CARACTERISTICILE TRAFICULUI

CARACTERISTICILE TRAFICULUI

Traficul rutier, in permanenta crestere, continua sa fie o problema economica si sociala. Exista multe considerente pentru care traficul interurban de marfuri si calatori prezinta un interes crescind, iar traficul rutier in orase va continua sa reprezinte una din formele dominante ale trnsportului urban.

Teoria traficului permite , pe de o parte, intelegerea fenomenului 'trafic rutier' si, de aici, posibilitatea determinarii unor caracteristici de viitor, iar pe de alta parte posibilitatea proiectarii si exploatarii drumurilor si strazilor cu eficienta maxima.

FLUXUL DE TRAFIC

Totalitatea vehicolelor ce circula in unitatea de timp printr-o sectiune de drum in aceeasi directie se numeste flux de circulatie.

In fluxul de traffic, comportarea vehicolelor este influentata de existenta celorlalte vehicole, de conditii de margine (latimea benzii de circulatie si a acostamentelor, apropierea obstacolelor de marginea caii, etc.), de informatiile furnizate indicatoarele de circulatie, de intersectii, de starea imbracamintii si a vehicolului, etc.

Astfel, sursele de influent ace conditioneaza scurgerea fluxurilor, pot fi grupate pe componentii traficului:

conducatorul auto:

vointa de a circula cu o anumita viteza si, de a face un anumit numar de depasiri impuse lui si celorlalti ;

grade diferite de abilitate si indemanare, timpi de reactie diferiti si, distante diferite mentinute intre diversele vehicole din sir;

destinatii diferite, in special in apropierea intersectiilor si, de aici, benzi corespunzatoare pentru a se deplasa inainte, la stinga si la dreapta, precum si semnalizari corespunzatoare efectuarii in siguranta a manevrelor necesare.

2. drumul

ementele geometrice ale drumului care influenteaza viteza de circulatie si atentia conducatorului auto;

efectul bordurilor inalte, al podurilor si acostamentelor inguste, al plantatiilor si indicatoarelor prea apropiate de partea carosabila;

gradul de imperfectiune al planeitatii caii ca si unele elemente de clima , care conduc la o circulatie cu caracter pulsatoriu atit in sens longitudinal cit si transversal;

modul de delimitare si de amenajare al benzilor de directionare, precum si numarul si modul de amplasare al indicatoarelor de circulatie, care pot avea confuzii, imprecizie in decizii si mers sovaielnic;

3. vehicolul

marimea (gabaritul), vechimea si performantele tehnice de demarare si frinare, care afecteaza modul de desfasurare a fluxului, intervalul dintre vehicole si timpul de demarare la intersectii;

numarul total al participantilor in flux, care, la trafic sporit, ridicat, incorseteaza libertatea de manevra, iar la trafic scazut, lejer, permite numeroase manevre, fara pericol de accidente;

sensul unic, care asigura o scurgere fluenta, numarul de vehicole parcate pe partea carosabila, care impune reactii de viteza si de depasiri;

CARACTERISTICILE TRAFICULUI

Intensitatea

In mod obisnuit, intensitatea traficului pe drumuri si strazi se inregistreaza orar la fiecare 5 ani si zilnic in restul anilor. Pe drumurile si strazile pe care s-au efectuat multe masuratori, se adopta metoda esantionarii numai in 14 aile / an, obtinindu-se date suficiente pentru a urmarii modificarile si corelarile necesare studiilor de intensitate.

Inregistrarile de intensitate a traficului in cursul unui an pun in evidenta existenta unor perioade de virf in lunile iulie-august si a unui trafic mai scazut in restul lunilor.

Daca se face media debitelor inregistrate in cele 365 de zile ale unui an, atunci se poate determina media zilnica anuala (MZA). Media zilnica anuala este unul din elementele de baza ale intensitatii traficului si evidenta ei pe perioadae mai lungi (5-10 ani), arata importanta relative a drumurilor intr-o retea, cresterea traficului in timp.

M.Z.A exprimata in vehicole fizice - pe categorii - sau un vehicole etalon, serveste de asemenea ca unitate de referinta pentru alte elemente de intensitate.

Astfel daca debitele orae inregistrate in timpul unui an se calculeaza in ordinea lor descrescatoare , atunci se constata existenta unui punct ce separa doua zone distincte:

o zona in care intansitatile descresc sensibil de - a lungul a citorva zeci de ore, incepind cu ora de debit maxim numita ' ora de virf ' ,

urmata de ora de a doua zona, in care intensitatile descresc foarte lent de - a lungul a peste 8700 ore. Acest punct este situate in majoritatea cazurilor in zona celei de a 3 - a ore din sirul debitelor descrescatoare, intensitatea corespunzatoare acesteia reprezentind as numitul debit normal sau debitul celei de a 30-a ore de virf.

Punctul care separa cele doua zone ale debitelor orare clasate descrescator nu corespunde intotdeauna celei de a 30 - a ore de virf :

Cu cit drumul este mai intens circulat in tot lungul anului, cu atit acest punct este situat mai catre originea axelor de reprezentare (catre a 15.25 - a ora) iar cu cit drumul are un trafic mai pronuntat sezonier, punctual se apropie catre a 50 . 70 - a ora de virf.

Metodele pe care le pun in evidenta curbele a si b din figura de mai sus au o mare importanta in analizele de trfic, datorita faptului ca ramin de aceeasi forma lungi perioade de timp, in cursul carora se schimba numai intensitatile, aratind cresteri. Acesta permite a se preciza pentru diversele drumuri care sunt limitele de variatie ale intensitatilor in diversele perioade ale anului in raport cu M.Z.A. Astfel, drumurile si strazile de mare solicitare prezinta, in tot cursul anului, cersteri de 10 - 20 fata de M.Z.A in perioadele de vara si scaderi de 5 - 15 in perioadele de iarna ; restul drumurilor prezinta amplitudini mai mari, de (15 - 30), iar drumurile sezoniere, solicitate de trafic cu precadere in perioada de vara, prezinta amplitudini de (20 - 50) fata de M.Z.A.

Aceasi considerente rezulta si pentru intensitatea celei de a 30 - a ora de virf : punctual, ce separa curba din fig. b in doua zone, pune in evidenta existenta unui debit considerat normal fata de care apar debite superioare numai in 29 ore de trafic dintr - un an si fata de care restul debitelor din 8730 ore dintr - un an sunt mai mici. Datorita acestui fapt, precum si a pastrarii similitudinii curbelor din figura , debitul corespunzator celei de a 30 - a ora de virf ( a 18 - a sau a 65 - a) este luat in calcule de perspective pentru capacitatea de circulatie si numarul de benzi al strazilor si drumurilor. Debitele superioare celui ' normal ' pus in evidenta de a 30 - a ora de virf, nu sint luate in considerare in probleme de capacitaete, deoarece ar conduce la investitii exaggerate.

Pentru o analiza mai simplificata, dar mai apropiata de intelegerea caracteristicilor traficului - " intensitate "se considera cazul unui sir de vehicole ce se deplaseaza in lungul unei benzi de circulatie.

In sectiunea a - a se inregistreaza numarul de vehicole N ce trec pe banda de circulatie in timpul T (ore). Intensitatea, debitului sau volumul, in vehicole / ora, rezulta:

In practica ingineriei de trafic se obisnuieste efectuarea unor masuratori discontinui, in perioade de timp dispuse la intimplare in raport cu caracterul aleatoriu al traficului. Astfel, dupa necesitati, se fac inregistrari de vehicule ce trec prin sectiunea a - a i se poate asocia intervalul     intre trecerea succesiva a vehiculelor . in acest caz :

Unde     este valoarea medie intervalelor determinate in tinpul T.

Viteza

Viteza medie este o masura caracterizata a performantelor traficului rutier intr - un punct dat sau pe un sector dat al unui drum. In acelas timp