CATEGORII DOCUMENTE |
NOTIUNI DE BAZA PRIVIND PRELUCRAREA AUTOMATA A DATELOR
In acest capitol cititorul se intalneste cu o serie de notiuni teoretice (data, informatie, decizie, sistem informational si sistem informatic) fara de care nu se poate intelege restul cursului. Trebuie inteles de la inceput ca pentru a obtine informatii trebuie sa dispunem de un volum corespunzator de date pe care sa le prelucram dupa criterii diferite, iar in urma procesului de prelucrare se obtine un volum de informatii suficient de mare pentru a fi folosit de conducerea unei societati comerciale.
Se lamuresc in continuare etapele procesului de prelucrare a datelor si notiunile de sistem informational si sistem informatic.
Tinand seama de relatia om - calculator se pune problema reflectarii de catre calculator a datelor transmise de catre om, deci se definesc codurile utilizate pentru reflectarea datelor in memoria calculatorului.
Informatie, data, decizie. Clasificarea informatiilor
Conducerea moderna a activitatii unei societati comerciale este de neconceput fara a avea la baza un volum suficient de informatii. Obtinerea acestora la timp si de o calitate superioara implica utilizarea pe scara larga a tehnicii electronice de calcul. De calitatea informatiilor cu care opereaza organele de conducere si de capacitatea de analiza a acestora depinde, in ultima instanta, calitatea deciziilor luate pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii economice.
Se poate afirma ca, din punctul de vedere al conducerii, informatia reprezinta purtatorul de noutate despre fenomenele si procesele economice care se desfasoara in cadrul unei societati comerciale sau in afara acesteia, dar au legatura cu ea si care este folosita in activitatea de analiza si decizie.
Informatia este produsul unui sir intreg de prelucrari a datelor primare care apar ca urmare a desfasurarii activitatii unei societati comerciale.
Schema simplificata a procesului de obtinere a informatiilor poate fi reprezentata astfel :
Figura 1.1. Schema procesului de prelucrare a datelor
In procesul de prelucrare are loc transformarea datelor intr-o forma utila, cu un plus de cunoastere.
Datele sunt siruri de caractere (cifre, litere, simboluri, cuvinte) cu o anumita semnificatie. Ele constituie materia prima din care se obtin informatiile.
Datele, organizate intr-o forma accesibila, sunt introduse in sistemul electronic de calcul in vederea prelucrarii lor cu scopul de a obtine informatii.
Din punct de vedere al procesului de prelucrare informatia este rezultatul unui proces de prelucrare a datelor, destinata utilizarii in munca de conducere si decizie.
Privita in sens de cunoastere, informatia reprezinta o stire, un semnal care reflecta starea unui sistem sau a mediului in care acesta functioneaza si care aduce receptorului ei in plus de cunoastere.
Deoarece informatiile rezulta in urma procesului de prelucrare a datelor putem spune ca ele nu sunt altceva decat produsul finit al acestui proces.
Informatiile se pot clasifica dupa diverse criterii dupa cum urmeaza :
a) dupa forma de exprimare a fenomenelor si proceselor economice pe care le reflecta, informatiile pot fi : analogice, cantitative, calitative.
informatiile analogice caracterizeaza parametrii cu variatie continua din cadrul proceselor tehnologice, cum ar fi : intensitatea, temperatura, presiunea, viteza etc.
informatiile cantitative sau numerice se obtin prin prelucrarea datelor numerice referitoare la fenomenele sau procesele economice ce au loc in cadrul unei societati comerciale. Ele se obtin pe baza de observatie (cantarire, masurare, numarare) sau pe baza de calcule.
informatiile calitative sau nenumerice exprima latura calitativa a activitatii unei societati comerciale. Ele se obtin prin prelucrari succesive ale informatiilor cantitative, evidentiind aspectele pozitive sau negative ale activitatii economice. Se prezinta in general sub forma de rapoarte si sunt utilizate de catre conducerea societatii in activitatea de analiza si decizie;
b) dupa situarea in timp a procesului sau fenomenului economic reprezentat, informatiile se pot grupa astfel : active, pasive si previzionale.
informatiile active sau operative reprezinta procesele sau fenomenele economice in momentul desfasurarii acestora. Ele sunt utilizate de catre conducerea societatii pentru luarea unor decizii operative care sa duca la imbunatatirea imediata a activitatii unei societati;
informatiile pasive (istorice) reflecta procesele si fenomenele economice care au avut loc intr-o anumita perioada de gestiune (luna, trimestru, semestru, an). Aceste informatii sunt folosite de catre conducerea societatii pentru a elabora, pe baza unor analize economice temeinice, decizii care privesc activitatea viitoare;
informatiile previzionale se refera la activitatea viitoare a unei societati comerciale, ele obtinandu-se pe baza informatiilor pasive dar si avand la baza perspectiva de dezvoltare a societatii aprobata de catre AGA. Ele sunt concretizate in programe si planuri care caracterizeaza activitatea viitoare a societatii analizate;
c) dupa continutul lor informatiile pot fi : elementare, complexe, sintetice.
informatiile elementare reflecta operatii si procese economice ce nu mai pot fi descompuse;
. informatiile complexe se obtin prin prelucrarea celor elementare si reflecta un proces sau fenomen economic in ansamblul sau. Aceste informarii sunt redate sub forma de situatii centralizatoare sau rapoarte prin care se reflecta o anumita latura a activitatii economice pe o perioada de timp;
informatiile sintetice se obtin prin prelucrari succesive ale celorlalte doua categorii de informatii si caracterizeaza activitatea societatii pe o perioada de timp in ansamblul ei sub forma unor indicatori cum a fi: rentabilitatea, productivitatea muncii, nivelul costurilor de productie, etc.
d) dupa suportul informational utilizat pentru transmitere, informatiile pot fi : verbale, scrise sub forma unor situatii de iesire, grafice - prezentate sub forma de imagini video sau pe hartie, informatii transmise sub forma de unde radio sau magnetice, precum si informatii inregistrate, codificat, pe diferite medii materiale (banda magnetica, disc magnetic, etc.) in scopul utilizarii acestora intr-un nou proces de prelucrare;
e) dupa domeniul de activitate la care se refera, informatiile se pot grupa astfel : tehnologice, tehnico-stiintifice si economice.
informatiile tehnologice reflecta procesele de productie fiind folosite de catre conducerea societatii pentru dirijarea in continuare a acestor procese;
informatiile tehnico-stiintifice rezulta din prelucrarea datelor de cercetare-dezvoltare si sunt utilizate in acest domeniu pentru dezvoltarea activitatii de cercetare tehnologica, dar in special pentru perfectionarea activitatii de productie;
informatiile economice reflecta latura economica a activitatii unei societati comerciale, ele fiind utilizate de catre conducerea acesteia in activitatea de analiza si decizie. Aceste informatii se obtin prin prelucrari succesive de catre compartimentele din cadrul unei societati comerciale aflate pe diferite trepte ierarhice. Astfel, la nivelul organelor operativ-executive (sectii, ateliere, depozite) volumul informatiilor este mai mare, dar ele sunt de o complexitate scazuta, ca apoi prin prelucrari succesive la nivelul compartimentelor functionale, volumul acestora sa scada, dar va creste in complexitate, ele reflectand un proces economic sau o latura a acestuia in totalitatea sa. Rezulta deci, ca in cadrul unei societari comerciale informatiile circula atat intre diferite compartimente functionale aflate la acelasi nivel ierarhic, cat si intre diferite verigi (puncte) ale organigramei pornind de la organele operativ-executive catre organele de conducere, formand fluxuri informationale.
Fluxul informational reprezinta drumul parcurs de o informatie din momentul aparitiei unui fenomen sau proces economic si pana cand, pe baza cunoasterii lui de catre organele de conducere, se declanseaza un alt fenomen sau proces economic.
La nivelul unei societati comerciale fluxurile informationale sunt de doua tipuri :
a) fluxuri informationale interne care asigura circulatia informatiilor intre diferite structuri organizatorice sau intre diferite compartimente ale structurii organizatorice, fiind folosite de organele de conducere pentru fundamentarea deciziilor. Aceste fluxuri informationale pot fi, la randul lor orizontale si verticale.
Fluxurile informationale orizontale asigura schimbul de informatii intre compartimente functionale aflate la acelasi nivel ierarhic.
Figura 1.2. Fluxuri informationale interne orizontale
Fluxurile informationale verticale asigura o circulatie a informatiilor de la organele operativ-executive catre organele de conducere (flux vertical ascendent) care le folosesc pentru
fundamentarea deciziilor sau de la organele de conducere catre organele operativ-executive (flux vertical descendent), in acest mod circula deciziile care sunt luate de catre organele de conducere si sunt transmise spre executare organelor operativ-executive.
Figura 1.3. Fluxuri informationale interne verticale
b) Fluxurile informationale externe care asigura circulatia informatiilor fie intre diferite societati comerciale, fie intre acestea si organele ierarhic superioare si in acest caz avem fluxuri informationale orizontale si verticale.
Fluxurile informationale externe orizontale asigura circulatia informatiilor intre diferite societati comerciale determinate de relatiile comerciale ce se stabilesc intre acestea pe baza contractelor de aprovizionare sau desfacere, precum si de relatiile care se stabilesc intre acestea si bancile comerciale care le deservesc.
Fluxurile informationale externe verticale asigura circulatia informatiilor de la societatea comerciala catre organele ierarhic superioare si invers. Ca si cele interne, fluxurile informationale externe verticale pot fi, la randul lor ascendente sau descendente.
In flux vertical ascendent circula informatiile transmise de fiecare societate comerciala, sub forma indicatorilor sintetici, catre organele ierarhic superioare care la randul lor fac operatii de centralizare si raportare.
In flux vertical descendent circula deciziile luate de catre organele superioare care sunt transmise spre a fi executate de catre fiecare societate comerciala din subordine.
Figura 1.5. Fluxul informational extern vertical
Din cele prezentate rezulta ca informatiile au un rol determinant in procesul de fundamentare a deciziilor, in realizarea unei conduceri eficiente a activitatii societatii comerciale.
Deoarece deciziile se iau pe baza unei analize atente a rezultatelor obtinute de o societate comerciala pe o anumita perioada de timp, putem spune ca acestea (deciziile) nu sunt altceva decat niste informatii de comanda date catre sistemul condus. Pentru sistemul condus decizia are caracter obligatoriu, ea fiind transpusa in practica in functie de indicatiile organului de conducere.
Calitatea deciziilor depinde de calitatea informatiilor care au stat la baza elaborarii lor. Din acest motiv, la nivelul conducerii unei societati comerciale trebuie sa stea permanent, ca o preocupare de baza perfectionarea sistemului informational. O modalitate de realizare a acestui obiectiv o reprezinta utilizarea sistemelor electronice de calcul in procesul de prelucrare a datelor.
Sistemul informational si sistemul informatic
In cadrul unei intreprinderi, considerata ca un sistem (un ansamblu de elemente materiale si umane interconectate) se pot distinge trei subsisteme si anume : sistemul de conducere, sistemul informational si sistemul condus sau operational. Intre aceste subsisteme exista legaturi directe astfel ca subsistemul operational este acela care ofera volumul de date necesar prelucrarii de catre subsistemul informational, iar acesta dupa ce prelucreaza datele primite, transmite mai departe subsistemului de conducere informatii. Acestea sunt analizate si in final se iau decizii care apoi sunt transmise, pentru a fi executate sistemului operational si ciclul se repeta.
Deoarece orice subsistem este tratat in literatura de specialitate ca un sistem de dimensiuni mai mici apartinand unui sistem atotcuprinzator, in continuare vom folosi pentru acesta termenul de sistem.
Deci putem spune ca sistemul informational reprezinta un ansamblu de mijloace si metode de cunoastere si previziune necesare procesului de conducere.
In sistemul informational se cuprinde ansamblul operatiilor de culegere, transmitere, inregistrare si prelucrare a datelor in scopul obtinerii informatiilor necesare conducerii unei societati comerciale pentru analiza si decizie.
Sistemul informational este grefat intotdeauna pe sistemul economic pe care-1 deserveste si care urmare este dependent de structura organizatorica a acestuia.
Un sistem informational cuprinde resurse materiale, umane si informationale, toate contribuind la realizarea obiectului general de obtinere a informatiilor.
Eficienta conducerii oricarei activitati economice depinde de asigurarea unui volum de informatii corecte, operative si cuprinzatoare care sa permita caracterizarea activitatii in orice moment. Aceasta se poate realiza numai prin utilizarea calculatorului in procesul de prelucrare a datelor in scopul obtinerii de informatii. Cand activitatea de prelucrare a datelor se realizeaza cu ajutorul sistemelor electronice de calcul putem spune ca s-a realizat un sistem informatic.
Sistemul informatic, ca parte a sistemului informational, se ocupa de prelucrarea automata a datelor in scopul obtinerii unor informatii calitativ superioare, bine structurate si intr-un volum suficient de mare in functie de nevoile de informare ale conducerii economice.
Sistemul informatic este un ansamblu structurat si corelat de proceduri si echipamente electronice de calcul care permit culegerea, transmiterea, prelucrarea si stocarea datelor si a informatiilor. El reprezinta partea automatizata a sistemului informational.
Elementele componente ale unui sistem informatic sunt: baza tehnica, sistemul de programe, baza de date, resursele umane si cadrul organizatoric.
Baza tehnica sau HARDWARE-ul sistemului informatic este constituita din totalitatea echipamentelor de culegere, transmitere, prelucrare si stocare a datelor si informatiilor, in care locul central revine calculatorului electronic. Pentru realizarea unui sistem informatic, pe langa calculatorul electronic este necesar sa existe si echipamente de culegere, transmitere si stocare a datelor si informatiilor, precum si echipamente de teleprelucrare.
Sistemul de programe sau SOFTWARE-ul cuprinde ansamblul programelor care asigura functionarea sistemului informatic in concordanta cu functiile si obiectivele care i-au fost stabilite. Acesta cuprinde atat programele sistemului de operare cat si programele aplicative. Programele sistemului de operare asigura buna functionare a sistemelor de echipamente, iar programele aplicative asigura prelucrarea datelor in functie de cerintele utilizatorilor.
Baza de date cuprinde colectii de date stocate pe niste medii materiale (discuri magnetice, banda magnetica, etc.) capabile sa le redea procesului de prelucrare automata in functie de instructiunile continute in programele aplicative.
Resursele umane si cadrul organizatoric cuprinde personalul de specialitate si cadrul necesar functionarii sistemului informatic. Personalul de specialitate include programatori, analisti de sistem, ingineri, operatori s.a., iar cadrul organizatoric este constituit din oficiul de calcul sau centrul de calcul cu compartimentele lor implicate in functionarea sistemului informatic.
Etapele procesului de prelucrare automata a datelor
Procesul de prelucrare a datelor cu ajutorul calculatorului electronic cuprinde ansamblul operatiilor de culegere, transmitere, inregistrare, selectare, combinare, sortare, calculare, grupare si stocare a datelor in vederea obtinerii de informatii.
Datele primare, aparute ca urmare a producerii unui fenomen sau proces economic, pentru a deveni informatii sunt supuse procesului de prelucrare.
Etapele procesului de prelucrare a datelor sunt :
a) Pregatirea datelor initiale pentru introducerea acestora in procesul de prelucrare, presupune efectuarea unor operatii manuale legate de: inscrierea datelor in momentul si la locul procedurii unui proces sau fenomen economic in niste documente (documente primare); verificarea corectitudinii datelor din documente - operatie efectuata de persoane care au aceasta competenta; codificarea datelor - operatie ce consta in atribuirea unor coduri numerice sau alfanumerice datelor care se exprima prin cuvinte.
b) Transmiterea datelor catre compartimentele specializate in prelucrari cu ajutorul calculatorului. Pentru aceasta serviciile functionare din cadrul societatii comerciale aranjeaza documentele primare pe genuri de operatii (sortare sistematica) si in ordine cronologica, dupa care le preda persoanelor care se ocupa in continuare cu prelucrarea datelor sub forma pachetelor de documente.
c) Introducerea datelor in baza de date - activitate specifica sistemului informatic, consta in preluarea datelor din documentele primare transmise de serviciile functionare sub forma pachetelor de documente si introducerea acestora in memoria interna sau externa a sistemului electronic de calcul sub forma de colectii de date. Pentru culegerea si inregistrarea corecta a datelor in colectiile de date, operatorul trebuie sa aiba la dispozitie o macheta cu structura datelor dintr-o colectie prin intermediul careia, analistul de sistem, indica ordinea inregistrarii datelor si numarul maxim de caractere prin care acestea se reprezinta. Astfel, operatorul avand aceasta macheta va culege datele din documentele primare si le va introduce in memorie (interna sau externa) tinand seama de ordinea indicata prin macheta si de spatiul afectat fiecareia. Aceasta operatie se executa pe baza unui program aplicativ stocat anterior in memoria interna, folosind o tastatura si un monitor pentru culegerea si transmiterea datelor catre memoria interna si o unitate periferica (de disc magnetic, disc flexibil) cu rolul de a inregistra datele in colectii de date pe memoria externa la iesirea din sistem.
d) Prelucrarea datelor se realizeaza in intregime de catre sistemul electronic de calcul pe baza unor programe aplicative adecvate, in cadrul acestei etape se pot include urmatoarele operatii :
validarea datelor introduse in colectiile de date. Operatia consta in verificarea corectitudinii datelor inregistrate din punctul de vedere al naturii lor (numerice, alfabetice sau alfanumerice) si al numarului de caractere prin care s-au memorat si se realizeaza pe baza unui program special ce se afla in cadrul unui program de creare a bazei de date;
sortarea datelor dintr-o baza de date are ca obiectiv ordonarea datelor in functie de necesitatile procesului de prelucrare. Criteriile dupa care se face sortarea sunt de asemenea date printr-un program aplicativ de sortare;
. combinarea (interclasarea) datelor consta in unirea datelor din doua sau mai multe colectii dupa criterii stabilite prin programul aplicativ;
. calcularea datelor, operatie ce duce la efectuari de calcule aritmetice sau logice asupra datelor supuse prelucrarii pe baza unui program aplicativ in vederea obtinerii de informatii.
e) Redarea rezultatelor prelucrarii (a informatiilor) sub forma situatiilor de iesire, situatii care pot fi obtinute fie pe ecranul monitorului, fie la imprimanta prin tiparirea acestora pe hartie. Situatiile de iesire obtinute de la imprimanta sunt transmise utilizatorilor in timp util pentru a le folosi in procesul de analiza si decizie.
f) Stocarea datelor si informatiilor este operatia finala a unui proces de prelucrare automata a datelor si este necesara pentru reluarea prelucrarii dupa alte criterii si cerinte. Ca atare, datele initiale inregistrate in colectii de date sunt pastrate sub forma bazelor de date sau a fisierelor, alaturi de datele care au rezultat dintr-un proces de prelucrare dar care urmeaza sa fie utilizate in alte procese de prelucrare automata. Pentru aceasta, si aceste date sunt inregistrate sub forma colectiilor de date in bazele de date.
Procesul de prelucrare automata a datelor este un proces complex la care participa o serie de persoane specializate in activitatea de analiza si proiectarea de sisteme informatice, precum si utilizatori neinformaticieni care exploateaza bazele de date pe baza programelor elaborate de informaticieni.
Sisteme de numeratie si coduri utilizate pentru reprezentarea datelor
Simbolurile utilizate pentru reprezentarea diferitelor numere poarta numele de cifre, iar ansamblul regulilor de reprezentare a numerelor folosind cifrele constituie un sistem de numeratie.
In prelucrarea automata a datelor se folosesc urmatoarele sisteme de numeratie :
Baza |
Sistemul de numeratie |
Simboluri utilizate |
Zecimal | ||
Binar | ||
Octal | ||
Hexazecimal |
0, 1, 2,3,4,5,6,7,8,9, A,B,C,D,E,F |
Sistemul de numeratie zecimal este folosit de catre om in prelucrarea manuala a datelor precum si in procesul de prelucrare automata a datelor in faza de introducere a datelor de la tastatura pentru a fi inregistrate in colectii de date sau pentru a fi prelucrate imediat de calculator, precum si in faza de redare a rezultatelor unui proces de prelucrare sub forma situatiilor de iesire obtinute la imprimanta.
Deoarece echipamentele electronice de calcul sunt construite pe principiul circuitelor logice si au ca elemente componente circuitele electronice care nu pot avea decat doua stari posibile (inchis sau deschis) reprezentarea datelor in memoria interna nu se poate face decat intr-un sistem de numeratie care sa foloseasca doar doua cifre. Acesta este sistemul de numeratie binar - un sistem in baza 2 si care utilizeaza cifrele de O si 1. Cele doua cifre ale sistemului de numeratie binar poarta denumirea de biti. O succesiune de 8 biti consecutivi formeaza un octet, acesta fiind folosit pentru prezentarea unui caracter in memoria interna.
Orice simbol al sistemului de numeratie zecimal poate fi transformat in binar ca puteri ale bazei 2 astfel :
Reprezentare in binar |
Simbol zecimal |
|||
Daca introducerea datelor de la tastatura si redarea rezultatelor unui proces de prelucrare se realizeaza in sistemul de numeratie zecimal, iar memorarea datelor precum si efectuarea operatiilor aritmetice asupra acestora se face in sistemul de numeratie binar se impune ca o necesitate transformarea datelor din sistemul zecimal in binar (la intrare) si din binar in zecimal (la iesirea din sistem). Aceste transformari se executa in mod automat, calculatorul dispunand de componente specializate pentru aceste operatii. Pentru a intelege modul de efectuare a acestor conversii este necesar sa aratam logica care a stat la baza lor. Astfel, pentru a transforma un numar din baza 10 intr-un numar in baza 2 (sau intr-o alta baza 8, 16) se imparte numarul in baza 10 la valoarea 2 sau a celor reprezentand alte baze (8, 16) retinandu-se catul si restul; catul se imparte din nou la valoarea bazei retinandu-se catul si restul. Operatia se repeta pana ce catul este mai mic decat valoarea bazei.
Numarul obtinut din aceste operatii se formeaza pornind de la ultimul cat si apoi resturile luate in ordinea inversa aparitiei lor, astfel :
59:2 = 29:2 = 14:2 = 7:2 = 3:2 = 1
rest (1) rest (1) rest (O) rest (1) rest (1)
Transformarea unui numar din sistemul de numeratie binar in sistemul de numeratie zecimal se poate realiza pe baza urmatoarelor formule :
in care :
N10 - numarul in baza 10
p - pozitia cifrei in cadrul numarului in baza 2
C - valoarea individuala a unei cifre
B - valoarea bazei (2,8,16)
EXEMPLU : 1110112 = N10
1.25+ 1.24+ 1.23+ 0.22+ 1.21 + 1.2= 32 + 16 + 8 + 2 + l = 5910
Sistemul de numeratie octal foloseste opt cifre pentru reprezentarea numerelor. Deoarece cifra 8 este rezultatul lui 23, rezulta ca orice simbol al sistemului de numeratie octal se poate reprezenta direct in binar pe lungimea de trei biti (22, 21, 2), astfel :
Reprezentare in binar |
Simbol octal |
||
Sistemul de numeratie octal este utilizat pentru reprezentarea datelor de catre sistemele electronice de calcul folosind diverse coduri de reprezentare.
Sistemul de numeratie hexazecimal in baza 16 foloseste pentru reprezentarea datelor cele zece simboluri cifrice ale sistemului de numeratie zecimal si primele sase litere mari ale alfabetului.
Legatura dintre acest sistem de numeratie si cel binar este data de faptul ca 16 = 24 si ca atare orice simbol al sistemului de numeratie hexazecimal se poate transforma direct in binar pe lungimea de 4 biti, astfel :
Reprezentare in binar |
Simbol hexazecimal |
|||
A(10) |
||||
B(10) |
||||
C(10) |
||||
D(10) |
||||
E(10) |
||||
F(10) |
Sistemul de numeratie hexazecimal este utilizat in tehnica electronica de calcul pentru reprezentarea datelor pe memoriile externe sau interne folosind in acest scop diverse coduri pentru reprezentarea datelor.
Aparitia acestor coduri este legata de necesitatea asigurarii unei comunicatii cat mai simple si rapide intre om si calculator, avand in vedere ca daca primului ii este specifica gandirea si operarea in sistemul de numeratie zecimal, celui deal doilea ii este specifica (datorita caracteristicilor constructive) prelucrarea si memorarea datelor in sistemul de numeratie binar sau derivatelor acestuia (octal si hexazecimal). In acest scop diferitele caractere utilizate de catre om in scrierea curenta (cifre, litere, semne speciale) pot fi reprezentate pe memoriile externe (auxiliare) sau in memoria interna a unui calculator prin biti de O si 1.
Modalitatea de combinare a simbolurilor de O si l pentru reprezentarea tuturor caracterelor din scrierea curenta poarta numele de codificare.
Dupa natura caracterelor pe care le pot reprezenta codurile se pot grupa astfel :
coduri numerice;
coduri alfanumerice.
Codurile numerice specifice primelor generatii de calculatoare care erau concepute numai pentru prelucrari de date numerice erau utilizate pentru a reprezenta cele zece simboluri ale sistemului de numeratie zecimal. Dintre aceste coduri cel mai utilizat este codul BCD (Binary Coded Decimal). Acesta este un cod de patru biti folosit pentru a reprezenta orice caracter din zecimal in binar.
Codurile alfanumerice permit reprezentarea oricarui caracter din scrierea curenta pe memoriile externe sau in memoria interna a calculatoarelor prin biti de O si 1. Dintre acestea cele mai utilizate sunt codul EBCDIC si codul ASCII.
Codul EBCDIC (Extended Binary Coded Decimal Interchange Code) este un cod de 8 biti si ca atare foloseste octetul pentru a reprezenta un caracter.
Pentru a reprezenta orice tip de caracter, octetul este structurat astfel :
partea de baza (4biti) - utilizati pentru a arata pozitia ocupata de un caracter in cadrul grupei din care face parte;
partea suplimentara (urmatorii 4 biti) - arata grupa din care face parte caracterul reprezentat.
La baza reprezentarii datelor in acest cod sta sistemul de numeratie hexazecimal (care permite reprezentarea oricarui caracter pe lungimea de 4 biti). Rezulta deci, ca pentru a reprezenta un caracter din scrierea curenta codul EBCDIC foloseste doua simboluri ale sistemului de numeratie hexazecimal, asa cum rezulta din urmatorul tabel :
Partea suplimentara |
Partea de baza |
|||||||||
F |
| |||||||||
C |
A |
B |
C |
D |
E |
F |
G |
H |
I |
|
D |
J |
K |
L |
M |
N |
O |
P |
Q |
R |
|
E |
S |
T |
U |
V |
W |
X |
Y |
Z |
EXEMPLU :
F A C U L T A T E A
C6 C1 C3 E4 D3 E3 C1 E3 C5 C1
In memorie se reprezinta echivalentul acestor caractere hexazecimale in binar, ocupand astfel un octet.
11000110
Tabela completa a codificarii in EBCDIC este redata astfel :
Tabela codificarii caracterelor alfanumerice si speciale
Caracter |
Hex |
Cod in octet |
Caracter |
Hex |
Cod in octet |
||||||
A |
CI | ||||||||||
B |
C2 |
FO | |||||||||
C |
C3 |
F1 | |||||||||
D |
C4 |
F2 | |||||||||
E |
C5 |
F3 | |||||||||
F |
C6 |
F4 | |||||||||
G |
C7 |
F5 | |||||||||
H |
C8 |
F6 | |||||||||
I |
C9 |
F7 | |||||||||
F8 | |||||||||||
J |
Dl |
F9 | |||||||||
K |
D2 | ||||||||||
L |
D3 |
4B | |||||||||
M |
D4 |
< |
4C | ||||||||
N |
D5 |
4D | |||||||||
O |
D6 |
4E | |||||||||
P |
D7 |
5B | |||||||||
Q |
D8 |
5C | |||||||||
R |
D9 | ||||||||||
S |
E2 |
6B | |||||||||
T |
E3 |
6C | |||||||||
U |
E4 |
6E |
|
||||||||
v |
E5 |
|
|||||||||
7B |
|
||||||||||
w |
E6 |
> |
7C |
|
|||||||
x |
E7 |
7D |
|
||||||||
Y |
E8 |
7E |
|
||||||||
Z |
E9 |
7F |
|
||||||||
Figura 1.6. Tabela codificarii in codul EBCDIC
Codul ASCII :
Un alt cod alfanumeric utilizat, cu preponderenta pentru reprezentarea datelor in memoria interna a mini si microcalculatoarelor este codul ASCII (American Standard Code for Information Interchange). Acesta este un cod de 7 biti, prin intermediul carora se pot reprezenta 128 de caractere (27), dintre care unele sunt rezervate pentru scopuri tehnice speciale. Pentru reprezentarea unui caracter din scrierea curenta se foloseste si in acest caz tot octetul, la care bitul cel mai din stanga ramane intotdeauna liber. Caracterele reprezentate in cadrul ASCII au la baza sistemele de numeratie octal sau hexazecimal asa cum rezulta si din urmatorul tabel :
Caracter de reprezentat |
Sisteme de numeratie |
|
|||||
hexazecimal |
octal |
binar |
|
||||
A |
|
||||||
B |
|
||||||
C |
|
||||||
D |
|
||||||
E |
|
||||||
F |
|
||||||
G |
|
||||||
H |
|
||||||
I |
|
||||||
J |
4A |
|
|||||
K |
4B |
|
|||||
L |
4C | ||||||
M |
4D | ||||||
N |
4E | ||||||
O |
4F | ||||||
P | |||||||
R | |||||||
S | |||||||
T | |||||||
U | |||||||
V | |||||||
W | |||||||
X | |||||||
Y | |||||||
Z |
5A | ||||||
Figura 1.7. Tabela codificarii caracterelor in codul ASCII
In activitatea practica se utilizeaza tabele complete avand codurile EBCDIC si ASCII, pa baza carora se poate efectua descifrarea modului de reprezentare a datelor de prelucrat si a programelor aplicative in memoria calculatorului, mai ales in situatiile de incidente ca urmare a erorilor de programare sau de sistem.
LISTA DE CUVINTE CHEIE
INTREBARI DE CONTROL
Daca v-ati insusit toate aceste elemente puteti trece mai departe. In caz contrar reveniti
asupra acestui capitol pentru insusirea informatiilor necesare.
BIBLIOGRAFIE
o Maria Stanescu si colectiv - "Bazele informaticii", Ed. SECOREX, Bucuresti, 1999, cap. I;
o Victoria Stanciu si colectiv - "Informatica generala", Ed. DUALTECH, Bucuresti, 2001, cap. 1;
o Ilie Tamas si colectiv - "Bazele informaticii", Ed. InfoMega, Bucuresti, 2000, cap. I .
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4420
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved