Blocuri

Un bloc este o colectie de obiecte individuale, combinate intr-un obiect mai mare.

Printre avantajele folosirii blocurilor:

obiectele dintr-un bloc odata desenate si blocul definit, el poate fi introdus intr-un desen in mod repetat, fara a mai fi nevoie sa le redesenam;

prin utilizarea blocurilor, marimea fisierului desen scade considerabil;

daca un desen contine mai multe aparitii ale unui bloc iar aceste aparitii trebuie editate, va trebui sa editam doar definitia blocului, nu fiecare aparitie in parte (toate aparitiile blocului vor fi automat actualizate);

blocurilor li se pot atasa atribute ce contin informatii sub forma de text, definite de utilizator, oferind mijloace de a crea, gasi si apoi extrage informatii utile, specifice blocului.

Un bloc poate fi gandit ca un parinte, obiectele care il compun fiind fiii sai. Desi si fiii au proprietati (culoare, strat, grosime, tip de linie), ei sunt controlati si de parinte, care are si el are proprietati.

Faptul ca atat blocul cat si componentele au fiecare proprietati specifice releva importanta intelegerii modului in care aceste proprietati sunt afectate in anumite conditii. De exemplu, sa presupunem ca un bloc e compus din mai multe obiecte create pe straturi diferite. Straturile pe care sunt create obiectele componente pot fi inghetate individual. Daca unul din aceste straturi e inghetat, va fi inghetat si obiectul creat pe acel strat si, ca urmare, va fi invizibil; totusi, celelalte componente ale blocului, fiind create pe straturi dezghetate, raman vizibile. Pe de alta parte, daca blocul este inserat pe un anumit strat si inghetam acel strat, nici un obiect din bloc nu va fi vizibil, chiar daca straturile pe care au fost create sunt active si dezghetate.

Definirea unui bloc

Inainte de a crea un bloc trebuie, evident, sa desenam obiectele componente, dupa care vom folosi DrawTBlockTMake sau comanda BLOCK in fereastra de comenzi. Se va afisa dialogul Block Definition, in care apar urmatoarele sectiuni (in final, se confirma cu butonul OK):

Name - numele noului bloc, care trebuie sa fie diferit de al unui bloc deja existent; totusi, daca deschidem lista ascunsa atasata zonei Name, putem selecta un bloc existent pe care il putem previzualiza si, eventual, modifica.

Base Point - permite specificarea coordonatelor X, Y si Z ale punctului de baza al blocului[1]. Aceasta specificare se face fie introducand direct valorile coordonatelor in zonele X, Y si Z, fie folosind butonul Pick Point pentru a indica un punct pe ecran (fie prin click, fie prin snap pe un obiect).

Objects - se ocupa de selectarea obiectelor care vor intra in componenta noului bloc. Selectarea se poate face fie direct din desen dupa ce activam butonul Select Objects, fie folosind butonul Quick Select care deschide un dialog ce permite selectarea obiectelor pe baza unor caracteristici comune (culoare, tip de linie, grosime de linie, coordonate strat etc.).[3] Tot in aceasta sectiune mai exista cateva butoane radio care indica AutoCAD-ului cum sa trateze obiectele dupa ce au fost introduse in bloc:

Retain - dupa creare blocului, obiectele raman in desen si ca obiecte individuale;

Convert to Block - obiectele selectate sunt sterse si reinserate in desen in pozitiile initiale, dar in mod unitar, ca bloc (din acest moment, ele nu mai pot fi editate separat decat daca explodam blocul);[4]

Delete - dupa crearea blocului, obiectele componente sunt sterse din desen.

Preview Icon - stabileste daca AutoCAD creeaza (Create an icon from block geometry) sau nu (Do not include an icon) o pictograma a noului bloc pe care sa o salveze in definitia blocului si care sa fie afisata ulterior cand selectam numele blocului in zona Name sau cu utilitarul Design Center din AutoCAD.

Drag-and-drop units - permite specificarea unitatilor de masura la care va fi scalat blocul in momentul tragerii intr-un desen folosind utilitarul Design Center din AutoCAD.

Description - permite tastarea unui text cu o descriere detaliata a blocului. Acest text va fi afisat cand folosim comanda BLOCK pentru modificarea caracteristicilor blocului sau cand acesta e vizualizat cu utilitarul Design Center din AutoCAD.

Efectul UCS-ului curent asupra definitiilor blocurilor

La crearea definitiei unui bloc trebuie specificata pozitia punctului de baza al blocului. Coordonatele acestuia sunt relative la bloc si sunt setate la 0,0,0. Ca urmare, chiar daca, de exemplu, punctul specificat de noi are coordonatele 100,100,100 in UCS-ul curent (sistemul de coordonate utilizator), AutoCAD ignora aceste valori si memoreaza in definitia blocului punctul 0,0,0 ca punct de baza pentru bloc.[5]

Cand exportam blocul ca desen individual cu comanda WBLOCK, punctul de baza va fi punctul de coordonate 0,0,0 din sistemul de coordonate universal (WCS-ul) desenului curent (se elimina, astfel, neprevazutul in operatiile de inserare a blocurilor).

De asemenea, si orientarea axei X a UCS-ului curent are efect asupra unghiului sub care va fi plasat blocul atunci cand e inserat intr-un desen: la crearea unui bloc, AutoCAD utilizeaza UCS-ul curent la determinarea unghiului de inserare a blocului, acesta fiind masurat fata de axa X a UCS-ului curent.

Inserarea blocurilor

Exista mai multe comenzi utilizate la inserarea unui bloc intr-un desen, fiecare cu propriile posibilitati si limite.

Observatie

La inserarea de blocuri dintr-un desen, trebuie sa retinem ca AutoCAD aliniaza WCS-ul blocului cu UCS-ul curent. Acest lucru afecteaza nu numai unghiul de inserare ci si unghiul de rotire a blocului. Daca unghiul de rotire e specificat in momentul inserarii blocului, acesta va fi raportat la UCS-ul curent.

Comenzile INSERT si -INSERT

Diferenta dintre cele doua comenzi consta in faptul ca prima solicita informatiile privind inserarea prin intermediul unui dialog (Insert), pe cand la cea de-a doua informatiile sunt furnizate de utilizator la prompturile din fereastra de comenzi.

Comanda INSERT se poate lansa si din meniu, folosind InsertTBlock Dialogul Insert afisat permite specificarea urmatoarelor:

Name - numele blocului care se va insera; [7]

Insertion point - punctul in care se face inserarea; acesta poate fi specificat fie direct pe ecran daca activam Specify On-screen, fie prin intermediul coordonatelor X, Y, Z;

Scale - scara de afisare a blocului in raport cu originalul; ea poate fi indicata fie pe ecran (Specify On-screen), fie in zonele X, Y, Z;[8] se pot specifica si valori negative pentru factorii de scara, in acest caz obtinandu-se imagini in oglinda ale blocului dupa acele axe.

Rotation - unghiul de rotire a copiei blocului: se poate specifica fie direct pe ecran prin doua puncte (Specify On-screen), fie in zona Angle;

Explode - daca e activat, la inserare blocul va exploda in obiectele componente. In acest caz, se poate folosi numai o scara uniforma. In urma explodarii, obiectele componente desenate in stratul 0 raman in acel strat, cele care au culoarea BYBLOCK vor primi culoarea alba iar cele cu tipul de linie BYBLOCK primesc CONTINUOUS ca tip de linie.

Observatii

1. Daca am activat mai mult de un comutator Specify On-screen, dupa ce confirmam cu OK vom urmari promptul din fereastra de comenzi si vom folosi Scale pentru scara uniforma, X Y sau Z pentru scara pe fiecare dintre axe, Rotate pentru unghiul de rotire, vom introduce valorile dorite si abia in final vom specifica punctul de inserare.

2. Versiunea pentru linia de comanda a comenzii, -INSERT, permite stabilirea scarii de afisare si a unghiului de rotire a unui bloc in momentul inserarii. Aceasta caracteristica e utila pentru a vedea efectul produs de o scara de afisare sau de un unghi de rotire inainte de inserarea blocului. Cand AutoCAD va cere un punct de inserare, vom introduce de la tastatura Scale pentru scara de afisare sau Rotate pentru unghiul de rotire.

Crearea unei matrici de blocuri

Pentru crearea unei matrici de blocuri exista doua comenzi: MINSERT si ARRAY

Comanda MINSERT

Este o combinatie a comenzilor INSERT si ARRAY si permite crearea unei matrice dreptunghiulare de blocuri.[9] La lansarea in executie (se poate face numai din linia de comanda) se incepe cu prompturile specifice inserarii unui bloc:

Enter block name or - cere numele blocului sau, daca se foloseste , se afiseaza o lista cu blocurile disponibile;

Specify insertion point or [Scale/X/Y/Z/Rotate/PScale/PX/PY/PZ/PRotate]:, cu variantele:

Scale/X/Y/Z - scara la care va fi desenat fiecare bloc din matrice respectiv scara pe fiecare directie;

Rotate - unghiul de rotire atat pentru fiecare bloc din matrice cat si pentru intreaga matrice;

PScale/PX/PY/PZ - sunt factorii de scara care permite previzualizarea blocurilor in timpul tragerii;

PRotate - unghiul de rotire care permite previzualizarea blocului in timpul tragerii.

Dupa specificarea (daca e cazul) acestor parametri se precizeaza punctul de inserare a primului bloc (identic cu cel pentru matrice) si urmeaza prompturile pentru crearea matricei:

Enter number of rows (---): - numarul de randuri pentru matrice;

Enter number of columns (|||): - numarul de coloane din matrice;

Enter distance between rows or specify unit cell (---): - distanta dintre doua randuri consecutive ale matricei; se masoara intre punctele de baza a doua blocuri vecine pe verticala;[10] daca se specifica o distanta pozitiva, matricea se va crea in sus;

Specify distance between columns (|||): - distanta dintre doua coloane consecutive ale matricei; se masoara intre punctele de baza a doua blocuri vecine pe orizontala; daca se specifica o distanta negativa, matricea se va crea spre stanga;

Principalul dezavantaj al comenzii MINSERT in comparatie cu ARRAY este faptul ca matricea de obiecte se creeaza ca un tot unitar si nu poate fi explodata; de aceea, ea nu poate fi modificata decat prin recreare si blocurile din ea nu pot fi tratate sau editate ca obiecte separate. Un alt dezavantaj este faptul ca nu se pot crea matrici polare de blocuri.

Marele avantaj consta in faptul ca fisierul desen creat este mult mai mic: de exemplu, la crearea unei matrici de 100x100 blocuri simple cu MINSERT cresterea fisierului desen e nesemnificativa deoarece AutoCAD memoreaza in desen numai definitia blocului multiplicat, numarul de linii si coloane si distantele dintre ele; la crearea unei matrice identice cu ARRAY, fisierul desen va creste foarte mult deoarece fiecare bloc din matrice e un obiect separat si, de aceea, va trebui sa memoreze informatii despre el.

Comanda ARRAY

Scopul ei este cam acelasi cu cel al comenzii MINSERT, cu cateva avantaje fata de aceasta: se pot crea si matrice polare, fiecare bloc din matrice poate fi editat si explodat.

Pentru a crea o matrice de obiecte cu ARRAY trebuie sa folosim intai INSERT pentru a insera un bloc.

Modul de lucru este identic cu cel de la crearea unei matrice cu obiecte obisnuite, cu deosebirea ca aici, in loc de a selecta obiecte individuale ce vor fi multiplicate, vom selecta blocul ce va fi multiplicat.

De asemenea, trebuie facuta observatia ca, la matrici polare, in mod normal, punctul considerat de referinta este cel de baza al blocului. Daca dorim ca acesta sa fie altul, putem specifica orice alt punct sau putem folosi snap pe obiectele din bloc, chiar fara a-l exploda.

Inserarea de blocuri de-a lungul unui traseu

Putem insera mai multe blocuri de-a lungul unei cai (segment, arc, cerc, polilinie, poligon, elipsa, curba spline)[11] fie la distante egale intre ele - MEASURE, fie specificand numarul de copii ale blocului - DIVIDE

Inserarea unor blocuri la distante egale - MEASURE

Lansarea in executie se poate face fie cu DrawTPointTMeasure, fie cu MEASURE in fereastra de comenzi. Indiferent de metoda folosita, se vor afisa urmatoarele prompturi:

Select object to measure: - selectam obiectul in lungul caruia vor fi inserate blocurile;

Specify length of segment or [Block]: - cere specificarea distantelor dintre doua blocuri consecutive; pentru a insera blocuri, vom folosi varianta Block

Enter name of block to insert: - numele blocului ce se va insera in lungul caii;

Align block with object? [Yes/No]: - daca se raspunde cu Yes blocul e rotit in jurul punctul sau de baza astfel incat o orizontala din el sa fie aliniata si tangenta la obiectul care constituie calea; in caz contrar (No), blocul e inserat la fiecare copie cu un unghi de rotire nul;

Specify length of segment: - distanta dintre punctele de baza ale blocurilor consecutive.

Inserarea unor blocuri de-a lungul unei cai cand se cunoaste numarul de cpii - DIVIDE

Comanda DIVIDE ne permite sa inseram mai multe copii ale unui bloc in lungul unui traseu, specificand numarul de repetari observatiile de la MEASURE sunt valabile si aici): AutoCAD va imparti, automat, calea specificata in portiuni egale. Lansarea comenzii se face fie direct in fereastra de comenzi, fie cu DrawTPointTDivide. Prompturile afisate sunt:

Select object to divide: - selectam obiectul in lungul caruia vor fi inserate blocurile;

Enter the number of segments or [Block]: - aici vom folosi varianta Block pentru a metiona blocul ce va fi inserat;

Enter name of block to insert: - numele blocului ce se va insera in lungul caii;

Align block with object? [Yes/No]: - daca se raspunde cu Yes axa X a blocurilor inserate va fi tangenta sau coliniara cu traseul specificat, in punctele respective; in caz contrar (No), blocul e inserat la fiecare copie cu propria sa directie;

Enter the number of segments: - numarul de copii dorite (valori 232767).

Inserare de blocuri in stil Windows

Incepand de la AutoCAD 2000, acesta este prevazut cu o caracteristica numita MDE - Multiple Document Environment - care ne permite sa deschidem mai multe desene in aceeasi sesiune de lucru. Doua dintre avantajele acestei caracteristici sunt legate de inserarea de blocuri:

folosind Cut/Copy si Paste;

prin tragere cu mouse-ul.

Inserarea folosind Cut/Copy si Paste

Pentru aceasta se selecteaza blocul, se foloseste EditTCopy sau butonul Copy din bara standard, dupa care se utilizeaza EditTPaste sau butonul Paste din bara standard. AutoCAD va "agata" o copie a blocului de cursorul de mouse, tot ce mai avem de facut fiind sa plasam, printr-un click, copia in locul dorit.

Daca dorim inserarea unui bloc in alt desen, exista si varianta EditTPaste to Original Coordinates, care determina inserarea blocului in celalalt desen la coordonatele in care se afla in desenul original (optiunea functioneaza numai daca ambele desene utilizeaza aceleasi sisteme de coordonate).

Inserarea prin tragere cu mouse-ul

Se face selectand blocul si tragand apoi cu mouse-ul de punctul de prindere (punctul de baza al blocului) pana ajunge in noua pozitie (care poate fi selectata prin click, snap pe obiecte, coordonate etc.).

Daca e deschis Windows Explorer, putem trage cu mouse-ul un desen ca bloc in desenul curent. Prompturile afisate vor fi aceleasi ca la inserarea unui bloc (punctul de inserare, scara, unghiul de rotire etc.).

Tragerea si copierea unui bloc dintr-un desen in altul???

Notiunea de referinta de bloc

La inserarea unui bloc se creeaza, de fapt, un obiect care face trimitere la un set de date din tabelul de blocuri (Block Table). Entitatea de informatie folosita pentru aceasta trimitere se numeste referinta de bloc.

AutoCAD foloseste referinta de bloc pentru a cauta datele stocate in tabelul de blocuri si a crea apoi cpii ale blocurilor respective.

Tabelul blocurilor contine un singur set de date pentru fiecare bloc, dar pot exista mai multe referinte de bloc care fac trimitere la acele date.

Efectul stratului 0 asupra culorii, tipului si grosimii de liniei

Cand blocul e creat pe stratul 0, aceste proprietati se comporta intr-un mod special dar previzibil in comparatie cu situatia in care blocul e creat pe alt strat.

In plus, aceste proprietati pot fi definite si in mod explicit, selectand anumite valori, fie implicit, definindu-le la nivel de strat (BYLAYER) sau la nivel de bloc (BYBLOCK).

In cele doua subcapitole de mai jos vom intelege, in mod generic, prin termenul proprietati culoarea, tipul si grosimea liniei.

Efectul crearii unui bloc pe un alt strat decat 0

Daca pentru un obiect care este inserat intr-un bloc se specifica, la creare, in mod explicit o proprietate (nu varianta BYLAYER), atunci la inserarea blocului in desen, indiferent de stratul in care se face inserarea blocului, proprietatea va ramane aceeasi.

Daca pentru un obiect care este inserat intr-un bloc se specifica, la creare, in mod implicit o proprietate (varianta BYLAYER), modificarea ulterioara a proprietatilor stratului pe care ser afla obiectul va avea efect si asupra obiectului respectiv.

Efectul crearii unui bloc pe stratul 0

Stratul 0 are o caracteristica speciala: atunci cand la definirea unui bloc sunt incluse si obiecte create in stratul 0, AutoCAD atribuie proprietati speciale acelui bloc, cu conditia ca acele proprietati sa fie definite la nivel de strat (BYLAYER) sau la nivel de bloc (BYBLOCK). In aceste cazuri, proprietatile obiectelor componente create pe stratul 0 sunt controlate de stratul pe care e inserat obiectul respectiv.

Atentie!

AutoCAD are un alt strat special, DEFPOINTS, care nu poate fi plotat. Daca un bloc inserat nu apare la plotare, vom verifica daca, nu cumva, a fost inserat pe stratul DEFPOINTS.

Redefinirea unui bloc prin editarea pe loc a referintelor

Putem modifica definitia unui bloc prin modificarea la fata locului a referintelor (In-Place Reference Editing). Prin aceasta operatie, modificand caracteristicile obiectelor componente, se redefinesc automat toate inserarile acelui bloc, fara a fi nevoie sa explodam blocul, sa facem modificarile si sa-l cream din nou.[12]

Pentru aceasta:

Folosim ModifyTIn-Place XRef and Block EditingTEdit Reference In-Place

Selectam blocul respectiv. Se va afisa dialogul Reference Edit in care:

in pagina de dialog Settings activam Display attribute definitions for editing pentru a afisa bara de instrumente Refedit si confirmam cu OK;

selectam obiectul din bloc pe care dorim sa-l editam si facem modificarile dorite (schimbare dimensiuni, culoare etc.); repetam operatia pentru toate obiectele carora dorim sa le modificam proprietatile;

Inchidem sesiunea de editare cu butonul Save back changes to reference si confirmam cu OK. Din acest moment, toate aparitiile blocului in desen vor fi actualizate, reflectand noua definitie a blocului.[13]

Putem, de asemenea, adauga obiecte din desen la un bloc sau putem elimina obiecte din definitia unui bloc procedand asemanator:

pentru adaugare, din bara Refedit folosim butonul Add objects to working set, selectam obiectul sau obiectele pe care dorim sa le adaugam la definitia blocului si terminam selectia cu Enter; la terminarea si salvarea editarii, obiectul va face parte din bloc;

pentru eliminare, din bara Refedit folosim butonul Remove object from working set, selectam obiectul sau obiectele pe care dorim sa le eliminam din definitia blocului si terminam selectia cu Enter; la terminarea si salvarea editarii obiectul va fi sters din definitia blocului si se va comporta ca obiect separat.

Observatie

Actualizarea automata a tuturor aparitiilor blocului in desen are loc numai daca e vorba de modificarea unui obiect geometric; daca editarea s-a facut asupra unui atribut, ea va avea efect numai asupra copiilor facute dupa editarea blocului, nu si asupra celor create anterior.

Pentru a actualiza atributele si in copiile deja inserate ale unui bloc folosim ModifyTObjectTAttributeTBlock Attribute Manager, din lista afisata in dialog selectam blocul respectiv si activam butonul Sync.

Blocuri imbricate

Pe langa obiectele elementare din componenta unui bloc, acesta poate contine si alte blocuri. Operatia se numeste imbricare.

Imbricarea duce la cresterea performantelor blocurilor. De exemplu, sa presupunem ca avem un bloc complex, alcatuit dintr-un numar mare de obiecte si ca unele obiecte componente trebuie sa-si schimbe culoarea la diferite inserari ale blocului. Pentru a evita redefinirea blocului ori de cate ori cand se intampla acel lucru, putem defini un bloc mai mic compus din acele obiecte si apoi, cand e necesar, sa modificam numai definitia blocului mic (de fiecare data cand un bloc imbricat e redefinit, acesta va fi actualizat si in cadrul blocului mare).

Atentie!

Blocurile -fiu trebuie sa fie definite explicit in desenul curent. In cazul in care redefinim un bloc-fiu in blocul parinte in afara desenului curent, si se foloseste apoi comanda -INSERT pentru a redefini blocul-tata in desenul curent, blocul-fiu nu va fi actualizat. Definitiile blocurilor fiu din desenul curent au intotdeauna prioritate fata de definitiile blocurilor-fiu

Editarea atributelor blocurilor

Editarea cu comanda DDATTE

Editarea cu comanda -ATTEDIT

Introducerea textelor ca atribute

??? capitolul texte