FUNCTIONAREA IMPRIMANTEI

FUNCTIONAREA IMPRIMANTEI

Datorita disparitiei lor in mare parte de pe piata nu vom mai face descrierea imprimantelor matriciale.

Ne vom ocupa in continuare de celelalte 2 mari categorii:

1. Imprimantele cu jet de cerneala

2. Imprimantele laser

Imprimantele cu jet de cerneala

Inca de la introducerea lor in a II-a jumatate a anului 1980, imprimantele cu jet de cerneala au crescut rapid in popularitate si performanta odata cu scaderi semnificative ale pretului. O imprimanta cu jet de cerneala arunca extrem de mici picaturi de cerneala pe care ii plaseaza extrem de precis pe coala de hartie pentru a crea o imagine.

Este bine de stiut ca:

Picaturile de cerneala (dot) sunt extrem de mici (de obicei intre 50 si 60 microni in diametru), deci sunt chiar mai mici decat diametrul firului de par uman (70 microni)

Picaturile de cerneala (dot) sunt pozitionate foarte precis, la rezolutiile mai mari de 1440x720 dots per inch (dpi).

Picaturile de cerneala (dot) au diferite culori combinate impreuna pentru a crea o imagine de calitate fotografica.

Intai sa ne aruncam o privire asupra componentelor mecanice ale imprimantei cu jet de cerneala:

Ansamblul capului de imprimare

Capul de imprimare - inima unei imprimante cu jet de cerneala, capul de imprimare contine mici orificii prin care se imprastie cerneala pe coala de hartie.

Cartusul de cerneala - In functie de firma producatoare si de modelul imprimantei, cartusele de cerneala vin in variate combinatii, cum ar fi cartuse separate de negru si culoare, culori si negru intr-un singur cartus sau chiar cate un cartus pentru fiecare culoare. Unele modele de cartuse pot contine capul de imprimare montat chiar pe cartus.

Motorul pentru miscarea capului de imprimare - Motorul muta ansamblul capului de imprimare (capul de imprimare si cartusele de cerneala) inapoi si inainte de-alungul hartiei. Anumite imprimante dispun de un alt motor care ajuta la parcarea ansamblului capului de imprimare cand acesta nu este folosit.

Cureaua - cureaua este folosita pentru atasarea ansamblului capului de imprimare de motor

Stabilizatorul - ansamblului capului de imprimare de motor foloseste un stabilizator pentru a fi sigur ca miscarea este precisa si controlata.

Ansamblul de incarcare a hartiei

Tava/ghidajul hartiei - Cele mai multe imprimante cu jet de cerneala dispun de o tavita in care se pot incarca mai multe coli de hartie. Totodata imprimantele mai dispun si de un ghidaj al hartiei prin care se face o directionare precisa a foii de hartie.

Rolere - Un set de rolere trag hartia din tavita prin ghidaj si o fac sa inainteze in timp ce ansamblul capului de imprimare lucreaza la scrierea documentului.

Motorul pentru incarcarea hartiei - Acest motor ajuta rolele sa miste hartia exact cat este nevoie (rand cu rand).

Alimentatorul - In timp ce imprimantele mai vechi dispuneau de un alimentator extern, marea majoritatea a imprimantelor vandute in ziua de azi folosesc un circuit de alimentare standard care este incorporat in interiorul imprimantei.

Circuitele de control - Un mic dar sofisticat ansamblu de circuite electronice este construit in imprimanta pentru controlul tuturor aspectelor mecanice ale operatiunii de tiparire, precum si pentru decodarea informatiei trimise catre imprimanta de la computer.

Porturile de conectare la computer - Portul paralel este inca folosit de multe imprimante, dar marea majoritate a imprimantelor noi folosesc portul USB. Doar cateva imprimante se conecteaza pe port serial sau pe port SCSI.

Caldura contra vibratii

Diferitele tipuri de imprimante cu jet de cerneala isi formeaza picaturile foarte fine de cerneala in diferite moduri. Exista doua mari tehnologii folosite in mod curent la fabricarea imprimantelor.

Tehnologia termica - Folosita de fabricanti ca Canon si Hewlett Packard, aceasta metoda este denumita generic ca bubble jet. In interiorul unei imprimante cu jet de cerneala termica, mici rezistori creaza caldura, si aceasta caldura vaporizeaza cerneala sub forma unor mici picaturi. Aceste picaturi sunt aruncate cu putere pe coala de hartie. O imprimanta de acest gen arunca simultan prin capul de imprimare intre 300 si 600 picaturi de cerneala.

Tehnologia piezoelectrica - Patentata de Epson, aceasta tehnologie foloseste cristale piezo-electrice. Un cristal este localizat in spatele rezervorului de cerneala. Cristalul receptioneaza o mica incarcare electrica care cauzeaza sa vibreze. Cand cristalul vibreaza, o mica parte din cerneala este fortata sa iasa afara prin orificiului capului de imprimare.

Sa mergem de-alungul procesului de tiparire si sa vedem ce se intampla:

In momentul cand se da    comanda de imprimare au loc urmatoarele operatiuni:

1. Aplicatia software care este folosita (ex. Word, Wordpad, Notepad,etc.) trimite datele de tiparire catre driverul imprimantei.

2. Driverul transforma datele intr-un format pe care imprimanta il poate intelege si verifica sa vada daca imprimanta este online si capabila de imprimare.

3. Datele sunt trimise catre driver de la calculator catre imprimanta prin interfata de conectare (USB, portul paralel, etc.)

4. Imprimanta receptioneaza datele de la computer. Ea stocheaza o parte din date intr-un buffer (memorie de stocare a datelor). Acest buffer poate avea valori de la 512 KB RAM pana la 16 MB RAM, in functie de model. Bufferul este folositor deoarece permite computerului sa termine imprimarea mai repede. Un buffer mai mare poate retine un document mai complex sau mai multe documente simple.

5. Daca imprimanta nu a lucrat pentru o perioada de timp, ea va recurge in mod normal la o scurta curatare pentru a fi sigura ca capul (capetele) de imprimare este curat(e). Odata ce operatiunea de curatare este facuta imprimanta este capabila de imprimarea documentului.

6. Circuitele de control activeaza motorul de tragere a hartiei. Acesta va actiona rolele, ceea ce va conduce la tragerea unei foi din tavita imprimante in interiorul imprimantei. Un mic mecanism simte daca exista foi pentru imprimare. Daca s-a terminat hartia ne apare mesajul de eroare "Out of paper" si se trimite o avertizare catre calculator.

7. Odata ce hartia este trasa in imprimanta si pozitionata la inceputul paginii, motorul ansamblului capului de imprimare foloseste cureaua pentru a misca ansamblul capului de imprimare de-alungul paginii. Motorul ia o mica pauza de o fractiune de secunda de fiecare data in care capul de imprimare stropeste hartia cu cerneala si pe urma se misca putin inainte de a se opri din nou. Aceasta pauza se intampla atat de rapid incat ni se pare ca avem o miscare continua.

8. Cartusul color se foloseste de culorile de baza (CMYK) pentru a forma orice culoare pe care ne-o putem imagina.

9. La sfarsitul la fiecare din acesti pasi, motorul de actionare a hartiei avanseaza hartia cu o fractiune dintr-un inch. Depinde de modelul imprimantei cu jet de cerneala, capul de imprimare este resetat ca la inceputul paginii, sau in multe cazuri, simplu isi schimba directia si incepe sa se miste de-alungul paginii pe care a tiparit-o.

10. Acest proces continua pana cand toata pagina este tiparita. Timpul pe care ti-l ia ca sa tiparesti o pagina poate varia de la o imprimanta la alta. La fel de bine poate varia si in functie de complexitatea paginii si de marimea la orice imagine continut in document. De examplu, o imprimanta poate fi capabila    sa tipareasca 16 pagini pe minut (PPM) de text negru dar ii poate lua mai multe minute daca are de tiparit o pagina cu o imagine full color.

11. Odata ce tiparirea este completa, capul de imprimare este parcat. Motorul care actioneaza hartia invarte rolele pentru a termina de impins complet hartia in afara imprimantei. Multe imprimante din ziua de azi folosesc cerneluri care se usuca extrem de repede, ca sa putem ridica imediat documentul tiparit.

Reincarcarea cartuselor

Datorita faptului ca cartusele de cerneala costa destul de mult, o afacere uriasa a crescut in jurul ideii de reancarcare a lor. Pentru multa lume, ideea de    reancarcare reprezinta o idee buna totusi sunt cateva lucruri care ar trebui sa fim foarte atenti:

Trebuie sa fim foarte siguri ca kitul de reancarcare este pentru modelul de imprimanta pe care il avem. Asa cum am am scris in sectiunea trecuta, diversele imprimante folosesc diferite tehnologii pentru punerea de cerneala pe hartie. Daca se foloseste cerneala gresita, se poate degrada iesirea (capul de imprimare) si este posibil sa defectam inclusiv imprimanta. In timp ce anumite imprimante cu jet de cerneala comerciale folosesc cerneala pe baza de ulei , virtual toate imprimantele de birou cu jet de cerneala pentru acasa sau birou au cerneala pe baza de apa. Compozitia exacta a tusului variaza puternic intre diversele tipuri de imprimante. Spre examplu, imprimantele cu jet de cerneala termice au nevoie de cerneala care sa fie stabila la temperaturile inalte fata de imprimantele piezoelectrice.

Cei mai multi producatori cer folosirea numai cernelurilor aprobate de ei. Kiturile de reancarcare normal ca vor duce la pierderea unei imprimari de calitate.

Daca folositi in mod curent reancarcarea cartuselor, fiti foarte atenti la cartusele care au capul de imprimare construit pe cartus. Nu este bine sa reancarcam pe acestea de mai mult de 2 sau 3 ori, sau capul de imprimare va incepe sa se deterioreze si poate defecta imprimanta noastra.

La tiparirea unui document de calitate trebuie sa mai tinem seama si de calitatea hartiei. Sunt doi mari factori care afecteaza calitatea imprimarii:

1. Luminozitatea

2. Absorbtia

Luminozitatea hartiei este normal determinata de cat de fina este suprfata hartiei.

O alta cheie la o tiparire de calitate este absorbtia. Cerneala nu trebuie a fi absorbita prea mult in hartie, deoarece nu ne formeaza litere de calitate

Imprimantele laser

Fara a detalia atat de mult ca la imprimantele cu jet de cerneala datorita pe de o parte complexitatii ceva mai mici a mecanismelor unei imprimante laser, cat si datorita unei folosiri pe scara mult mai mica fata de imprimantele cu jet. Deci fara a patrunde prea adanc in tehnologiile care stau la baza imprimantelor laser monocrom, vom puncta totusi cateva caracteristici importante.

- Rezolutia. Dupa cum stim rezolutia reprezinta numarul de puncte care pot fi tiparite pe o unitate de suprafata si se exprima in puncte pe inchi (dpi - dot per inch). Evident, cu cat rezolutia este mai mare, cu atat calitatea imaginii tiparite va fi mai buna. In mod normal, rezolutia folosita in cazul unei imprimante laser monocrom este 600 dpi, insa pot exista anumite documente care sa necesite 1200 dpi.

- Limbajele de tiparire. Cel mai raspandit limbaj in momentul de fata este PCL (Printer Control Language), acesta fiind folosit initial in cazul imprimantelor matriciale. Prima versiune de larga raspandire a fost versiunea 3, care oferea suport doar pentru anumite sarcini simple, iar PCL4 a adus o imbunatatire a suportului pentru tiparirea graficelor. PCL5 ofera facilitati precum scalarea fonturilor si suportul formatelor vectoriale. De asemenea, PCL5 foloseste diferite tipuri de compresie astfel incat se obtinea o crestere considerabila a vitezei de tiparire. PCL5e a adus odata cu el comunicatia bidirectionala, pentru raportarea informatiilor de stare ale imprimantei, insa nu a adus imbunatatirea calitatii de tiparire. PCL6 a fost introdus in anul 1996 si este un limbaj complet rescris. Apartinand companiei Adobe Systems, limbajul PostScript a fost introdus in anul 1985. Limbajul PostScript realizeaza o descriere a paginilor in mod vectorial, apoi trimite datele catre imprimanta pentru a fi resterizate. PostScript 1 este un limbaj folosit de editurile mari datorita faptului ca putem transforma imagini de 300 dpi in imagini de 2400 dpi, folosite de masinile de tiparit.

PostScript 2 a fost o compresie superioara, conducand la cresterea vitezei de tiparire a imbunatatit algoritmii de halftoning si modul de administrare a memoriei.

PostScript 3 include imbunatatiri semnificative aduse modulului de interpretare, acest lucru afectand in mod direct si pozitiv calitatea, siguranta, eficienta si productivitatea.

GDI (Graphical Device Interface) reprezinta o alternativa in fata imprimantelor care folosesc PostScript sau PCL. Limbajul foloseste resursele PC-ului pentru a efectua toate prelucrarile asupra documentului ce urmeaza a fi tiparit sub mediul Windows, trimitand apoi informatia direct in format bitmap pentru a fi tiparita.

- Viteza de tiparire. Spre deosebire de modelele cu jet de cerneala, in cazul imprimantelor laser viteza de tiparire reala se poate apropia foarte mult de cea specificata de producator. In unele cazuri, viteza specifica reprezinta viteza mecanismului de tractare a hartiei, respectiv numarul de pagini goale pe care imprimanta este capabila sa le transporte intr-un minut din tava de alimentare in tava de colectare. De asemenea unii producatori specifica viteza de tiparire in format Letter si nu A4, lungimea unei coli de format Letter fiind mai mica si implicit viteza mai mare.

- Mecanismul de manipulare a hartiei. Alaturi de formatul maxim suportat, un alt element important este constituit si de varietatea tipurilor de media suportate de imprimanta (transparente, calc, plicuri, carton). Capacitatea de alimentare este un alt element important, fiind recomandabila o corelare a acesteia cu nevoile reale.

- Interfata. Calea de comunicare dintre PC si imprimanta reprezinta un element extrem de important atunci cand timpul de asteptare este pretios. Posibilitatea de conectare in retea devine obligatorie atunci cand echipamentul urmeaza sa fie folosit de mai multi utilizatori.

Pentru cei care vor folosi imprimanta acasa sau intr-un birou de 2-3 persoane conectarea USB este suficienta, cu conditia ca in cazul partajarii, sistemul pe care aceasta este instalata sa fie pornit in permanenta.

- Memoria. Asa cum spuneam modelele care folosesc limbajul GDI nu necesita prea multa memorie, toata prelucrarea cazand in sarcina PC-ului. Celelalte modele, mai ales cele de retea, folosite in paralel de mai multi utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativa de memorie instalata pentru a putea duce la bun sfarsit toate sarcinile primite.

- Consumabile. Este bine cunoscut faptul ca, in cazul imprimantelor de orice fel, pretul de achizitie este mai putin important decat costurile de exploatare ulterioare. Foarte important este costul pe pagina pe care va trebui sa si-l calculeze fiecare utilizator in parte. Acesta trebuie includa pretul tonerului, pretul hartiei folosite si, in unele cazuri, pretul unitatii fotoconductoare.

- Exista modele la care unitatea fotoconductoare este inclusa in cartusul de toner, astfel incat schimbarea cartusului implica si schimbarea acesteia. Alte modele, folosesc unitate fotoconductoare separata, aceasta trebuind sa fie schimbata dupa un numar mai mare de pagini, dar implicand totusi un cost suplimentar.