare.Marginea marcata cu culoare a cablului IDE trebuie sa se afle inspre priza de alimentare cu curent electric.De altfel impingerea conectorului IDE al cablului in priza de pe hardisc nu este posibila decit in aceasta situatie, din cauza unor ghidaje care impiedica patrunderea conectorului in priza daca nu este pozitionat corect.Urmeaza conectarea cablului IDE la PB.Cele doua dispozitive de conectare (prizele) IDE de pe placa de baza sint denumite IDE 1 si IDE 2 in manualul PB.Hardiscul se va conecta la priza IDE 1.In acelasi manual se observa ca ele au unul din capete marcat cu cifra 1.Marginea marcata cu culoare a cablului IDE trebuie sa se afle de aceeasi parte cu capatul prizei IDE marcat cu cifra 1.De altfel impingerea conectorului IDE al cablului in priza de pe PB nu este posibila decit in aceasta situatie, din cauza unor ghidaje care impiedica patrunderea conectorului in priza daca nu este pozitionat corect.Trebuie sa impingem conectorul incet dar ferm, in asa fel incit sa intre complet in priza si eventual il fixam daca dispune si de un dispozitiv de fixare.
Daca avem doua hardiscuri de viteze diferite va trebui sa conectam la priza IDE 1 hardiscul cel mai rapid, care se va afla astfel in postura de stapin principal ('primary master').
Atunci cind instalam unitatea CD-ROM avem doua posibilitati.Unitatea CD-ROM poate functiona in regim de sclav ('slave') al hardiscului insa poate functiona si in regim de stapin secundar ('secondary master').Atunci cind scoatem din cutie unitatea ea este configurata sa lucreze in regim de sclav.Configurarea ca sclav sau stapin se face foarte usor scotind si mutind un comutator ('jumper') in pozitia corespunzatoare pe partea din spate a unitatii CD-ROM.
Daca avem un singur hardisc este de preferat sa conectam unitatea CD-ROM (aflata in postura de sclav sau stapin secundar) la PB folosind priza IDE 2.Daca avem doua hardiscuri atunci unitatea CD-ROM (aflata exclusiv in postura de sclav) va putea fi conectata la PB prin intermediul cablului IDE la care este conectat si unul dintre cele doua hardiscuri.Pentru aceasta conectam intii cablul IDE la hardisc cu ajutorul unui conector de la capatul cablului si apoi cu ajutorul conectorului de la mijlocul cablului il conectam si la unitatea CD-ROM.Marginea colorata a cablului IDE trebuie sa se afle inspre priza de alimentare cu curent electric a unitatii CD-ROM.Va fi probabil nevoie sa rasucim cablul pentru a realiza conectarea la unitatea CD-ROM (care trebuie sa fie fixata intr-un locas aproape de locasul in care e fixat hardiscul).In final conectam cablul IDE la priza IDE 1 sau IDE 2 de pe PB.
Unitatea CD-ROM mai trebuie conectata la PB si cu un cablu audio furnizat impreuna cu unitatea.Acesta este format din doua fire si se conecteza la priza numita 'Analog Audio' pe unitatea CD-ROM si la priza CD 1 de pe placa de baza.
Conectarea unitatii de discheta ('floppy disk drive' - FDD) se face cu ajutorul cablului sau special.Cablul FDD are o caracteristica unica si anume este despicat catre unul din capete si un fascicul de fire este rasucit inainte de a intra in conectorul de la capatul cablului.Partea cu fasciculul rasucit se conecteaza la unitatea de discheta iar cealalta parte la priza FDD a placii de baza.Orientarea cablului se face la fel ca mai sus.Marginea colorata trebuie sa fie inspre conectorul sursei de alimentare a unitatii de discheta iar la partea opusa trebuie sa fie aliniata cu capatul prizei care este marcat cu cifra 1 in manualul PB.
Dupa ce am conectat cablurile IDE si FDD trebuie sa asiguram alimentarea cu curent electric a componentelor.Din sursa de alimentare iese o multitudine de cabluri ale caror capete sint conectorii care trebuie sa intre in prizele de alimentare prezente pe componentele instalate.Trebuie sa vedem care dintre capetele cablurilor care ies din sursa de alimentare se potrivesc cu prizele de alimentare prezente pe hardisc, unitatea CD-ROM, respectiv unitatea de discheta.Dupa ce le gasim le introducem in prizele componentelor apasind pina in momentul in care vedem ca au intrat complet.
MONTAREA PLACII VIDEO , A MODEMULUI SI A PLACII DE RETEA
Placa video se monteaza in slotul AGP.Acesta este mai mic decit sloturile de memorie sau cele PCI si de obicei are culoarea maro.Tinem placa video cu ambele miini avind marginea cu conectorii auriti in jos iar marginea metalica inspre partea din spate a carcasei.Vedem care este locul de pe partea din spate a carcasei care va fi ocupat de marginea metalica a PV si indepartam placuta de tabla care se afla in zona respectiva.Impingem incet dar ferm PV in slot pina cind vedem ca partea cu conectori a intrat complet in acesta.In acest moment putem bloca placa in slot ridicind micul clip ('AGP retainer') care se afla linga slotul AGP si care functioneaza intrucitva asemanator cu clipurile de la placile de memorie.Partea metalica a PV este indoita la 90 de grade in partea sa superioara rezultind o lamela orizontala care se suprapune peste o portiune a structurii metalice a carcasei.Pe aceasta lamela se gaseste o scobitura in care trebuie sa introducem un surub pentru a fixa PV la structura metalica a carcasei.
Modemul se monteaza intr-un slot PCI.Este recomandat sa il fixam cit mai departe de placa video in asa fel incit sa ii permitem ventilatorului de pe PV sa isi indeplineasca functia de racire a placii.O pozitie buna este penultimul slot PCI (numarind sloturile incepind de la cel mai aproape de procesor).Tinem modemul cu ambele miini avind marginea cu conectorii auriti in jos iar marginea metalica inspre partea din spate a carcasei.Vedem care este locul de pe partea din spate a carcasei care va fi ocupat de marginea metalica a modemului si indepartam placuta de tabla care se afla in zona respectiva.Impingem incet dar ferm modemul in slot pina cind vedem ca partea cu conectori a intrat complet in acesta.Fixam apoi modemul la structura metalica a carcasei cu un surub inserat in scobitura de pe lamela orizontala.Dupa ce inchidem carcasa calculatorului luam cablul care a venit impreuna cu modemul si bagam un capat al sau in priza linga care scrie 'Line' (linie telefonica) de pe marginea metalica a modemului iar celalalt capat in priza liniei telefonice (dupa ce scoatem cablul care lega telefonul de priza aceasta).Cablul telefonului il bagam apoi in priza linga care scrie 'Phone' (telefon) de pe marginea metalica a modemului.
Placa de retea (PR) se monteaza intr-un slot PCI.O pozitie buna este ultimul slot PCI.Montarea se face la fel ca si montarea modemului.Placa de retea are un cablu mic care trebuie conectat la placa de baza si anume la priza WOL ('wake on LAN').Vedem in manualul PB unde se afla aceasta priza si impingem usor conectorul de la capatul cablului in pinii prizei.
INCHIDEREA CARCASEI CALCULATORULUI
Montam cele doua panouri laterale ale carcasei si le fixam cu suruburi.Putem sa nu fixam cu surub panoul din stinga (daca privim partea frontala a carcasei) pentru a putea sa-l deschidem mai usor in cazul in care apar probleme la pornirea calculatorului.
Conectam cablul de alimentare a carcasei la priza de pe carcasa care se afla linga ventilatorul sursei de alimentare.Cablul trebuie apoi conectat la priza de curent de pe perete.Este recomandat ca stecherul acestui cablu sa intre direct in perete si nu prin intermediul unui triplu stecher.De asemenea este recomandat sa nu se conecteze cablul de alimentare la priza de perete decit dupa ce am terminat de conectat dispozitivele periferice si monitorul (vezi mai jos).
La unele carcase exista la partea din spate un comutator cu doua pozitii (0 si l) a carui functie este sa permita sau sa intrerupa alimentarea cu curent electric de la priza din perete.Daca partea comutatorului pe care scrie l se afla la nivelul suprafetei carcasei atunci alimentarea cu curent este permisa.Daca apasam pe partea pe care scrie 0 pina cind aceasta ajunge la nivelul suprafetei carcasei atunci alimentarea cu curent este intrerupta.Acest comutator ne permite pe de o parte intreruperea rapida a alimentarii cu curent in caz de accident (de ex. atunci cind o piesa a calculatorului a luat foc) si pe de alta parte ne permite evitarea pornirii din intimplare a calculatorului (de ex. daca avem copii mici care apasa din curiozitate pe butonul de pornire).
CONECTAREA MONITORULUI SI A DISPOZITIVELOR PERIFERICE
Monitorul are la partea din spate doua cabluri.Unul dintre acestea este cablul de conectare la placa video.Acesta are la capatul sau un conector cu pini care trebuie sa intre in priza corespunzatoare de pe PV.Conectorul trebuie orientat corect altfel nu va intra in priza.Impingem usor conectorul pina cind vedem ca pinii au intrat complet in gaurile prizei.Fixam apoi conectorul de PV folosind cele doua suruburi ale sale.Al doilea cablu al monitorului este cablul de alimentare cu curent electric si el intra de obicei direct in priza de curent alternativ (220 V) de pe perete, avind deci la capatul sau un stecher obisnuit.Exista si situatii in care acest al doilea cablu nu se conecteaza la priza din perete ci la o priza aflata pe partea din spate a carcasei calculatorului, in aceasta situatie cablul avind la capatul sau un conector special.
Tastatura si mausul se conecteaza de obicei la niste prize de tip PS/2 aflate pe PB.Aceste prize trebuie sa fie vizibile prin doua orificii ale carcasei.Daca nu sint vizibile inseamna ca orificiile sint inca acoperite cu tabla.Luam o surubelnita si dam la o parte tabla respectiva, care trebuie sa se detaseze usor.Desi cele doua conectoare (al tastaturii si al mausului) sint identice, fiecare trebuie impins in mufa speciala de pe PB.De obicei pe carcasa linga cele doua orificii PS/2 se afla imprimate doua mici desene care arata unde trebuie introdus conectorul mausului si unde cel al tastaturii.Daca avem un maus sau o tastatura USB acestea trebuie conectate la prizele USB (indiferent care) de pe PB.Prizele PS/2 sint rotunde iar prizele USB sint dreptunghiulare.Conectorul PS/2 are niste pini subtiri care trebuie orientati corect altfel nu vor intra in priza PS/2 de pe PB.
Boxele se conecteaza impingind mufa de tip jack in priza de pe PB.Exista trei prize audio asemanatoare (pentru mufe jack) pe placa de baza.De obicei prima dintre ele (cea mai de sus sau cea mai din stinga) este folosita pentru conectarea boxelor.Boxele au un cablu de alimentare care se termina fie cu un stecher obisnuit fie cu un stecher care include un transformator.In ambele situatii trebuie facuta conectarea cu o priza de curent alternativ (220 V).
Microfonul se conecteaza impingind mufa de tip jack in priza de pe PB.De obicei ultima dintre prizele audio (cea mai de jos sau cea mai din dreapta) este folosita pentru conectarea microfonului.
Joysticul se conecteaza fie la priza de tip 'gameport' de pe PB, fie la una din prizele USB.Exista o singura priza de tip 'gameport' pe PB.
Imprimanta se conecteaza fie la una din prizele USB, fie la portul paralel (care si el se gaseste intr-un singur exemplar pe PB).
PORNIREA CALCULATORULUI
Dupa ce am conectat la priza de curent alternativ atit calculatorul cit si monitorul apasam pe butonul de pornire a calculatorului si apoi pe butonul de pornire a monitorului.Ambele butoane au de obicei inscriptionat linga ele un comutator stilizat (un cerc strapuns de o linie).In situatia in care calculatorul porneste vom sesiza ca se aprinde o luminita rosie pe panoul frontal al calculatorului (care arata activitate din partea hardiscului), vom auzi ca porneste ventilatorul sursei de alimentare si bineinteles vom vedea ca apare o imagine pe ecran.
Dupa pornire calculatorul initiaza secventa de autotestare ('Power-On Self Test' - POST) in care verifica daca principalele componente instalate (memorie, hardisc, etc.) functioneaza corect.Daca nu sint sesizate defectiuni atunci calculatorul va initia secventa de butare ('boot') si va incerca incarcarea sistemului de operare.Din cauza faptului ca nu am instalat inca sistemul de operare si nici nu avem o discheta de pornire bagata in unitatea de discheta va apare un mesaj de eroare pe ecran care ne indica faptul ca butarea este imposibila.Apasam in acelasi timp tastele Ctrl, Alt si Delete (Ctrl+Alt+Del) si calculatorul reporneste.De aceasta data va trebui sa tinem apasata tasta Del pina cind vedem ca apare un ecran albastru intitulat BIOS Setup Utility (program de configurare a biosului).Explicarea utilizarii acestuia se va face mai jos.
Daca observam ca nu se intimpla nimic atunci este posibil sa fi uitat de comutatorul de pe spatele carcasei, cel care intrerupe sau permite alimentarea cu curent.Apasam pe el in asa fel incit partea pe care scrie ' l ' sa fie la acelasi nivel cu suprafata carcasei.
Daca insa auzim zgomote care ne indica pornirea calculatorului (si vedem ledul rosu de pe panoul frontal aprinzindu-se) dar nu avem imagine pe ecran inseamna ca am montat gresit o piesa.Aceasta este fie placa video fie memoria RAM.Va trebui in acest caz sa inchidem calculatorul, sa-l scoatem din priza si apoi sa ne asiguram ca am montat corect piesele respective.Daca tot am deschis calculatorul este bine sa ne asiguram ca am montat corect toate piesele si ca le-am conectat la sursa de alimentare pe cele care necesita acest lucru.
CONFIGURAREA BIOSULUI
BIOS este prescurtarea de la Basic Input Output System si desemneaza un program (soft) special care este scris pe un cip de memorie ROM ('read only memory') instalat pe placa de baza.Biosul este responsabil cu functionarea optima a calculatorului in timpul pornirii.Dupa incarcarea sistemului de operare acesta preia de la bios sarcina de control asupra functionarii calculatorului.Biosul ramine in fundal si conlucreaza cu sistemul de operare tot timpul cit calculatorul este deschis.
In programele de configurare a biosurilor mai noi sint specificati parametrii de functionare a componentelor hardware cum sint tensiunea de alimentare, frecventa magistralei principale de date (FSB), multiplicatorul procesorului, etc.Intelegerea datelor prezentate in programul de configurare este esentiala daca dorim sa facem modificari ale acestora.
In mod normal biosul este configurat optim de catre fabricantul placii de baza asa ca nu este indicat sa facem modificari decit daca avem probleme cu calculatorul care nu pot fi rezolvate altfel, cum sint de exemplu conflictele intre componentele hardware.Putem sa ne uitam insa fara grija la datele din bios fara sa facem modificari, nu se va intimpla nimic rau.Biosul este impartit in mai multe sectiuni dispuse pe doua coloane.Trecem de la o sectiune la alta cu ajutorul tastelor cu sageti.Dupa ce am selectat o sectiune apasam tasta Enter si vom vedea datele care se afla in ea.Pentru a ne intoarce la ecranul principal apasam tasta Esc.
In momentul de fata exista doi mari producatori de biosuri si anume Award (sau Phoenix-Award) si AMI.In cele ce urmeaza se va arata cum se fac modificarile in bios folosind ca exemplu biosul Phoenix-Award.Lucrurile stau asemanator si pentru biosurile produse de AMI, dar este posibil ca denumirea sectiunilor biosurilor sa nu fie aceeasi ca in cazul biosului Phoenix-Award.
Exista situatii cind este nevoie sa facem modificari minore in bios.De exemplu daca avem un maus USB atunci cind va trebui sa instalam sistemul de operare (SO) vom observa ca nu putem sa-l folosim in timpul instalarii.Mausul va putea fi folosit insa foarte bine dupa instalarea SO, iar la instalarea SO ne putem descurca foarte bine numai cu tastatura.Pentru a exemplifica modul in care se fac modificarile in bios vom incerca sa determinam biosul sa recunoasca mausul USB.Apasam pe tasta cu sageata in jos pina ajungem la sectiunea 'Integrated peripherals'.Apasam tasta Enter si va apare un ecran nou.Apasam din nou pe tasta cu sageata in jos pina selectam un rind pe care scrie 'USB Mouse Support [Disabled] '.Apasam pe tasta Page Up (sau Page Down) si vom vedea ca in loc de [Disabled] apare scris [Enabled].Vom proceda asemanator daca pe linga maus avem si tastatura care se conecteaza prin USB.Vom modifica valoarea [Disabled] care e scrisa linga USB Keyboard Support.Apasam tasta Esc si ne intoarcem la ecranul principal al biosului.
Sa presupunem de asemenea ca nu dorim sa folosim placa de sunet inclusa pe PB pentru ca ne-am cumparat o placa de sunet separata.Va trebui sa selectam din ecranul principal sectiunea 'Integrated Peripherals' si sa apasam tasta Enter.Folosim tasta cu sageata in jos si selectam rindul pe care scrie ' VIA OnChip PCI Device [Press Enter] '.Avem de-a face cu o subsectiune si pentru a vedea datele care ne intereseaza va trebui sa apasam din nou tasta Enter.In ecranul care apare observam ca pe primul rind este scris ' VIA AC97 Audio [Auto] '.Daca avem acest rind selectat apasam tasta Page Up si observam ca in loc de [Auto] este scris [Disabled].In acest fel i-am indicat biosului sa nu utilizeze placa audio integrata (este de fapt vorba de codecul AC 97).Apasam tasta Esc de doua ori pentru a ne intoarce la ecranul bios principal.
Daca am facut modificari in bios si ne aflam pe ecranul principal folosim tastele sageti pentru a ajunge la rindul pe care scrie 'Save and Exit Setup' (salveaza modificarile si paraseste programul de configurare a biosului).Va apare o minifereastra rosie unde scrie 'Save to CMOS and exit setup (Y/N) ? ' linga care se afla scrisa o litera Y care clipeste.Apasam tasta Enter si modificarile vor fi salvate iar calculatorul va reporni.Daca dorim sa nu salvam modificarile facute folosim tastele sageti pentru a ajunge la rindul pe care scrie 'Exit without saving' (paraseste programul de configurare a biosului fara a salva modificarile).Va apare o minifereastra rosie unde scrie 'Exit without saving (Y/N) ? ' linga care se afla scrisa o litera N care clipeste.Apasam tasta intii tasta Y si apoi tasta Enter iar modificarile nu vor fi luate in consideratie atunci cind calculatorul va reporni.
Manualul PB detaliaza de obicei datele prezentate in programul de configurare a biosului dar in multe cazuri explicatiile sint sumare.Daca dorim sa aflam mai multe despre informatiile prezentate in bios putem sa consultam un ghid al biosului disponibil pe internet.
Modificarile in bios ai unor parametri cum sint tensiunea de alimentare a componentelor, frecventa magistralei sistemului (FSB) sau valoarea multiplicatorului procesorului nu trebuie facute decit in cunostinta de cauza altfel este posibil sa defectam calculatorul.Este recomandat sa nu fie facute astfel de modificari.
PARTITIONAREA HARDISCULUI
Partitionarea hardiscului ne permite sa profitam la maximum de capacitea de stocare crescuta a hardiscurilor noi si in acelasi timp ne permite sa ne stocam datele importante in siguranta.Partitionarea inseamna 'impartirea' hardiscului in mai multe segmente (partitii) in asa fel incit sistemul de operare are impresia ca fiecare partitie este un hardisc separat.Bineinteles ca partitionarea nu are loc la nivel fizic, hardiscul isi pastreaza integritatea.
Partitionarea hardiscului are multe avantaje printre care si pe acela ca ne permite sa avem pe acelasi hardisc mai multe sisteme de operare (care nu ar putea convietui pe un hardisc nepartitionat).Pe de alta parte daca ne facem o partitie speciala pentru stocarea datelor importante, aceasta nu este afectata daca apar probleme grave in functionarea sistemului de operare care ne obliga sa il reinstalam (de cele mai multe ori cu stergerea definitiva a tuturor datelor care se gasesc pe aceeasi partitie cu SO).
Partitiile sint de trei feluri : Partitia primara ('primary'), partitia extinsa ('extended') si discurile logice ('logical drives').Acestea din urma sint incluse in partitia extinsa.Pot exista o singura partitie primara si o singura partitie extinsa insa numarul de discuri logice nu este limitat, putem crea oricite dorim.
Partitionarea se face foarte usor in modul DOS cu ajutorul utilitarului FDISK.Acesta este inclus pe discheta de pornire ('startup disk') produsa cu ajutorul sistemelor de operare Windows Me sau Windows 98 (95).In cazul Windows XP partitionarea se face direct din mediul Windows.
Obtinerea unei dischete de pornire se face in felul urmator : Facem clic pe butonul 'Start' de pe suprafata de lucru ('desktop').Facem apoi clic pe 'Settings' si ulterior pe optiunea 'Control Panel' (panou de control) care apare intr-un meniu care se deschide la dreapta.In panoul de control facem dublu clic pe iconita 'Add/Remove Programs' (adauga/inlatura programe).Va apare o multifereastra in care facem clic pe 'Startup Disk' pentru a face sa apara fereastra respectiva.Introducem o discheta goala in unitatea de discheta si apoi facem clic pe butonul 'Create Disk'.Procedeul dureaza citeva minute.Scoatem discheta si o protejam la scriere dupa care o introducem inapoi in uitatea de discheta.Daca nu avem un calculator cu SO Windows instalat disponibil la scoala sau la servici putem fabrica o discheta de pornire la o cafenea internet.
PARTITIONAREA UNUI HARDISC NOU
Sa presupunem ca avem un hardisc nou (nefolosit) de 30 GB pe care dorim sa-l partitionam.Trebuie sa ne hotarim asupra modului de partitionare inainte de a incepe procesul propriu-zis.Putem de exemplu sa cream o partitie de 5 GB (5.000 MB) pentru a instala Windows ME si programele aferente, o partitie de 10 GB (10.000 MB) pe care sa stocam muzica si filme, o partitie de 8 GB (8.000 MB) pentru a depozita fisiere importante si in sfirsit o partitie de 7 GB (7.000 MB) pentru a instala Windows XP si programele aferente.
Putem de asemenea sa nu instalam decit un sistem de operare si ca urmare sa facem doar doua partitii, una cu sistemul de operare si programele aferente si alta cu fisiere importante.Putem sa avem numai o singura partitie daca dorim acest lucru.Numarul de partitii si numarul de sisteme de operare instalate depind de preferintele personale si/sau de modalitatea de lucru cu calculatorul.
Avind discheta de pornire in unitatea de discheta pornim calculatorul.Tinem apasata tasta Delete pentru a ajunge la ecranul principal al biosului.Apasam pe tasta cu sageata in jos pina ajungem la sectiunea 'Advanced BIOS Features' care este de obicei a doua incepind de sus.Apasam tasta Enter.In ecranul care apare selectam rubrica 'First Boot Device' si verificam daca linga ea este scris [Floppy].Daca este scris altceva apasam pe tasta'Page Up' (sau 'Page Down') pina apare scris 'Floppy'.De asemenea ne asiguram ca la rubrica 'Secondary Boot Device' este scris [HDD-0].Daca nu este scris procedam ca mai sus.Apasam apoi tasta Esc si ne reintoarcem la ecranul principal al biosului.Selectam optinuea 'Save&Exit Setup' si apasam tasta Enter.Calculatorul va porni butind (incarcind fisierele de pornire) de pe discheta.
Va apare un ecran negru cu titlul 'Microsoft Windows Millenium Startup Menu' pe care ne sint prezentate patru optiuni.Alegem optiunea 'Start computer without CD-ROM support' apasind tasta '2' si apoi tasta Enter (in fapt putem alege oricare dintre optiuni dar este recomandata optiunea 2).Calculatorul va incepe sa incarce in memorie programele prezente pe discheta si dupa citeva minute va apare promptul liniei de comanda care este ' A:> ' (fara ghilimele).
Scriem ' fdisk' (fara ghilimele) in continuarea promptului si apasam tasta Enter.Va apare un ecran care prezinta un text lung.Acesta incepe cu 'Your computer has a disk larger than 512 MB' si se termina cu 'Do you wish to enable large disk support (Y/N).? [Y] '.Apasam pe tasta Enter pentru a valida optiunea 'Yes'.
Va apare un ecran cu titlul 'FDISK Options' in care sint prezente patru sau cinci optiuni numerotate.Sub optiuni se afla scris 'Enter choice' linga care este scrisa o cifra care arata optiunea selectata curent.Alegem optiunea 'Create DOS Partition or Logical DOS drive' apasind pe tasta '1' si apoi pe tasta Enter.
Va apare un ecran cu titlul 'Create DOS Partition or Logical DOS drive' in care sint prezente trei optiuni numerotate.Sub optiuni se afla scris 'Enter choice' linga care este scrisa o cifra care arata optiunea selectata curent.Alegem optiunea 'Create Primary DOS Partition' apasind pe tasta '1' si apoi pe tasta Enter.In josul ecranului va apare scris 'Verifying disk integrity' si procentul de indeplinire a acestei sarcini.Dupa citeva minute va apare pe ecran textul 'Do you wish to use the maximum available size for a Primary DOS Partition and make the partition active (Y/N)? [Y] ' (doriti sa alocati tot spatiul de pe hardisc unei singure partitii si sa o faceti activa?).Apasam pe tasta 'N' (raspunzind deci cu nu la intrebare) si apoi pe tasta Enter indicind astfel faptul ca dorim sa avem mai multe partitii pe hardisc.Daca am apasa doar pe tasta Enter am lasa validat raspunsul la intrebare ca fiind da ('yes') iar hardiscul nu va contine decit o singura partitie, ceea ce nu este indicat daca avem un hardisc de dimensiuni mari.In josul ecranului va apare scris din nou 'Verifying disk integrity' si procentul de indeplinire a acestei sarcini.Urmeaza etapa de creare a partitiei primare.
CREAREA PARTITIEI PRIMARE
Va apare un ecran pe care scrie in partea de sus: 'Total disk size is 29322 Mbytes.Maximum space available for partition is 29322 Mbytes (100 %).Enter partition size in Mbytes or percent of disk space (%) to create a Primary DOS Partition.[29322]'.Scriem dimensiunea partitiei primare in MB si numarul ales va apare intre crosete inlocuindu-l pe cel care arata capacitatea maxima a hardiscului (de ex. tastam 5000) si apoi apasam tasta Enter.
Apasam tasta Esc si ne intoarcem la ecranul 'FDISK Options'.Alegem din nou optiunea 'Create DOS partition or Logical DOS Drive' apasind tasta '1'.Va apare din nou ecranul de creare a partitiilor.De aceasta data alegem optiunea 'Create Extended DOS Partition' apasind tasta '2'.In josul ecranului va apare scris din nou 'Verifying disk integrity' si procentul de indeplinire a acestei sarcini care dureaza citeva minute.Urmeaza etapa de creare a partitiei extinse.
CREAREA PARTITIEI EXTINSE
Va apare un ecran pe care scrie in partea de sus: 'Total disk size is 29322 Mbytes.Maximum space available for partition is 24317 Mbytes (83 %).Enter partition size in Mbytes or percent of disk space (%) to create an Extended DOS Partition.[24317]'.Alegem ca partitia extinsa sa ocupe tot spatiul ramas pe hardisc (indicat deja intre crosete), deci nu scriem nimic ci doar apasam tasta Enter.
Apasam tasta Esc si va apare un ecran cu textul 'No Logical drives Defined' iar in josul ecranului apare scris din nou 'Verifying disk integrity' si procentul de indeplinire a acestei sarcini care dureaza citeva minute.Urmeaza etapa de creare a discurilor logice.Am hotarit sa cream trei discuri logice cu dimensiunile de 10 GB, 8 GB respectiv 7 GB.
CREAREA DISCURILOR LOGICE
Va apare un ecran pe care scrie in partea de jos: 'Total Extended DOS Partition size is 24317 Mbytes.Maximum space available for logical drive is 24317 Mbytes (100 %).Enter logical drive size in Mbytes or percent of disk space (%) .[24317]'.Scriem (tastam) 10000 (numar care va apare intre crosete) pentru a crea un disc logic de 10 GB si apasam tasta Enter.Primul disc logic va fi creat instantaneu.
In partea de jos a ecranului scrie 'Logical DOS Drive created, drive letters changed or added' si va apare scris din nou 'Verifying disk integrity' si procentul de indeplinire a acestei sarcini care dureaza citeva minute.Urmeaza etapa de creare a celui de-al doilea disc logic.
Va apare un ecran pe care scrie in partea de jos: 'Total Extended DOS Partition size is 24317 Mbytes.Maximum space available for logical drive is 14316 Mbytes (59 %).Enter logical drive size in Mbytes or percent of disk space (%) .[14316]'.Scriem (tastam) 8000 (numar care va apare intre crosete) pentru a crea un disc logic de 8 GB si apasam tasta Enter.Al doilea disc logic va fi creat instantaneu.
In partea de jos a ecranului scrie 'Logical DOS Drive created, drive letters changed or added' si va apare scris din nou 'Verifying disk integrity' si procentul de indeplinire a acestei sarcini care dureaza citeva minute.Urmeaza etapa de creare a celui de-al treilea disc logic.
Va apare un ecran pe care scrie in partea de jos: 'Total Extended DOS Partition size is 24317 Mbytes.Maximum space available for logical drive is 6315 Mbytes (26 %).Enter logical drive size in Mbytes or percent of disk space (%) .[6315]'.Cel de-al treilea disc este si ultimul, de aceea trebuie sa ocupe tot spatiul ramas.Nu mai scriem nimic ci doar apasam tasta Enter.Al treilea disc logic va fi creat instantaneu.
In partea de jos a ecranului este scris : 'All available space in the Extended DOS Partition has been assigned to logical drives' (tot spatiul disponibil pe partitia extinsa a fost alocat discurilor logice).Sistemul de operare va vedea patru hardiscuri (C,D,E,F) mai mici, in loc de unul singur (C) mai mare.
Daca dorim sa avem doar doua partitii pe hardisc (in loc de patru ca in exemplul de mai sus) va trebui sa cream un singur disc logic (primul disc logic) care sa ocupe tot spatiul partitiei extinse.Daca dorim sa cream mai multe discuri logice, nu numai patru, folosim modelul de mai sus pentru a crea numarul dorit de discuri logice.
Am terminat configurarea partitiilor.Apasam tasta Esc si ne vom intoarce la ecranul 'FDISK Options'.Urmeaza etapa de stabilire a partitiei active.
STABILIREA PARTITIEI ACTIVE
Alegem optiunea 'Set active partition' apasind tasta '2' si apoi tasta Enter.
Apasam tasta '1' si apoi tasta Enter.Partitia primara va fi stabilita ca partitie activa.In ecranul urmator va apare iarasi tabelul de mai sus dar in dreptul partitiei primare, la sectiunea 'Status', va apare scrisa litera 'A'.Apasam tasta Esc si ne vom intoarce la ecranul 'FDISK Options'.
Apasam tasta Esc pentru a parasi utilitarul de partitionare FDISK.Va apare un ecran pe care scrie : 'You must restart your system for the changes to take effect.Any drives you have created or changed must be formatted after you restart ' (Sistemul trebuie repornit pentru ca schimbarile efectuate sa fie instaurate.Orice disc care a fost creat sau caruia i-a fost schimbata litera trebuie formatat dupa repornirea sistemului).Apasam inca o data tasta Esc si de aceasta data am parasit FDISK si ne-am intors la un ecran care are doar un prompt al liniei de comanda (A:>).Am terminat partitionarea hardiscului.
Repornim calculatorul apasind in acelasi timp pe tastele Ctrl, Alt si Delete (Ctrl+Alt+Del).Va apare din nou ecranul negru cu titlul 'Microsoft Windows Millenium Startup Menu' pe care ne sint prezentate patru optiuni.Alegem optiunea 'Start computer without CD-ROM support' apasind tasta '2' si apoi tasta Enter iar dupa citeva minute va apare promptul liniei de comanda.Urmeaza etapa de formatare a discurilor create (vezi mai jos).
PARTITIONAREA UNUI HARDISC FOLOSIT
Daca avem un hardisc deja partitionat (un hardisc deja folosit) si dorim sa-l repartitionam va trebui sa stergem partitiile existente.Inainte de a face acest lucru trebuie sa salvam pe alt hardisc, pe niste CD-uri sau pe niste dischete datele de pe hardisc pe care dorim sa le pastram.
Pornim calculatorului cu ajutorul dischetei de pornire.Va apare un ecran negru cu titlul 'Microsoft Windows Millenium Startup Menu' pe care ne sint prezentate patru optiuni.Daca dorim sa vedem cum este partitionat hardiscul alegem optiunea 'Display partition information' apasind tasta '4' si apoi tasta Enter.In functie de ceea ce observam putem sterge unele partitii si pastra altele (recomandat pentru utilizatorii avansati).Daca nu ne intereseaza pastrarea (fie si partiala) a partitionarii deja existente, pentru ca dorim sa partitionam discul dupa preferintele noastre, putem sa alegem direct optiunea 'Delete partition or logical DOS drive' apasind tasta '3' si apoi tasta Enter.Aceasta optiune este cea recomandata pentru ca ea ne permite sa luam totul de la zero.
Va apare un ecran in care ni se prezinta patru optiuni care se refera pe rind la stergerea partitiei primare, a celei extinse, a discurilor logice si a partitiilor non-DOS (instalate de alte sisteme de operare decit Windows).Stergerea partitiilor non-DOS (daca le avem) trebuie sa se faca prima.Stergerea partitiilor DOS trebuie sa se faca in ordinea inversa crearii lor.
Sa presupunem ca avem un hardisc care contine numai partitii DOS.
Alegem optiunea 'Delete Logical DOS Drives' apasind tasta '3' si apoi tasta Enter.Va apare un ecran care contine un avertisment (cum ca datele de pe discurile sterse vor fi pierdute) si un tabel cu discurile logice existente.Vom fi intrebati care din discuri dorim sa-l stergem.Scriem litera corespunzatoare (de ex. F) si apasam tasta Enter.Apoi vom fi intrebati care este eticheta discului ('disk label').Discurile sint etichetate dupa formatare (vezi mai jos) iar eticheta este prezenta in tabel in dreptul discului pe coloana 'Volume Label'.Scriem eticheta discului si apasam tasta Enter (daca nu este definita eticheta apasam direct Enter).Vom fi intrebati daca sintem siguri de decizia luata.Apasam tasta 'Y' pentru a raspunde afirmativ si apoi tasta Enter.Discul logic va fi sters.Continuam sa stergem si restul de discuri logice procedind in acelasi fel.Cind am terminat vom fi atentionati ca nu mai exista discuri logice in partitia extinsa.Apasam tasta Esc si ne vom intoarce la ecranul 'FDISK Options'.
Alegem
optiunea 'Delete partition or
Alegem optiunea 'Delete Extended DOS Partition' apasind tasta '2' si apoi tasta Enter.Va apare un ecran care contine un avertisment (cum ca datele de pe partitia extinsa vor fi pierdute) si un tabel cu partitia primara si cea extinsa.Vom fi intrebati daca sintem siguri de decizia luata.Apasam tasta 'Y' pentru a raspunde afirmativ si apoi tasta Enter.Partitia extinsa va fi stearsa.Apasam tasta Esc si ne vom intoarce la ecranul 'FDISK Options'.
Alegem
optiunea 'Delete Partition or
Alegem optiunea 'Delete Primary DOS Partition' apasind tasta '1' si apoi tasta Enter.Va apare un ecran care contine un avertisment (cum ca datele de pe partitia primara vor fi pierdute) si un tabel cu caracteristicile partitiei primare.Vom fi intrebati care partitie primara dorim sa o stergem.Scriem cifra '1' si apasam tasta Enter.Apoi vom fi intrebati care este eticheta partitiei.Scriem eticheta si apasam Enter (daca nu este definita eticheta apasam direct Enter).Vom fi intrebati daca sintem siguri de decizia luata.Apasam tasta 'Y' pentru a raspunde afirmativ si apoi tasta Enter.Partitia primara va fi stearsa.Apasam tasta Esc si ne vom intoarce la ecranul 'FDISK Options'.
Toate partitiile au fost sterse.Urmeaza etapa de creare a partitiilor, in care definim dupa preferintele personale o partitie primara, una extinsa si un numar variabil de discuri logice.Procedam cum a fost explicat mai sus.
FORMATAREA PARTITIILOR
Hardiscul este constituit din unul sau mai multe discuri de aluminiu a caror suprafata este acoperita cu oxid de fier.Datele sint stocate prin magnetizarea oxidului de fier.Suprafata discurilor de aluminiu este 'impartita' in piste concentrice care la rindul lor sint impartite in sectoare de forma unor arcuri de cerc.Impartirea in piste si sectoare nu se face la nivel fizic ci se face prin magnetizarea suprafetei discurilor de aluminiu (la fel cum se face si stocarea datelor pe hardisc).Ca urmare putem sa formatam un hardisc in mod periodic, nu se va intimpla nimic rau.Este totusi recomandat sa formatam hardiscul doar atunci cind este necesar acest lucru.
Este necesar sa formatam hardiscul daca avem un hardisc nou, daca dorim sa reinstalam sistemul de operare sau daca avem pe hardisc o infectie cu un virus informatic si dorim sa fim siguri ca am eradicat infectia.
Continuam cu exemplul de mai sus.Am partitionat hardiscul si avem acum patru discuri (C,D,E,F) care trebuie formatate pe rind.
Pornim calculatorul cu butare de pe discheta de pornire asa cum a fost explicat anterior.Va apare un ecran negru cu titlul 'Microsoft Windows Millenium Startup Menu' pe care ne sint prezentate patru optiuni.Alegem optiunea 'Start computer without CD-ROM support' apasind tasta '2' si apoi tasta Enter.Dupa citeva minute va apare promptul liniei de comanda care este ' A:> ' (fara ghilimele).
Scriem ' format c: ' (fara ghilimele) in continuarea promptului si apasam tasta Enter.Intre cuvintul format si litera c se afla un spatiu (trebuie sa apasam pe bara de spatiu dupa ce scriem cuvintul format).Intre litera c si semnul : nu se afla nici un spatiu.
Va apare un avertisment : Warning all data on non-removable disk C: will be lost.Proceed with format (Y/N)? ('Atentie,toate datele de pe hardiscul C: vor fi pierdute.Continuam operatia de formatare (da/nu)?').Apasam tasta 'Y' raspunzind afirmativ la intrebare.
Procesul de formatare va incepe si va dura un numar de minute care este in functie de capacitatea partitiei formatate.Partitia C: are 5 GB deci procesul va dura intre 5 si 10 minute.La terminare va apare scris 'Format complete' si apoi vor fi prezentate citeva date tehnice referitoare la partitia formatata.De asemenea ni se cere sa stabilim o eticheta pentru partitie.Numele etichetei este o alegere personala si poate avea maximum 11 caractere (de exemplu pentru partitia C: putem alege eticheta WIN ME).Scriem numele etichetei si apasam tasta Enter.Ne vom intoarce la promptul liniei de comanda.
Repetam procedeul de mai sus si cu partitiile urmatoare (scriem format d: , format e: , etc.) si stabilim eticheta fiecarei partitii.De ex. pentru partitia D: putem alege eticheta 'Multimedia', pentru partitia E: eticheta 'Arhiva' iar pentru partitia F: eticheta 'WIN XP'.
Dupa ce am formatat toate partitiile sintem pregatiti sa instalam sistemul (sau sistemele) de operare.
Sit vazut optim avind optiunea 'Large Fonts' selectata in Display Properties sau marimea literelor ('Text Size') setata la valoarea 'Larger' in explorator
ALEGEREA SISTEMULUI DE OPERARE
In primul rind trebuie sa ne hotarim care dintre sistemele de operare existente dorim sa-l instalam.Cele mai folosite sint SO de tip Windows si ele exista in mai multe variante.In general trebuie sa ne decidem daca dorim sa instalam ultima varianta numita Windows XP sau una din variantele de tip 9x (Windows 98 SE sau Windows ME).Windows XP este un SO mai stabil dar care are ca dezavantaje faptul ca necesita un calculator mai performant si ca nu este perfect compatibil cu unele jocuri sau aplicatii (softuri) mai vechi.In ciuda reputatiei (in mare parte nemeritata) Windows 98 SE si Windows ME sint niste SO stabile care pot fi inca folosite pe calculatoarele noi.Este posibil sa instalam pe acelasi hardisc (in partitii diferite) mai multe variante de Windows (de ex. Windows XP si Windows ME).Sistemele de operare Windows trebuie folosite cu licenta care se cumpara de la magazinele care vind calculatoare.
O alte optiune este sa instalam unul din SO bazate pe UNIX (Linux sau BSD).Aceste SO sint gratuite in varianta de baza si pot fi descarcate de pe internet sau instalate de pe CD-urile unor reviste de calculatoare.Dezavantajul acestor SO este dat de faptul ca exista mai putine aplicatii pentru ele decit pentru Windows (totusi numarul aplicatiilor existente este foarte mare) si ca majoritatea jocurilor nu functioneaza cu aceste sisteme de operare.
Vom lua ca exemplu instalarea Windows ME si a Windows XP (Home Edition) pe hardiscul partitionat anterior.Sistemul de operare Windows ME trebuie instalat primul pentru ca Win XP HE nu poate fi instalat direct pe un hardisc nou, ci numai daca avem deja instalat un alt SO de tip Windows.
INSTALAREA WINDOWS ME
Pornim calculatorul cu butare de pe discheta de pornire asa cum a fost explicat anterior.Va apare un ecran negru cu titlul 'Microsoft Windows Millenium Startup Menu' pe care ne sint prezentate patru optiuni.Alegem optiunea 'Start computer with CD-ROM support' (pornire cu posibilitatea de a folosi unitatea CD-ROM sub mediul DOS) apasind tasta '3' si apoi tasta Enter.Dupa citeva minute va apare promptul liniei de comanda care este ' A:> ' (fara ghilimele).Ni se spune si ca CD-ROM -ul este desemnat prin litera H.
Introducem CD-ul de instalare a Windows ME in unitatea CD-ROM.In cazul de fata aceasta este desemnata prin litera H pentru ca avem patru partitii pe hardisc ( C, D, E, F ) si la pornirea de pe discheta se creeaza un disc virtual caruia i se da litera G.Ne mutam cu promptul liniei de comanda pe unitatea CD-ROM, tastind litera unitatii CD-ROM si anume h: si apasind tasta Enter.Promptul se schimba din ' A:> ' in ' H:> '.Apoi scriem (tastam) la promptul liniei de comanda ' dir/p ' (fara ghilimele) si apasam tasta Enter.Va fi afisat continutul CD-ului.Intre fisierele acestuia se afla si unul numit ' setup.exe ' care este fisierul care initiaza si controleaza procesul de instalare a sistemului de operare.
Scriem setup.exe la promptul liniei de comanda si apasam tasta Enter.Urmeaza un proces de verificare a integritatii partitiilor prin scanarea hardiscului.Acest proces va dura citeva minute si este declansat in momentul incare apasam tasta Enter.Va apare un ecran albastru unde urmarim progresia scanarii pe rind a tuturor partitiilor.La sfirsitul acesteia apasam tasta X (sau selectam butonul Exit de pe ecran si apasam tasta Enter) si va incepe procesul propriu-zis de instalare a sistemului de operare.
Va apare o fereastra pe care scrie 'Welcome to Windows Me Setup'.Facem clic pe butonul 'Next' din josul ferestrei.Va apare o fereastra care prezinta termenii contractului care se stabileste intre compania Microsoft (producatorul SO) si cumparatorul SO.Citim contractul si daca sintem de acord facem clic in cerculetul de linga textul 'I accept the Agreement ' (sint de acord cu termenii contractului) si apoi facem clic pe butonul 'Next'.Va apare o fereastra unde trebuie sa introducem in niste casute codul produsului cumparat ('Windows Product Key').Dupa ce terminam facem clic pe butonul 'Next'.
Va apare o fereastra unde ni se cere sa alegem locul de pe hardisc unde dorim sa fie instalat SO.Ni se indica deja varianta C:Windows ca fiind cea recomandata.Acceptam aceasta varianta si facem clic pe butonul 'Next'.
In urmatoarea fereastra sintem intrebati ce tip de instalare dorim.Alegem optiunea selectata deja si anume 'Typical' (instalare obisnuita) si facem clic pe butonul 'Next'.In continuare apare o fereastra cu doua cimpuri unde trebuie sa completam numele si compania la care lucram.La nume putem trece numele real sau o porecla (de ex. porecla folosita in adresa de posta electronica).La companie putem sa trecem numele compania la care lucram, numele unei companii fictive sau sa lasam cimpul gol.Facem clic pe butonul 'Next'.In fereastra urmatoare sintem intrebati care sint componentele SO Windows care dorim sa fie instalate.Alegem optiunea selectata deja si anume 'Install the most common components' (instaleaza componentele obisnuite) si facem clic pe butonul 'Next'.In fereastra urmatoare trebuie sa alegem tara in care locuim.Putem sa derulam lista si sa alegem Romania dar acest lucru nu are importanta in functionarea SO deci putem sa alegem ce tara dorim sau sa lasam optiunea deja selectata.Facem clic pe butonul 'Next'.
Urmeaza etapa de creare a unei dischete de pornire.In mod normal nu avem nevoie de asa ceva, din moment ce avem deja o discheta de acest fel cu ajutorul careia am pornit calculatorul si in plus putem sa ne facem cite dischete dorim dupa instalarea SO.Scoatem discheta de pornire din unitatea de discheta si facem clic pe butonul 'Cancel' din fereastra.
Urmeaza etapa de copiere a fisierelor necesare pentru instalarea Windows de pe CD pe hardisc.Facem clic pe butonul 'Finish' din partea de jos a ferestrei cu titlul 'Ready to begin copying files' (sistemul e pregatit sa inceapa copierea fisierelor).Aceasta etapa este automata si nu trebuie sa intervenim.In partea din stinga a ecranului putem urmari progresia actiunii.Aceasta dureaza intre 15 si 30 de minute.Dupa terminarea copierii apare o fereastra in care sintem anuntati ca sistemul va reporni automat in 15 secunde sau cind apasam butonul 'Restart'.Este recomandat sa lasam sistemul sa reporneasca automat.
Urmeaza prima etapa de punere la punct ('setting up') a componentelor hardware 'Plug and Play' pe care le avem in sistem.In aceasta etapa sint copiate pe hardisc si incarcate in memorie niste programe speciale numite draivere ('drivers') care asigura buna functionare a componentelor hardware sub Windows.La un moment dat apare o minifereastra in care sintem anuntati ca trebuie sa furnizam un nume pentru calculatorul nostru si pentru grupul de calculatoare ('workgroup') din retea caruia ii apartine acesta.Facem clic pe butonul OK.Daca avem calculatorul inclus intr-o retea in fereastra urmatoare completam numele adecvate in cimpurile respective.Daca nu avem calculatorul inclus intr-o retea completam un nume fictiv in cimpul 'workgroup iar numele calculatorului il stabilim in functie de preferintele personale.In cimpul 'computer description' putem completa o descriere a calculatorului care sa ajute la identificarea mai usoara in retea sau nu scriem nimic.Facem clic pe butonul Next.
Urmeaza etapa de punere la punct ('setting up') a componentelor hardware 'non Plug and Play' pe care le avem in sistem.Putem observa progresia acestei actiuni automate sub forma unei linii albastre formate din mici dreptunghiuri.Dupa terminarea actiunii calculatorul va reporni singur.Daca ni se pare ca actiunea de detectare s-a blocat (evidentiata de faptul ca progresia stagneaza pentru o perioada mare de timp) trebuie sa repornim manual calculatorul apasind in acelasi timp pe tastele Ctrl, Alt si Delete.Dupa repornire actiunea se va relua si este foarte probabil ca va fi dusa la bun sfirsit.
Urmeaza etapa de punere la punct a unor elemente importante din SO Windows si anume panoul de control, programele care sint prezente in meniul de start, ajutorul si in final configurarea sistemului.La sfirsitul acestor actiuni sistemul va reporni automat.Instalarea este terminata.
La repornirea sistemului apare o minifereastra in care sint doua cimpuri.In primul se afla completat numele specificat de noi iar cel de-al doilea este gol.Completarea acestui cimp gol este optionala.Daca dorim ca Windows sa porneasca numai dupa introducerea unei parole scriem o parola si apasam butonul OK.Daca nu dorim sa introducem mereu parola ori de cite ori pornim Windows lasam cimpul gol si apasam butonul OK.Va apare o minifereastra cu titlul 'updating system settings' (actualizarea parametrilor sistemului) unde urmarim progresia acestei actiuni care dureaza citeva minute.
Este posibil sa apara un mic film de prezentare a sistemului de operare.Putem sa il lasam sa ruleze si la sfirsit sa-l inchidem sau apasam in acelasi timp pe tastele Alt si F4 si oprim filmul imediat.
In acest moment instalarea SO Windows ME este practic incheiata.Daca dorim sa avem pe hardisc un singur sistem de operare ne oprim in acest punct si continuam cu instalarea draiverelor.Daca dorim sa instalam si WIN XP continuam ca mai jos.
Pentru a beneficia de avantajele oferite de sistemul de operare Windows ME trebuie sa instalam de asemenea ultimele versiuni ale programelor Internet Explorer, Media Player si Direct X.Acestea se gasesc intotdeauna pe situl companiei Microsoft dar si pe CD-ul revistei in limba romana 'PC Magazine', in dosarul numit 'Perm'.
INSTALAREA WINDOWS XP HOME EDITION
Introducem CD-ul cu Windows XP in unitatea CD-ROM.Va apare o fereastra cu titlul 'Welcome to Win XP' in care avem sintem intrebati ce optiune alegem din cele trei prezentate.Facem clic pe optiunea 'Install Windows XP'.Va apare o fereastra cu titlul 'Welcome to Windows Setup' in care sintem intrebati ce tip de instalare dorim.Alegem optiunea 'New Installation (Advanced)' care este deja selectata si facem clic pe butonul 'Next'.
Va apare o fereastra care prezinta termenii contractului care se stabileste intre compania Microsoft (producatorul SO) si cumparatorul SO.Citim contractul si daca sintem de acord facem clic in cerculetul de linga textul 'I accept the Agreement ' (sint de acord cu termenii contractului) si apoi facem clic pe butonul 'Next'.Va apare o fereastra unde trebuie sa introducem in niste casute codul produsului cumparat ('Product Key').Dupa ce terminam facem clic pe butonul 'Next'.
Va apare o fereastra in care putem selecta limba folosita la instalare.Alegem optiunea deja selectata (engleza) si facem clic pe butonul 'Next'.In fereastra urmatoare sintem intrebati daca dorim sa ne conectam la internet pentru a descarca fisierele actualizate necesare pentru instalare.Facem clic in cerculetul de linga optiunea 'No, skip this step and continue installing Windows' (treci peste aceasta etapa si continua instalarea Windows).Facem clic pe butonul 'Next'.
Urmeaza etapa de preparare a instalarii WIN XP prin copierea de pe CD a fisierelor necesare.Dupa terminarea acesteia calculatorul va reporni automat.
Dupa repornire va apare un ecran albastru intitulat 'Welcome to Windows XP Home Edition Setup'.Apasam tasta Enter pentru a se incepe instalarea.
Va apare un ecran cu textul 'You chose to install Win XP in a partition that contains another operating system.Installing Win XP on this partition might cause the other operating system to function improperly.' (Ati ales sa instalati Win XP pe o partitie care contine un alt SO.Instalarea Win XP pe aceasta partitie poate cauza functionarea necorespunzatoare a celuilalt SO).Apasam tasta Esc pentru a selecta alta partitie decit partitia pe care este instalat Windows ME.Va apare un tabel cu partitiile existente.Alegem cu ajutorul tastelor cu sageti partitia F (numita anterior chiar WIN XP) si apasam tasta Enter.
In ecranul urmator sintem intrebati ce sistem de fisiere sa fie folosit de catre Win XP, fiind disponibile sistemele NTFS si FAT.Partitiile definite de noi pe hardisc cu FDISK folosesc toate sistemul FAT (de fapt FAT32).Sistemul NTFS este mai bun si mai stabil decit sistemul FAT.Este recomandat ca partitia pe care instalam WIN XP sa fie de tip NTFS de aceea ii vom indica programului de instalare ca dorim ca sistemul de fisiere de pe partitia F sa fie convertit in sistem NTFS si apoi apasam tasta Enter.Conversia va dura citeva minute si se va desfasura un pic mai tirziu.
Daca folosim pentru WIN XP o partitie cu un sistem de fisiere de tip NTFS nu vom mai putea face operatii cu fisiere intre partitia in care se afla Win XP si cea in care se afla WIN ME decit atunci cind folosim WIN XP, nu si atunci cind folosim WIN ME.
Daca dorim ca partitia F sa ramina cu sistemul de fisiere FAT va trebui sa alegem optiunea 'Leave the current file system intact (no changes)' pentru ca WIN XP sa foloseasca sistemul existent deja (FAT) si apasam tasta Enter.Alegerea acestei optiuni nu este recomandata pentru ca performanta si stabilitatea WIN XP vor scadea.
Urmeaza o etapa de copiere pe hardisc a datelor necesare pentru instalarea Win XP, dupa care sistemul va reporni automat.
Va apare o fereastra intitulata 'Regional and Language Options' unde alegem optiunile deja selectate (limba engleza si tastatura cu dispunere a butoanelor obisnuita) si facem clic pe butonul Next.
Va apare o fereastra cu doua cimpuri in care trebuie sa completam numele nostru si organizatia (compania) din care facem parte.Folosim datele introduse la instalarea Win ME si facem clic pe butonul Next.In urmatoarea fereastra trebuie sa completam numele calculatorului nostru.Folosim numele deja folosit la instalarea Win ME si facem clic pe butonul Next.
Va apare o fereastra intitulata 'Date and Time Settings' unde trebuie sa alegem fusul orar al localitatii unde locuim dintr-o lista de orase.Alegem ora Bucurestiului si facem clic pe butonul Next.
Va apare o fereastra intitulata 'Network Settings' unde trebuie sa alegem un mod de instalare in functie de parametrii retelei de calculatoare in care se afla calculatorul nostru.Alegem optiunea deja selectata ('Typical Settings') indiferent daca avem sau nu calculatorul inclus intr-o retea si facem clic pe butonul Next.
Va urma o etapa de copiere a unor fisiere la sfirsitul careia calculatorul va reporni.
La repornire apare o minifereastra in care sintem anuntati ca Win XP a modificat rezolutia monitorului pentru ca imaginea sa fie mai buna.Facem clic pe butonul OK.In continuare va apare o noua minifereastra in care daca vedem textul acesteia inseamna ca rezolutia aleasa pentru monitor este adecvata.Facem clic pe butonul OK.
Va apare o fereastra intitulata 'Welcome to Microsoft Windows' unde trebuie sa facem clic pe butonul Next din partea dreapta jos.
Va apare o fereastra in care se verifica faptul daca sintem conectati la internet.Facem clic pe butonul Skip din partea dreapta jos.
Va apare o fereastra in care sintem intrebati daca dorim sa activam Win XP in acest moment.Facem clic pe cerculetul de linga textul 'No, remind me every few days' (Nu, adu-mi aminte peste citeva zile).Facem clic pe butonul Next.
Va apare o fereastra cu mai multe cimpuri in care trebuie sa specificam unul sau mai multe nume de utilizatori in functie de persoanele care folosesc calculatorul.Fiecare utilizator va putea sa configureze Win XP dupa preferintele personale.Dupa ce completam cimpul (cimpurile) respectiv facem clic pe butonul Next.
Va apare o fereastra cu titlul 'Thank You' in care facem clic pe butonul 'Finish' din partea dreapta jos.In final va apare suprafata de lucru ('desktop') a Win XP.
Instalarea Win XP este practic terminata in acest moment.La fiecare pornire a calculatorului vom putea sa alegem care sistem de operare sa fie incarcat, WIN XP sau WIN ME.
Pentru a beneficia de avantajele oferite de sistemul de operare Windows XP trebuie sa instalam de asemenea ultimele versiuni ale programelor Internet Explorer, Media Player si Direct X.Media Player are o versiune speciala pentru Win XP.Acestea se gasesc intotdeauna pe situl companiei Microsoft dar si pe CD-ul revistei in limba romana 'PC Magazine', in dosarul numit 'Perm'.
INSTALAREA DRAIVERELOR
Draiverele ('drivers') sint programe speciale care optimizeaza functionarea componentelor hardware ale calculatorului.Ele sint concepute de producatorii componentelor si unele din ele sint actualizate periodic.
Sistemele de operare Windows contin o mare parte din draiverele necesare pentru functionarea pieselor calculatorului, insa aceste draivere sint de multe ori generice adica sint concepute special pentru a permite functionarea pieselor indiferent de producatorul lor.Acest lucru se reflecta in performanta pieselor care este medie.Din aceasta cauza este de preferat ca pentru fiecare piesa sa instalam draiverul conceput de producatorul piesei respective pentru ca in acest fel piesa functioneaza optim.De asemenea este bine sa citim micul pliant sau manual care este livrat impreuna cu orice piesa pentru calculator.In acesta este explicata nu numai instalarea piesei ci si instalarea draiverului.
Draiverele au versiuni diferite pentru diversele SO de aceea ele trebuie instalate separat pentru fiecare sistem de operare.In cazul de fata trebuie sa instalam draiverele o data sub Win ME si ulterior sub Win XP.
Draiverele sint prezente intotdeauna pe CD-urile care insotesc piesele de calculator dar este posibil sa nu fie vorba de ultima versiune.Este deci recomandat sa mergem pe situl producatorului si sa descarcam ultima versiune a draiverului atit pentru WIN ME cit si pentru Win XP.Daca nu avem conexiune la internet putem folosi versiunea mai veche, de obicei diferenta de performanta a piesei nu este prea mare.
Pentru a instala un draiver trebuie de obicei sa facem dublu clic pe fisierul ce contine draiverul.Vor apare pe rind mai multe ferestre unde trebuie sa apasam pe butonul 'Next'.Dupa ce este terminata instalarea, calculatorul trebuie de obicei repornit.
INSTALAREA DRAIVERELOR PLACII DE BAZA
In cazul in care avem o PB cu cipset VIA trebuie sa instalam pachetul de draivere numit VIA Hyperion (fost 'VIA 4 in 1'). Acesta este prezent pe CD-ul placii de baza dar este posibil sa nu fie vorba de ultima versiune.El este de multe ori prezent si pe CD-urile revistelor care se ocupa cu domeniul IT.Cel mai bine este sa mergem pe situl VIA la sectiunea speciala care contine ultimele draivere pentru piesele produse de aceasta companie si sa verificam care este cea mai noua versiune a fisierului VIA Hyperion.Nu exista versiuni diferite pentru WinXP si Win ME.Varianta SO va fi recunoscuta automat la instalare si vor fi alese automat draiverele potrivite.Dupa ce este terminata instalarea calculatorul trebuie repornit.
INSTALAREA DRAIVERULUI PLACII DE SUNET
Draiverul placii de sunet integrate se afla de obicei pe CD-ul care vine impreuna cu placa de baza.Si in acest caz este recomandat sa mergem pe situl producatorului si sa descarcam ultima versiune a draiverului.In cazul codecului AC 97, folosit pe scara larga in multe PB, producatorul se numeste Realtek .Dupa ce este terminata instalarea calculatorul trebuie repornit.Nu exista versiuni diferite pentru WinXP si Win ME.
INSTALAREA DRAIVERULUI PLACII VIDEO
Producatorii de placi video actualizeaza destul de frecvent draiverele pentru placile video, de multe ori pentru a le face sa functioneze optim cu ultimele jocuri aparute.In cazul PV avem de ales intre draiverul generic conceput de producatorul cipsetului PV si draiverul conceput de producatorul PV (pe baza draiverului generic pentru cipset).Le putem instala pe rind si apoi sa ne decidem care este mai bun.Compania NVIDIA are un draiver generic numit 'Detonator' care poate fi folosit indiferent de generatia din care face parte placa video pe care o avem (Ge Force 2, 3 sau 4).Dupa ce este terminata instalarea, calculatorul trebuie repornit.Exista versiuni diferite ale draiverului pentru Win XP si Win ME.
INSTALAREA DRAIVERULUI MONITORULUI
Acest draiver este esential pentru functionarea corecta a monitorului.Este posibil ca in acest caz instalarea draiverului sa nu fie atit de usoara ca in celelalte cazuri.De obicei pe CD se afla si un fisier text in care este explicata procedura de instalare a draiverului.Draiverul monitorului trebuie instalat dupa draiverul placii video.Exista versiuni diferite ale draiverului pentru Win XP si Win ME.
Sa luam ca exemplu monitorul Philips 107E sub sistemul de operare Win ME.In acest caz avem un CD care contine draivere pentru multe tipuri de monitoare produse de compania Philips atit pentru Win ME cit si pentru Win XP.Introducem CD-ul in unitatea CD-ROM.Apoi facem clic dreapta pe suprafata de lucru ('desktop') si in meniul care apare facem clic pe optiunea 'Properties'.Apare o multifereastra in care trebuie sa facem clic pe titlul ferestrei 'Settings' pentru a o aduce in prim plan.Facem clic pe butonul 'Advanced'.Apare o noua multifereastra in care trebuie sa facem clic pe titlul ferestrei 'Monitor' pentru a o aduce in prim plan.Facem clic pe butonul 'Change'.In fereastra care apare selectam optiunea 'Specify the location of the driver' si apoi facem clic pe butonul 'Next'.Apare o noua fereastra in care selectam optiunea 'Display all the drivers in a specific location' si facem clic pe butonul 'Next'.In fereastra urmatoare facem clic pe butonul 'Have Disk'.Va apare o minifereastra numita 'Install from disk'.Facem clic pe butonul 'Browse' si in fereastra numita 'Open' selectam litera CD-ului si apoi facem clic pe butonul OK.Apasam din nou pe butonul OK de aceasta data in minifereastra 'Install from disk'.Ne reintoarcem la fereastra numita 'Update device driver wizard' in care facem clic pe butonul 'Next' iar draiverul va fi instalat.
INSTALAREA DRAIVERULUI MODEMULUI
Cele mai ieftine softmodemuri sint produse de companii a caror activitate principala este producerea de placi de baza.Pe CD-ul modemului se afla draivere pentru modemuri cu o varietate de cipseturi.Citim pliantul care vine impreuna cu modemul si vedem ce cipset contine modemul cumparat de noi iar apoi cautam pe CD fisierul care contine draiverul corespunzator si facem dublu clic pe el.
Copyright 2000-2003 MUNTEALB.Toate drepturile rezervate.All rights reserved.
Sit vazut optim avind optiunea 'Large Fonts' selectata in Display Properties sau marimea literelor ('Text Size') setata la valoarea 'Larger' in explorator
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3037
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved