CONTROLUL SI INTRETINEREA AUTOVEHICULULUI

CONTROLUL SI INTRETINEREA AUTOVEHICULULUI

Automobilulul este un vehicol rutier, carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti - care se poate deplasa pe mijloace de propulsie proprii in diferite conditii diferite de teren - destinat transportului direct sau prin tractarea al unor incarcaturi ce pot fi bunuri, persoane.

Primul proect de automobil a fost opera lui Leonardo da Vinci(1452-1519), care preciza actionarea autovehicolului cu motor oralogic (cu arc special).

Automobilele rutiere, ca majoritatea mijloacelor de transport lucreaza in contact direct cu mediul inconjurator, iar motorul cu ardere interna cu care acestea sunt echipate au ca principala aplicabilitate propulsia autovehiculelor.
Prin autovehicul se intelege orice vehicul rutier care se deplaseaza prin mijloacele de propulsie proprii si poate fi destinat transportului direct, de bunuri sau persoane, precum si pentru efectuarea anumitor lucrari agricole, de constructii, forestiere etc.
Partile principale componente ale unui automobil sunt:

motorul

sasiul

caroseria.

Mentionam ca pentru fiecare tip de automobil poate diferi constructia, dispunerea organelor si mecanismelor care alcatuiesc automobilul, in schimb principiul de functionare este acelasi la majoritatea lor.
Pe scurt, elementele componente ale unui autovehicul indeplinesc urmatoarele roluri:
- motorul automobilului - constituie sursa de energie, fiind alcatuit din mecanismul motor si sistemele auxiliare;
- sasiul automobilului - compus din totalitatea organelor cu ajutorul carora se transmite momentul motor la roti si se poate realiza deplasarea automobilului ;
- caroseria automobilului - reprezinta organul purtator pentru incarcatura utila (calatori sau marfuri).
Sasiul automobilului cuprinde urmatoarele grupuri de organe :
- grupul organelor de transmitere a miscarii care formeaza transmisia (ambreiaj, cutie de viteze, cutie de distributie, transmisie cardanica, transmisie principala, diferential, arbori planetari, transmisie finala) ;
- grupul organelor de conducere(sistemul de directie, sistemul de franare) ;
- grupul organelor de sustinere si propulsie (cadrul, suspensia, carterele puntilor si rotile) ;
- grupul instalatiilor auxiliare (instalatia de iluminat, de semnalizat, de incalzire si aerisire, stergatoarele de parbriz etc).
Solutiile constructive privind organizarea de ansamblu a autovehiculelor tin seama de: utilizare, modul de asezare a motorului pe cadru, pozitia puntii motoare, tipul caroseriei si modul de asezare a incarcaturii.
Principalul criteriu de clasificare a autovehiculelor este determinat de locul de dispunere a motorului si a puntii motoare, existand astfel trei solutii de organizare generala, dupa cum urmeaza :
- solutia clasica - cu motorul in fata si puntea motoare in spate, prin care se asigura o repartizare judicioasa a greutatii pe punti;
- solutia totul in fata - cu motorul in fata si puntea motoare in fata, care prin lipsa arborelui longitudinal permite coborarea centrului de greutate si marirea stabilitatii la viraj;
- solutia totul in spate - cu motorul in spate si puntea motoare in spate,prin care se reduce mult zgomotul si sunt eliminate scaparile de gaze in interiorul caroseriei, iar datorita lipsei arborelui longitudinal se coboara centrul de greutate.

Motoarele termice (cu combustie interna), transforma energia chimica a combustibilului care arde in interiorul motorului, in energie mecanica, obtinuta la arborele sau motor.

Din punctul de vedere al obtinerii lucrului mecanic, aceste motoare se clasifica in:

motoare cu ardere interna cu piston

motoare cu ardere interna rotative

motoare cu reactie

altele (de exemplu turbinele cu aburi)

Motoarele cu combustie interna cu piston folosite la automobile se clasifica dupa urmatoarele criterii:

Dupa natura combustibilului

motoare la care se intrebuinteaza drept combustibil benzina, si au carburator sau pompa de injectie.

motoare la care se intrebuinteaza drept combustibil motorina si au pompa de injectie (motoare diesel).

motoare cu gaz la care se intrebuinteaza drept combustibil un combustibil gazos sau un amestec de combustibil.

Dupa felul de realizare a ciclului motor in :

motoare in patru timpi

motoare in doi timpi

Dupa felul producerii amestecului carburant in:

motoare cu formare exterioara a amestecului carburant (motoare cu carburator sau injectie)

motoare cu formare interioara a amestecului carburant (motoare diesel)

Dupa felul aprinderii amestecului carburant

motoare cu aprindere prin scanteie (prescurtat MAS). Dupa admisia si comprimarea amestecului carburant in cilindrii motorului, la PMI (punctul mort inferior) al pistonului, are loc aprinderea. Aceasta se realizeaza prin producerea unei scantei intre electrozii bujiei, care aprinde amestecul carburant. Arderea are loc intr-un interval de timp foarte scurt, in care presiunea si temperatura gazelor din cilindru cresc brusc pana la presiunea de 30-40 daN / cm³ si temperatura de 1.800 - 2.000^oC..

PMI - (punctul mort inferior) este pozitia extrema a pistonului corespunzatoare distantei maxime fata de axa arborelui cotit.

PMS - (punctul mort superior) este pozitia extrema a pistonului corespunzatoare distantei minime fata de axa arborelui cotit.

motoare cu aprindere prin compresie (prescurtat MAC sau Diesel). La sfarsitul compresiei, combustibilul este introdus sub presiune in cilindru, fiind pulverizat foarte fin cu ajutorul injectorului, montat in chiulasa. Datorita contactului cu aerul fierbinte din interiorul cilindrului, particulele pulverizate se aprind si ard, iar presiunea din cilindru creste brusc. Gazele rezultate in urma arderii apasa asupra pistonului, facand posibila deplasarea acestuia spre PME, efectuand cursa activa. Pe toata durata acestei curse, supapele raman inchise.

Dupa asezarea cilindrilor sunt :

motoare cu cilindrii in linie.

motoare cu cilindrii in V.

motoare cu cilindrii in W.

motoare cu cilindrii si pistoanele opuse, boxer.

motoare inclinate, la care cilindrii au axele situate in acelasi plan, insa inclinat fata de planul vertical

motoare cu cilindrii asezati in stea, utilizate cu precadere in aviatie

INTRETINEREA,    DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN SCANTEIE

Intretinerea instalatiei de alimentare la MAS

Instalatia de alimentare a MAS necesita o serie de operatii de intretinere specifice pentru buna functionare a motorului.

Rezervorul si conductele necesita:

verificarea elementelor de strangere, curatirea rezervorului de impuritati la 15000 - 20000 km, eventual prin barbotarea a 8-10 l de benzina (dupa demontare), eliminand-o prin busonul de golire; se exclude orice lovire cu corpuri metalice, pentru evitarea exploziei

verificarea etanseitatii busonului de alimentare si a celui de golire

controlul starii conductelor (cele deformate se indreapta, iar cele imbatranite se inlocuiesc)

- verificarea etanseitatii rezervorului si conductelor, a racordurilor de
legatura cu elementele componente.

Filtrul de aer se sufla cu aer comprimat la fiecare 5000 km (in conditii de lucru cu mediu de praf, la 2500 km), iar la 15000 km, respectiv la 10000 km, se inlocuieste elementul filtrant. La filtrele combinate, uleiul se inlocuieste la aceeasi periodicidate.

Filtrul de combustibil se curata de impuritati, la fiecare 5000 km, iar la 15000 km se inlocuieste elementul filtrant.

Pompa de alimentare necesita:

demontarea filtrului decantor, spalarea in solvent si suflarea cu aer a tuturor orificiilor;

controlul starii organelor componente (fisuri, deformari), inlocuind pe cele defecte:   

verificarea etanseitatii supapelor, cu ajutorul unui tub transparent cu lungimea de 300 mm, montat la racordul de iesire; se pompeaza pana benzina ajunge la partea superioara, apoi se urmareste scaderea nivelului, care nu trebuie sa fie mai mare de 1 cm/s pentru supapa de refulare.

- controlul presiunii de debitare si al depresiunii cu un manometru si un depresiometru racordate la iesirea si, respectiv, la intrarea pompei; conditia de calitate este o presiune de 3-5 bar si o depresiune de 0,5 bar.

Carburatorul necesita:

curatirea periodica (la 14000 -15000 km), care se executa prin suflarea cu aer comprimat a jicloarelor si canalelor camerei de nivel constant, eliminand toate impuritatile;

- strangerea imbinarilor si verificarea cablului de actionare a dispozitivului de pornire si a parghiilor de comanda a clapetei de acceleratie;

- reglarea: nivelului benzinei in camera de nivel constant, cursei plutitorului, dispozitivului de pornire si pompei de repriza.

Verificarea carburatorului: la mersul incet, dozajul trebuie sa fie de (12 13,0)/l: daca nu corespunde, se face reglajul de la surubul de dozaj pentru ralanti.

La instalatia cu injectie de benzina, se fac urmatoarele operatii:

verificarea alimentarii cu energie electrica, inclusiv a bateriei de acumulatoare:   

verificarea si reglarea instalatiei de aprindere si conexiunile la calculatorul de comanda electronica

controlul etanseitatii componentelor si circuitului benzinei

reglarea debitmetrului de aer

- reglarea potentiometrului clapetei de acceleratie

- controlul debitarii pompei de alimentare electrice

verificarea si reglarea regulatorului de presiune

controlul sondelor de informarea calculatorului (conectare-functionare)

verificarea injectoarelor.

Defectele in exploatare ale instalatiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scanteie

In timpul exploatarii automobilului, pot surveni o serie de defectiuni, care fac ca motorul sa functioneze necorespunzator, sa provoace uzuri sau chiar oprirea autovehiculului, sa aiba urinari negative asupra dinamicii si economicitatii: acestea se inlatura, in general, prin curatire, reglare si, la nevoie, se inlocuiesc organele defecte.

Motorul porneste, dar se opreste imediat. Cauze:

conducte sau filtre infundate, neetanse, rezervor cu impuritati sau apa

pompa de benzina defecta

clapeta de pornire incorect reglata

nivelul benzinei in camera de nivel constant incorect reglat

mersul la turatie mica nereglat

Motorul nu functioneaza bine la turatie mica. Cauze:

- reglaj incorect al mersului incet;

aspiratie de aer fals intre elementele de legatura dintre carburator si colectorul de admisie

nivelul benzinei in camera de nivel constant, incorect reglat;

canalele infundate

- scurgeri de benzina pe langa supapa de refulare a pompei de acceleratie.

Motorul functioneaza cu rateuri. Cauze:

- amestec carburant sarac din lipsa de combustibil (nivel prea mic in camera de nivel constant, sistemul de alimentare defect);

- dispozitivul de pornire incorect reglat

mersul incet (in gol) nu este bine reglat

pompa de repriza (de acceleratie) nu debiteaza suficient.

Repriza slaba la accelerarea motorului. Cauze:

- pompa de repriza defecta (supape, piston sau membrana), cursa insufi-
cienta sau exista impuritati pe canalizatie

- nivelul combustibilului in camera de nivel constant incorect reglat;
- canalul de vacuum de la ruptor-distribuitor blocat.

Motorul are consum exagerat de combustibil. Cauze:

dozajul amestecului pentru mers    incet incorect

turatia de ralanti prea mare

presiune prea inalta a pompei de benzina;

cursa pompei de repriza incorect reglata

nivelul benzinei prea mare

jicloare decalibrate

scurgeri de benzina pe la pompa de repriza

imbacsirea filtrului de aer.

Motorul nu dezvolta puterea nominala. Cauze:

nivelul benzinei prea mic

jiclorul principal infundat

canalul de vacuum de la ruptor-distribuitor blocat.

Motorul porneste greu la cald. Cauze:

evaporarea excesiva a benzinei din camera de nivel constant (supraincalzirea motorului): remedierea se face prin apasarea pedalei de acceleratie la jumatatea cursei, fara actionarea socului, sau a pompei de repriza (evitand inecarea cu benzina).

La instalatia cu injectie de benzina

Motorul nu porneste. Cauze:

rezervorul are depuneri de impuritati la racordul de debitare

pompa de alimentare electrica defecta

injectorul (la instalatia monopunct) sau injectoarele (la tipul multipunct) dereglate

injectorul de pornire la rece decalibrat

conducte intrerupte

- regulatorul de presiune nu asigura secventa normala

debitmetrul de aer, blocat

Motorul nu functioneaza corect, sau functioneaza cu intreruperià se datoreaza dereglarilor de la componentele de conducerea sau comanda debitarii combustibilului, inclusiv a sondelor si calculatorului.

Repararea instalatiei de alimentare la MAS

Defectiuni se intalnesc frecvent la carburator si pompa de alimentare, dar nu sunt excluse nici la rezervor, conducte si chiar la suporturile filtrelor de combustibil sau aer.

Rezervorul deformat sau spart se repara cu mare atentie din cauza pericolului de explozie. Acesta se goleste; se spala cu jet puternic de apa, apoi se introduce abur sub presiune.

Deformatiile se indreapta cu ciocan de lemn sau metal plastic.

Fisurile si crapaturile se sudeaza, dupa ce rezervorul s-a umplut cu apa pana la nivelul sparturii: sudarea se executa cu intermitenta pentru ca vaporii si gazele ce se formeaza sa se risipeasca.

Conductele metalice fisurate se sudeaza, iar cele din cauciuc sau plastic se inlocuiesc; racordurile lor se refileteaza sau se inlocuiesc, iar rondelele de etansare se inlocuiesc.

Suporturile rupte ale filetelor se sudeaza.

Pompa de benzina defecta se demonteaza, se spala in solvent si se sufla cu aer comprimat toate orificiile. Se controleaza componentele daca prezinta fisuri sau deformatii. In care caz se inlocuiesc. De asemenea, se controleaza starea locasurilor pentru supapele pompei, a garniturilor de etansare.

Dupa ce s-a reparat, pompa de benzina se reasambleaza si se supune controlului de presiune statica si de debit nul cu un dispozitiv dotat cu manometru.

Carburatorul este turnat de obicei din zamak (aliaj de zinc, aluminiu, magneziu si cupru), sub presiune, ceea ce impune o mare atentie la demontare si manevrare, pentru a se evita deformarea sau fisurarea corpului si capacului.

Dupa demontare, piesele componente se spala in benzina sau diluant, apoi se sufla cu aer comprimat, dupa care se controleaza starea lor; trebuie sa nu prezinte fisuri, filete deformate, jocuri ale articulatiilor, iar plutitoarele sa nu fie deformate sau cu benzina in interior; garniturile trebuie sa fie in buna stare.

De asemenea, se verifica acele conice si etansarea pe scaunele lor, rotirea usoara a clapetelor de pornire si acceleratie, debitul jicloarelor si al celor de dozare, precum si al pompei de repriza.

Defecte si remedieri:

decalibrarea jicloarelor, care se inlocuiesc;

uzura scaunelor jicloarelor se inlatura prin alezare cu un burghiu special si se slefuiesc cu pasa abraziva fina;

uzura umerilor pentru axele clapetelor se elimina prin alezare si se mon-teaza axe majorate. Daca locasurile sunt cu bucse din teflon, se inlocuiesc;

filetele uzate se refileteaza la cota majorata, iar suruburile se inlocuiesc; acelasi procedeu se aplica si pentru surubul de reglat ralantiul;

axele cu filet deteriorat se inlocuiesc;

cilindrul pompei de repriza uzat se alezeaza, montandu-se un piston majorat;

membrana pompei de repriza fisurata, se inlocuieste:

- supapa electromagnetica de relanti defecta, se inlocuieste;

supapa de inchidere pentru alimentarea carburatorului (cuiul poantou) uzata, se rectifica si slefuieste pe scaunul ei sau se inlocuieste;

garniturile termoizolatoare ale carburatorului fisurate, se inlocuiesc:

suprafetele de asamblare ale corpului si capacului, precum si a celei de asamblare cu colectorul de admisie, se rectifica plan;

infundarea canalelor de circulatie a amestecului carburant se inlatura prin suflare cu aer comprimat sau chiar prin gaurire cu burghiu corespunzator;

garniturile colectoarelor de admisie si evacuare deteriorate, se inlocuiesc;

colectoarele de admisie si evacuare fisurate, se sudeaza si rectifica su-prafetele de asamblare;

teava de esapament deteriorata, se sudeaza;

tobele de esapament sparte, sau cu sitele infundate, se remediaza prin sudare: iar sitele se desfunda sau se inlocuiesc daca sunt deteriorate, inlaturandu-se zgura si eventual se schimba invelisul din tabla; daca toba este prea deteriorata, se inlocuieste.

Dupa reparare, elementele componente se asambleaza si se fac probe functionale, precum si determinarea continutului de CO si NOx pe testerul special, inainte de montare piesele se spala din nou si se sufla cu aer comprimat.

INTRETINEREA. DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE

Intretinerea instalatiei de alimentare la MAC

Operatiile de intretinere specifice instalatiei de alimentare MAC sunt: de control a fixarii organelor componente, a mentinerii gradului de curatare (fil-trarea motorinei de la alimentare a automobilului si pana la debitarea in camera de ardere), de etansare a elementelor componente, de verificare a starii tehnice si a unor reglaje.

Rezervorul necesita: operatii de verificare a fixarii pe cadru, a starii garniturii de la busonul de umplere, curatirea si spalarea la 60000 km.

Alimentarea cu combustibil se va face direct de la pompa si numai prin sita rezervorului sau printr-o panza deasa. Patrunderea oricaror impuritati poate conduce la uzuri si dereglari grave ale intregii instalatii.

Conductele se controleaza sa fie perfect etansate la imbinarea cu componentele instalatiei, sa nu prezinte deformari sau strangulari, sa aiba razele de curbura cat mai mari.

De asemenea, toate conductele, ca de altfel intreaga instalatie, vor fi mentinute in perfecta stare de curatenie. Periodicitatea de control este de 10000 km.

Filtrele de combustibil din hartie se inlocuiesc periodic: la 15000 km elementul filtrant brut: la 15000 km elementul filtrant fin.

Filtrul fin de la motorul din primele serii se inlocuieste tot la 15000 km.

La inlocuirea elementelor filtrante, se va avea grija ca garniturile de etansare sa nu fie deteriorate.

Filtrul brut avand cupa din sticla, cu rol de filtru de decantare, va fi golit si spalat de impuritati si de apa depusa, odata cu schimbarea elementului filtrant.

La automobilele cu avertizor optic la bord, pentru semnalizarea impuritatilor si apei din filtrul grosier, se va proceda la curatirea lui (la aprinderea becului avertizor).

Filtrul de aer necesita completarea cu ulei pana la nivel, saptamanal.

La 15000 km (sau in conditii de praf, mai des), se goleste filtrul de ulei, se spala si se umple cu ulei proaspat iar elementul filtrant de spala si se sufla cu aer comprimat. La montarea pe colectorul de admisie, se va asigura strangerea etansa, pentru a se evita aspiratia de aer nefiltrat.

Tot acum se verifica si culoarea fumului de evacuare, cu ajutorul dispozitivului special - fumetru.

Determinarea continutului de noxe din gazele de esapare se face cu

fumetrul tip Bosch, care poate oferi cinci metode, dintre care cele mai importante sunt in unitati Bosch (4-5 unitati admisibile) si in unitati Har-tridge. Acest aparat permite operational sa se gaseasca continutul de noxe din fumul de esapare emanat de motorul Diesel.

Intretinerea instalatiei de alimentare cu sistem turbo

Pe langa operatiile obisnuite ale motorului Diesel apar si altele specifice ca:

- verificarea periodica a turbinelor de antrenare (de catre gazele de
evacuare ale motorului) si de comprimare a aerului, privind etansarea si
functionalitatea:

- controlarea racordurilor tubulare din cauciuc;

- verificarea radiatorului de racirea aerului (etansare, imbacsire cu praf etc.);

- controlul etanseitatii colectorului de admisie.

Defectele in exploatare ale instalatiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie

La motoarele cu aprindere prin compresie, defectiunile sunt multiple din cauze diferite, dar, in special, datorita inaltei presiuni la care lucreaza unele componente.

Rezervorul poate fi fisurat sau perforat datorita indeosebi coroziunii si apei de condens din combustibil.

Remedierea pana la atelier consta in lipirea cu o panza impermeabila (sau carton) cu aracet sau prenadez, iar in lipsa lor cu sapun sau miez de paine inmuiat.

La atelier, se cositoreste sau se sudeaza cu mare atentie ca si cazul rezervorului de benzina. Rezervoarele puternic corodate se vor inlocui.

Conductele pot fi infundate si deteriorate. Infundarea se datoreste scamelor, impuritatilor, sau chiar dopurilor de gheata.

Conductele deteriorate se indreapta sau se inlocuiesc, iar in caz de fisurare se sudeaza. Dupa montarea pe motor se scoate aerul din instalatie.

Filtrele de combustibil pot fi infundate partial sau total.

Daca este infundat elementul de filtrare brut, se depisteaza cand se actioneaza pompa manuala caci nu opune nici o rezistenta. Motorul nu poate porni din lipsa de combustibil.

Remedierea consta in spalarea filtrului, daca este textil, sau inlocuirea elementului, daca este din hartie.

Infundarea filtrului fin se constata prin pornirea si oprirea motorului ime-diat, pentru ca motorina nu ajunge la pompa de injectie. Se va proceda la inlocuirea elementului filtrant.

Pompa de alimentare, daca este de tip cu membrana, poate avea aceleasi defectiuni ca si cea de benzina.

Pompa de injectie, fiind organul cel mai important in caz de defectare, nu se remediaza pe drum, ceea ce impune remorcarea autovehiculului pana la atelier.

- Griparea unui element al pompei de injectie (elementului de pompare la pompa tip CAV); datorita jocurilor prea mici de montaj sau patrunderii impuritatilor si deci ancrasarii. Motorul se ambaleaza excesiv, datorita faptului ca regulatorul nu mai poate deplasa cremaliera.

Remedierea consta in demontarea, spalarea si eventual slefuirea pistonului cu cilindrul; in caz ca defectiunea nu se poate remedia, aceasta se va face la atelierul specializat.

Injectoarele pot prezenta o serie de defectiuni, cauzate de conditiile de lucru (presiune si temperaturi inalte), care pot fi:

- intepenirea acului injectorului datorita: calaminei acumulate din pulverizarea defectuoasa a motorinei, presiunii unilaterale asupra acului sau asezarii lui incorecte pe scaun, care poate fi urmata, uneori, de supraincalzirea motorului.

Infundarea orificiilor pulverizatorului, are loc ca urmare a unei slabe pulverizari si, deci, a cocsarii. Motorul bate si scoate fum negru. Remedierea consta in demontarea si desfundarea orificiilor cu acul din trusa speciala; apoi, se spala bine pulverizatorul in motorina si se remonteaza;

Filtrul de aer poate sa se infunde din cauza prafului. Motorul porneste, foarte greu sau nu mai poate fi pornit. In acest caz, se demonteaza filtrul, se sufla cu aer comprimat elementul filtrant, iar daca este de timp combinat, se inlocuieste si uleiul.

Catalizatorul infundat poate provoca functionarea neregulata a motorului, iar emanarea de noxe si fum negru sa fie puternica: se face verificarea functionarii lui cu ajutorul fumetrului si daca nu corespunde se inlocuieste.

La instalatia turbo neetansarile racordurilor duce la functionarea in-corecta a motorului: remedierea consta in inlocuirea racordurilor.

Zgomotele provocate de uzura rulmentilor impune inlocuirea lor. Daca sunt provocate de turbine, acestea se vor echilibra dinamic, pe stand special, in atelier.

Scaparile de aer la racitor, sau ineficacitatea lui se remediaza prin inlaturarea impuritatilor, sau cositorirea partilor deteriorate.

Dupa orice interventie, se face aerisirea circuitului de motorina.

Repararea instalatiei de alimentare la MAC

Dintre componente, uzurile cele mai importante sunt cele ale pompei de injectie si injectoarelor, uzuri accentuate si de impuritatile din combustibil.

La pompa de injectie, pot fi: uzuri ale arborilor cu came, supapelor de reglare, axelor si rulmentilor la regulator, supapei de dozaj, pompei de transfer si inelului cu came (de la pompa CAV).   

La injectoare se defecteaza indeosebi pulverizatoarele. Remedierea consta in inlocuirea tuturor acestor piese componente.

Toate aceste uzuri duc la o functionare necorespunzatoare a motorului, la scaderea puterii si la consum exagerat de combustibil.

Repararea pompei de injectie si injectoarelor se executa in ateliere speciali-zate prin: demontare, spalare, control, sortarea pieselor, repararea sau inlocuirea celor uzate, reasamblarea. reglarea si incercarea lor.

Spalarea se face la exterior cu solvent alcalin la 8090C; se clateste cu apa si se usuca. '

Piesele se supun apoi controlului cu lupa pentru aspect exterior, se masoara si se sorteaza pe grupe de dimensiuni.

Orice piesa fisurata, deformata, cu urme de coroziune sau uzura excesiva se rebuteaza.

- La pompa rotativa, se verifica si debitul maxim la diverse turatii, indicate de uzina constructoare, precum si dispozitivul de avans automat si presiunea pompei de transfer.

INTRETINEREA. DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE UNGERE

Intretinerea instalatiei de ungere

Intretinerea instalatiei se impune pentru prevenirea unor defectiuni ale motorului, uneori provocate si de functionarea defectuoasa a instalatiei de ungere. De aceea, periodic, se va inlocui uleiul, folosind calitatea corespunzatoare starii de uzare a motorului si se va curati sau schimba elementul filtrant.

Operatiile principale de intretinere sunt:

verificarea nivelului de ulei din baie si completarea cu ulei proaspat de aceeasi calitate, zilnic: nivelul.trebuie sa fie intre reperele maxim si minim. Nu se admite functionarea motorului cu ulei sub nivelul minim, pentru ca poate duce la avarii grave, si nici peste maxim, deoarece se ajunge la consum inutil de ulei si depuneri de calamina in camera de ardere:

controlul etanseitatii in baia de ulei, lagarele marginale de la arborele cotit, busoane, filtre, capace, chiulasa si tacheti, zilnic:

ungerea lagarelor de la subansamblurile cu ungere independenta (rulmeti. poma apa si ventilator, lagare generator si demaror, ruptor-distribuitor etc) cu unsoare consistenta sau ulei de calitate si la periodicitatea indicata.

Daca instructiunile prevad si spalarea instalatiei, dupa golirea uleiului uzat, se toarna in baie o cantitate echivalenta cu jumatate din capacitatea ei de ulei. de calitatea celui ce va necesar pentru alimentare, se porneste motorul si se lasa in functiune 5 min. dupa care se goleste si se face alimentarea cu ulei proaspat: se schimba sau se curata filtrul, daca este cazul. Spalarea cu ulei de tipul nou se face obligatoriu la reviziile tehnice sezoniere.

O data cu schimbarea uleiului in baie. va fi inlocuit si cel din filtrul de aer (spalandu-se carcasa) din pompa de injectie si compresorul de aer, daca este cazul.

Defectele in exploatare ale instalatiei de ungere

Defectele instalatiei de ungere conduc la modificarea nivelului si a calitatilor uleiului de ungere. .

Scaderea nivelului c/e ulei din baie. sub nivelul minim, cauzata de lipsa de etansare a imbinarilor de la baie. filtre, busoane. de slabirea busonului de golire. necompletarea la timp a uleiului consumat (admisibil circa 80-100 g la 100 km), spargerea baii de ulei.

Remedierea consta in completarea la timp a nivelului uleiului din baie, strangerea busonului, asigurarea etanseitatii sau sudarea baii de ulei.

Diluarea uleiului din haie eu apa formeaza o emulsie (spuma galbuie pe tija) care inrautateste ungerea. Este cauzata'de spargerea garniturii de chiulasa. a inelelor de etansate de la cilindrii motorului, a spargerii tevilor de la racitorul de ulei. sau neetansarii garniturilor racitorului.

Remedierea consta in inlocuirea uleiului si inlaturarea cauzei defectiunii.

Modificarea calitatii uleiului, provocata de neschimbarea la timp a uleiului sau filtrului, de utilizarea unui ulei de calitate inferioara, ceea ce micsoreaza periodicitatea schimbului de ulei sau de uzarea excesiva a grupului cilindru-piston-segmenti.

Remedierea consta in respectarea periodicitatii schimbarii uleiului si filtrului, de calitatea ceruta.

Defectarea pompei de ulei, indeosebi ruperea dintilor pinionului de antrenare sau a arborelui pompei este cauzata de inghetarea apei din ulei (cand este diluat cu apa), accelerarile bruste si repetate imediat dupa pornirea motorului la rece, utilizarea unui ulei prea vascos. Acesta poate duce la griparea si chiar topirea lagarelor.

Remedierea consta in inlocuirea rotilor dintate sau arborelui defect al pompei de ulei in ateliere, autovehiculul fiind remorcat.

Repararea instalatiei de alimentare de ungere

Dintre subansamblurile instalatiei se uzeaza: pompa de ulei. baia de ulei, filtrele, radiatorul de ulei. manometrul si traductorul de ulei.

Pompa de ulei, dupa demontare, se curata si se spala in solvent, apoi se sterg partile componente, dupa care se supun constatarii, putand prezenta unele defectiuni, ca:

Uzarea corpului (suprafata camerei pinioanelor) si orificiilor de centrare, fisuri ale fiansei de prindere. Daca suprafata camerei pinionului are o distanta prea mare fata de rotile dintate (peste 0.12-0.22 mm), se rebuteaza: orificiile uzate si flansa fisurata se incarca cu sudura si se prelucreaza.

Uzarea capace/or (suprafata frontala si de imbinare), bucsei axului, filetelor sau deformarea.

Ungerea pinioanelor (in inaltime): se inlatura prin cromare dura sau se inlocuiesc pinioanele.

Canalul de pana al arborelui: se incarca canalul cu sudura si se frezeaza altul decalat la 90.

Dupa reparare, pompa se reasambleaza si se supune probei de presiune pe un stand, sau direct pe motor (montandu-se un manometru de control in locul traductorului). Presiunea trebuie sa fie la turatia de ralanti 3.5-4,5 bar si de 7-8 bar la turatia nominala a motorului.

Baia de ulei poate prezenta defecte, ca:

deformarea suprafetei de etansare sau a celei pentru buson: se indreapta (cele turnate se frezeaza pe o adancime de 0.5 mm), apoi se verifica planeitatea (admisa de 0,3 mm la 100 mm lungime);

fisuri, crapaturi: se sudeaza si se rectifica plan:

- uzarea filtrelor; se incarca cu sudura si se refileteaza la cota nominala.
Radiatorul de ulei poate sa prezinte defectiunile:

fisurarea sau spargerea tevilor de circulatie a apei sau uleiului: se reconditioneaza prin lipirea cu aliaje moi:

deteriorarea suprafetelor de imbinare: suprafetele deteriorate se rectifica plan. iar garniturile de etansare se inlocuiesc;

Dupa reparare, se impune proba de etansare, urmarind ca apa de racire sa nu patrunda in circuitul uleiului.

Manometrul de ulei si traductorul defecte se inlocuiesc.

INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE

Intretinerea instalatiei de racire

Intretinerea acestei instalatii cuprinde operatii de control, verificare, ungere, reglare si curatire dupa cum urmeaza:

-verificarea etansietatii organelor componente ale instalatiei

- controlul nivelului lichidului din radiator(vasul de expansiune)

- ungerea rulmentilor pompei de apa (daca nu sunt capsulati), cu unsoare consistenta, la 10000 km

- verificarea intinderii curelei de ventilator, la 10000-15000 km

- spalarea cu jet de apa a radiatorului pentru indepartarea impuritatilor, la 10000 km

- spalarea racitorului de ulei cu jet de apa, la 60000 Km sau anual

- inlocuirea lichidului antigel, o data la doi ani

- inlocuirea termostatului, la 60000 Km parcursi

- curatirea depunelilor de piatra din instalatie

- controlul punctului de congelare al lichidului de racire cu ajutorul termodensimetrului, anual.

Defectele in exploatare ale instalatiei de racire

In general, defectele instalatiei duc la supraincalzirea sau la incalzirea insuficienta a motorului. Supraincalzirea are drept cauze: pierderi de apa, slabirea sau ruperea curelei de ventilator, termostat defect sau blocat, functionarea necorespunzatoare a pompei de apa si a ventilatorului, infundarea sau spargerea radiatorului, depunerile de piatra.

Pierderile de apa in exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de apa, busoane; pierderile de apa in interior au loc datorita spargerii garniturilor de chiulasa, inelelor de cauciuc de la cilindrii, strangerii insuficiente a suruburilor de chiulasa. Remedierea consta in strangerea colierelor, inlocuirea racordurilor defecte, inlociurea garniturii de chiulasa sau inelelor de cauciuc, strangerea suruburilor de chiulasa in ordinea indicata.

Termostatul defect sau blocat de datoreaza burdufului sau capsulei, scurgerii lichidului sau pastei in interior, ceea ce poate bloca supapa in pozitia inchisa. remedierea se face prin inlocuirea termostatului.

La ventilator se pot rupe sau deforma paletele. Daca paletele ventilatorului sunt deformate, se indreapta iar daca sunt rupte, se inlocuieste ventilatorul.

Infundarea radiatorului se datoreste impuritatilor sau ruginirii. Se remediaza prin desfundarea chimica sau mecanica cu ajutorul unor tije, prin deplasarea longitudinala in interiorul tevilor; apoi se sufla cu aer comprimat.

Depunerile de piatra se curata cu solutii chimice acide sau bazice.

Repararea    instalatiei de racire

Pompa de apa se demonteaza de pe motor, desfacand colierele si racordurile, apoi radiatorul si cureaua ventilatorului se dezasambleaza, se constata defectele si se repara indeosebi corpul si arborele:

- rulmentii uzati se inlocuiesc

- arborele incovoiat se indreapta la rece cu ajutorul presei

- fisurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se rectifica

- filetele uzate se refac prin incarcarea cu sudura

- canalul de pana largit se incarca cu sudura si se frezeaza un altul decalat la 180˚sau se rectifica si se inlocuieste pana.

Radiatorul se curata mai intai cu jet de apa si aer comprimat, apoi se fierbe in solutie cu soda caustica 10% pentru indepartarea pietrei si impuritatilor depuse, dupa care se supune controlului in baia de apa, introducand in interior aer comprimat sub presiunea de 1,5 bar.

Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita progresiv, urmarind in acelesi timp, cu un termometru, ca ineceperea deschiderii supapei sa se faca la 70˚C, iar la 8590˚C sa fie complet deschisa.

Racitorul de ulei poate avea tevile sparte sau supapa defecta. Tevile sparte se lipesc, iar supapa se regleaza.

INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC

Intretinerea echipamentului electric

Intretinerea instalatiei de alimentare cu energie

Bateria de acumulatoare, fiind sursa de energie solicitata de multe ori la conditii de lucru grele, indeosebi la pornirea motorului pe timp rece, impune operatii de intretinere specifice, care sa-i mentina capacitatea si ceilalti parametri. Acestea sunt:

mentinerea ei in stare de curatenie prin stergerea depunerilor de praf, apa, ulei, mai ales la cele cu puntile de legatura deschise, pentru evitarea scurtcircuitelor;

fixarea bateriei in locasul ei pentru a evita spargerea bacului;

controlul periodic al*nivelului electrolitului indicate de fabricant. La nevoie se completeaza cu apa distilata sau electrolit de aceeasi densitate;

verificarea periodica a tensiunii pe element sub sarcina, cu ajutorul voltmetrului cu furca; tensiunea minima pe element trebuie sa fie de 1.7 V: sub aceasta valoare: elementul este descarcat si necesita reincarcarea la o sursa de curent continuu, cu un curent de 1/10 din valoarea capacitatii;

desfundarea orificiilor de la dopurile de alimentare cu electrolit:

dezoxidarea periodica a bornelor si ungerea lor cu un strat subtire de unsoare.

Daca bateria nu este utilizata un timp mai indelungat (peste o luna) se va demonta de pe automobil si se va depozita in camera ventilata. Generatorul de curent alternativ se intretine prin:

- curatirea si strangerea periodica a conexiunilor;

controlul si reglarea intinderii curelei de antrenare;

verificarea fuliei de antrenare si a ventilatorului;

- evitarea atingerii la masa a bornei de excitatie, sau legarea directa c-tt borna de excitatie a instalatiei;

- evitarea inversarii bornelor alternatorului sau desfacerii lor in timpul
functionarii motorului.

Intretinerea consumatorilor

Farurile se controleaza periodic - fixarea lor in carcase, strangerea conexiunilor, dezoxidarea lor la nevoie:

inlocuirea becurilor se va face fara a se atinge reflectorul si geamul dispersor, iar stergerea lor se face prin suflare cu aer comprimat sau cu vata: becurile noi vor avea caracteristici corespunzatoare:

reglarea periodica a farurilor se poate face fie cu regloscopul. fie pe un ecran (perete alb). Reglarea cu regloscopul se executa astfel incat la faza scurta, inclinarea razelor sa se incadreze in limitele liniilor trasate pe ecranul aparatului, iar la faza lunga, pata luminoasa sa fie in punctul indicat de pe ecranul regloscopuiui. Reglarea pe ecran se face de la o distanta de 5 m. urmarind ca fasciculele sa fie paralele la faza lunga, iar la faza scurta petele luminoase sa fie sub axa farului, cu 1 5-20 cm.    ,

Reglarea fina se obtine din suruburile de reglaj pe orizontala si verticala.

Farurile de ceata necesita intretinere asemanatoare, cu deosebirea ca becul fiind monofazat (12 V ■ 55 W) este mai usor de schimbat: pozitionarea lor pe .bara de protectie se face astfel incat fasciculul luminos sa atinga distanta de 50 mm. iar inaltimea maxima tata de sol 1 50 mm:

becurile trebuie sa fie de aceeasi marime si putere;

pe timpul nefolosirii, farurile de ceata se acopera cu huse.

Lampile de pozitie, stop si numar ca si cele de semnalizare, vor fi de asemenea, verificate periodic si curatate; conexiunile vor fi dezoxidate.Lampile interioare se vor controla periodic, inclusiv conexiunile, conductoarele si sistemele proprii de comanda.

Spalatorul de parhriz se controleaza functional (debitul si pulverizarea lichidului de spalare).

Claxonul se controleaza pentru a fi corect fixat pe automobil (elastic): periodic se fac dezoxidarea conexiunilor si reglarea, intenstitatii sunetului. Cand sunt montate doua claxoane, se regleaza la tonalitati diferite.

Instalatiile de conditionat aerul si aeroterma se verifica functional si constructiv ca si conexiunile si comenzile lor.

Aparatele de masurat si control se verifica periodic pentru ca indicatiile lor sa fie corecte, se mai executa curatirea de praf sau uleiuri. inlocuirea becurilor de iluminat, dezoxidarea si fixarea conexiunilor.

Verificarea functionalitatii se face pe standuri de proba cu aparate etalon.

La vitezometru si turometru, periodic, se introduce ulei in interiorul cablului de transmisie, demontandu-se de la bord si actionandu-se in miscarea de rotatie.

Intretinerea instalatiei de distributie si a anexelor

Conductoarele sunt verificate periodic, inclusiv terminalele lor; pe portiunile dezizolate se aplica banda izolatoare, s-au se inlocuiesc daca sunt deteriorate pe distante mai mari de 1/3 din lungimea lor.

Contactul cu cheie, intreruptoarele si comutatoarele se controleaza constructiv si functional, periodic: celor care necesita ungere li se aplica ulei prin picurare.

Prizele vor fi asigurate impotriva demontarilor accidentale, asigurand conexiunile si fixarea lor. .

Sigurantele fuzibile vor fi inlocuite cu altele de aceeasi valoare, pentru a corespunde intensitatii curentului pentru care au fost destinate si a evita provocarea de incendii. Sigurantele automate se regleaza.

Defectele in exploatare ale instalatiei de alimentare cu energie

La bateria de acumulatoare apar defectele:

- densitatea electrolitului prea mica, cauzata de completarea prea repetata cu apa distilata si incarcare insuficienta de catre generator.

Remediere: reincarcarea bateriei la o statie cu redresor, folosind un curent de 1/10 din valoarea capacitatii, si corectarea finala a densitatii electrolitului;

- densitatea electrolitului prea mare, datorita supraincalzirii sau dereglarii releului de tensiune; se masoara cu densimetrul

Remediere: reglarea releului de tensiune la valorile indicate;

fisurarea bacului; bacul fisurat se repara prin lipire cu izonit ceara rosie sau smoala;

desprinderea masticului dintre elemente se reface prin inlocuirea cu mastic nou, pentru asigurarea etanseitatii elementelor.

zgomote anormale, datorita ungerii insuficiente sau uzarii rulmentilor, frecarii rotorului in stator prin dezaxare sau uzura rulmentilor;

becul indicator de la bord nu se stinge la turarea motorului, datorita defectiunilor de alternator {desprinderea sau ruperea legaturii la masa, bobinaje defecte, perii gripate); curea de antrenare rupta;

debitarea de curent prea mare. datorita indeosebi dereglarii releului de tensiune (care se reface dupa necesitate), sau defectarii puntii de redresare (diode intrerupte sau strapunse), care se inlocuiesc.

Remedierile se fac in atelier: daca cureaua este deformata, se regleaza prin deplasarea alternatorului in suportul sau; daca este rupta, se inlocuieste.
Releul electric se inlocuieste daca este defect.

Releul-regulator poate prezenta defectiuni, la conjunctorul-disjunctor, limitatorul de curent sau releul de tensiune, ca: oxidari, desfacerea legaturilor, uzarea contactelor, detensionarea arcurilor, dereglari.

Remedierea se face prin dezoxidarea conexiunilor si fixarea lor: contactele uzate se inlocuiesc si se regleaza, arcurile se destind apoi se face reglarea aparatelor cu ajutorul unui voltmetru si unui ampermetru la valorile indicate.

Defectele in exploatare ale consumatorilor

Instalatia de iluminat poate prezenta defectiuni ale farurilor si lampilor, ale circuitelor de alimentare sau comutatoarelor si intrerupatoarelor. Farurile sau lampile nu se aprind cand au becurile arse, siguranta pe circuitul respectiv arsa, cans exista scurtcircuite la conductoare, defecte la intrerupator, comutator, sau releu schimbare faze.

Intensitatea prea slaba a lampilor, se datoreste patarii reflectorului, geamului dispersor sau becului, precum si oxidarii contactelor de conexare, sau deteriorarii lor.

Remedierea: curatirea cu vata medicinala, dezoxidarea conexiunilor.

Iluminarea cu intermitenta a farurilor si lampilor este urmarea defectarii intrerupatoarelor sau comutatoarelor, care se inlatura prin refacerea mecanismelor lor de comanda.

Becurile inlocuite trebuie sa fie de aceeasi tensiune si putere cu cele reco-mandate. Dupa remedieri, farurile se regleaza.

Instalatia de semnalizare aplica prezinta aceleasi defectiuni ale lampilor: in plus. releul de semnalizare prezinta defectiunile: desprinderea conexiunilor, firul cald are contactele oxidate. infasurarile scurtcircuitate.

Remedierea consta in fixarea conexiunilor, dezoxidarea contactelor sau inlocuirea releului.

Instalatia de semnalizare acustica poate avea defectiuni la claxon (oxidari slabiri ale conexiunilor, dereglari), pe circuitul de alimentare sau butonul de comanda. - .

Remediere: claxoanele cu contactele oxidate se curata, condensatorul sau bobinajul strapuns se inlocuieste, apoi se regleaza: circuitele se verifica si reizoleaza, iar la butonul de comanda se refac contactele sau, la nevoie se inlocuieste.

Aparatele pentru marirea gradului de confort

Stergalorul de parbriz poate prezenta defectiunile: oxidarea sau desprinderea conexiunilor, defectarea motorului electric de antrenare, a parghiilor si axelor canelate ale portlamelelor. a comutatorului de comanda, sau releului temporizator.

Remedierea consta in dezoxidarea si refacerea conexiunilor. indreptarea parghiilor, curatirea contactelor comutatorului sau inlocuirea lui; electromotorul se remediaza in atelier.

Spalatorul de parbriz poate avea defectiuni la pompa (care se inlocuieste), la motorul electric (care se repara ca mai sus), la duze (care se disputa sau se inlocuiesc), la comutator (care se repara mai sus).

Aeroterma poate prezenta defectiuni ale ventilatorului (care se repara sau se inlocuieste), la motorul electric (care se repara ca mai sus), la sistemul de comanda (care se repara ca mai sus). Electrovalvele defecte se inlocuiesc.

Aparatele de bord defecte se controleaza comparativ cu altele, folosind traductoare etalon, fraductoarele lor se verifica pe standuri. Aparatele defecte se repara sau se inlocuiesc ca si traductoarele defecte.

La vitezometru si turometru, cablul de antrenare rupt se inlocuieste.

Repararea echipamentului electric

In atelierul de specialitate se repara electromotoarele stergatoarelor de parbriz, electropompei de stropire, a electromotoarelor de antrenare geamuri, usi. capote, antena radio-T V.

Probele functionale se fac pe standul de incercare (continuitatea infasurarilor se verifica cu lampa de control sau ohmetru).

- farurile cu geamul dispersor spart sau reflectorul deteriorat, precum si lampile de iluminare exterioara sau interioara deteriorate se inlocuiesc.

- aparatele de bord si traductoarele defecte se inlocuiesc (mai ales cele cu instalatii electronice). *

- defectele mecanice (filete, lipituri etc.) se remediaza la piesele de
legatura, iar in cazul aparatelor cu deteriorari de acest gen, se inlocuiesc.

- la alternator, se inlocuiesc diodele defecte, periile si rulmentii, iar
inelele corectoare se rectifica. in limita micsorarii diametrului exterior cu maximum 1 mm. Infasurarile rotorului si statorului se rebobineaza. respectand numarul de spire si diametrele sarmelor de bobinat.

- cablajul deteriorat partial sau total se inlocuieste, respectand dimensiunea si culoarea, pentru a facilita identificarea diferitelor circuite.

INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA SISTEMULUI DE DIRECTIE

Intretinerea sistemului de directie

Intretinerea sistemului de directie consta in: masurarea jocului volanului. verificarea jocului din articulatii, reglarea mecanismului de actionare, verificarea si reglarea unghiurilor de pozitie ale rotilor de directie si pivoti lor (geometria directiei), strangerea suruburilor de tlxare a casetei de directie, strangerea articulatiilor sferice si ungerea conform schemei de ungere.

Verificarea jocului la volan se face in modul urmator:

- se aduce automobilul pentru pozitia de mers in linie dreapta:

- se roteste volanul spre dreapta si apoi spre stanga pana la pozitiile
maxime in care acesta se manevreaza usor tara sa roteasca rotile.

Jocul la volan nu trebuie sa depaseasca 15. deoarece in aceasta situatie manevrarea directiei devine nesigura.

Reglarea mecanismului de actionare a directiei

Modul de reglare al mecanismului de actionare a directiei difera in functie de tipul constructiv al acestuia, in toate cazurile insa operatia de reglare se va executa numai dupa inlaturarea jocurilor din articulatiile mecanismului.

Controlul geometriei rotilor de directie

Aparatele de masurat si control al geometriei rotilor de directie pot ti mecanice sau optice. Aparatele mecanice sunt relativ simple si mai ieftine decat cele optice, avand insa o precizie mai redusa.

Unghiurile de asezare ale rotilor si pivotilor trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in cartea tehnica a automobilului respectiv.

Ungerea sistemului de directie

Piesele mecanismului de directie, care necesita ungere sunt: caseta de directie, articulatiile sferice si pivotii.

In cazul servodirectiei hidraulice, o data cu inlocuirea uleiului se schimba si filtrul de ulei.

Articulatiile sferice si pivotii se ung cu unsoare consistenta tip L introdusa sub presiune prin gresoarele cu care sunt prevazute. Periodicitatea de ungere variaza intre 1 000 si 2 000 km parcursi.

Defectele in exploatare ale sistemului de directie

Defectiunile sistemului de directie se pot manifesta sub forma:

manevrarea volanului necesita un efort mare

rotile de directie oscileaza la viteze reduse

rotile de directie oscileaza la viteze mari

directia trage intr-o parte

directia transmite volanului socurile de la roti

zgomote anormale ale directiei.

Manevrarea volanului necesita un efort mare. Defectul se datoreste urmatoarelor cauze: frecarilor mari in articulatii, frecarilor anormale in caseta de directie si la pivotii fuzetelor, deformarii axului volanului precum si unor defectiuni ale pneurilor.

Repararea sistemului de directie

Caseta de directie poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

fisuri sau rupturi ale flansei de prindere se elimina prin curatirea fisurilor sau rupturilor pe adancimea de 4 mm, incarcarea cu sudura electrica si polizarea pana la nivelul materialului de baza.

alezajele pentru rulmentii axului melcului uzate se reconditioneaza prin bucsare

alezajul pentru bucsa arborelui levierului uzat se reconditioneaza prin inlocuirea bucsei

gaurile din urechile pentru fixare uzate se reconditioneaza prin incarcarea cu sudura electrica, polizarea suprafetelor frontale pana la nivelul materialului de baza, dupa care se gaureste la cota nominala.

Rasucirea si incovoierea axului determina inlocuirea lui. Axul levierului de directie asamblat cu rola poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

stirbirea si exfolierea suprafetei active a rolei determina inlocuirea rolei astfel: se taie stratul de sudura de la capetele axului rolei, se scoate rola si se inlocuieste: se sudeaza din nou axul rolei la capete si se ajusteaza prin polizare

daca filetul surubului de reglaj are mai mult de doua spire deteriorate surubul se inlocuieste

fusul scurt al axului uzat se reconditioneaza prin: rectificare de uniformizare, urmata de cromarea dura, apoi rectificarea la cota nominala

fusul lung al axului uzat se reconditioneaza prin cromare dura si rectificarea la cota nominala; montarea unei bucse noi cu diametrul interior micsorat

daca diametrul suprafetei active a axului rolei scade sub o anumita valoare, axul se inlocuieste

daca diametrul locasului interior al rolei pentru rulmentii cu role-ace depaseste limita admisa rola se inlocuieste.

INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA SISTEMULUI DE FRANARE

Intretinerea sistemului de franare cu actionare hidraulica

Intretinerea sistemului de franare cu actionare hidraulica cuprinde urmatoarele lucrari:

- controlul etanseitatii instalatiei hidraulice

- verificarea si completarea nivelului lichidului din rezervorul pompei
centrale

verificarea si reglarea jocului dintre tija si pistonul pompei centrale

evacuarea aerului din instalatie

verificarea uzurii garniturilor de frecare

- verificarea si reglarea jocului dintre saboti si tambur (disc).

Controlul etanseitatii instalatiei

Verificarea etanseitatii se poate efectua prin urmarirea nivelului lichidului in rezervorul pompei centrale si prin urmarirea presiunii in instalatie.

Este necesar ca nivelul lichidului in rezervor sa fie cuprins intre reperele de maxim si minim ale acestuia. Datorita uzurilor garniturilor de frecare, nivelul lichidului in timpul exploatarii scade.

In general, lichidul de frana se inlocuieste la un interval de doi ani. Culoarea maronie sau cenusie neagra indica degradarea in timp prin supraincalzire si in acest caz, lichidul trebuie sa fie inlocuit.

Intretinerea sistemului de franare cu actionare pneumatica

Intretinerea sistemului de franare cu actionare pneumatica cuprinde lucrari de verificare si lucrari de reglare.

La compresorul de aer se verifica intinderea curelei de antrenare si starea de uzura a acesteia. Tot la compresor, se mai controleaza nivelul uleiului, se verifica debitul compresorului prin masurarea presiunii de refulare si se curata filtrele de aspiratie.   

La rezervoarele de aer comprimat, se verifica fixarea rezervoarelor pe cadru si purjarea condensului (cel putin de doua ori pe saptamana, iar in anotimpul umed, zilnic).

La cilindrii de frana, cursa tijei cilindrilor de frana la franarea totala trebuie sa fie de 1/2 din cursa totala.

Pedala de frana, la franarea totala, nu trebuie sa se sprijine pe podeaua cabinei.

La garniturile de frecare se veritlca starea de uzare a garniturilor de frecare la intervalele prevazute si cu ocazia demontarii tamburelor.

Pentru o raglare completa a mecanismului de franare Ia roti, trebuie ca sabotii sa ocupe o pozitie concentrica fata de tamburul de frana. Aceasta reglare se executa eu ajutorul hoiturilor de sprijin.

Dupa reglare, se recomanda sa se efectueze o proba a sistemului de franare, tinand seama mai ales ca efectul de franare sa fie acelasi pentru rotile din stanga si din dreapta automobilului.

Defectiunile in exploatare ale sistemului de franare

Defectiunile sistemului de franare influenteaza procesul franarii si se pot manifesta sub diverse forme:

- Frana este slaba sau nu actioneaza.

Defectul este efectul unor cauze multiple care se refera la reglajul incorect al franelor, la deteriorarea sau uzarea unor organe, precum si la pierderile de lichid sau aer, in cazul actionarii hidraulice si respectiv, pneumatice.

- Reglajul incorect al franelor poate insemna: cursa libera a pedalei prea mare, joc marit intre saboti si tambur, slabirea piulitelor de reglare.

Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei si a jocului dintre saboti si tambur.

- Uzarea garniturilor de frecare se constata prin faptul ca la apasarea pedalei, efectul de franare este redus, deoarece frecarea dintre tambur si niturile de fixare a garniturilor este mica.

Inlaturarea defectului consta in inlocuirea garniturilor de frecare la statia de intretinere.   

- Uzarea garniturii pistonului pompei centrale si a pistonului cilindrilor receptori face ca la apasarea pedalei de frana, lichidul in loc sa fie trimis spre cilindrii receptori sau sa impinga pistoanele acestora, scapa pe langa garnituri, astfel ca franarea nu se mai realizeaza corespunzator.

Remedierea se face la statia de intretinere prin demonstarea cilindrilor receptori sau pompei centrale, curatirea asperitatilor, inlocuirea garniturilor, spalarea instalatiei si prin introducerea unui lichid nou.

- Frana freaca, desi pedala de frana nu este actionata

Cauzele acestei defectiuni sunt: reglajul incorect al sabotilor, arcurile de readucere rupte sau slabite, pistoanele cilindrilor receptori acoperite de gume, astfel incat dupa actionarea sabotilor raman intr-o situatie de blocare.

Blocarea rotilor

Defectiunea poate aparea la una sau la toate rotile pe timpul deplasarii sau dupa efectuarea franarii, chiar dupa ce conducatorul a eliberat pedala de frana. Cauzele care determina blocarea rotilor sunt: intepenirea sau griparea pistonului cilindrului uneia sau mai multor roti, ovalizarea tamburelor de frana, infundarea racordului flexibil, deteriorarea sau slabirea arcului sabotilor.

Inlaturarea defectelor se efectueaza la statia de intretinere.

Repararea sistemului de franare

Corpul pompei centrale poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

- inlocuirea corpului pompei centrale se face daca prezinta defectele: fisuri, crapaturi sau rupturi de orice natura si pozitie: rizuri adanci, pete sau pori pe suprafata alezajului care nu pot fi indepartate prin alezare la ultima treapta.

REVIZII TEHNICE

Revizia tehnica de gradul I consta din verificarea, reglarea, strangerea si ungerea agregatelor, subansamblelor si ansamblurilor, in scopul mentinerii starii lor tehnice corespunzatoare si prevenirii defectiunilor tehnice in parcurs.

Se executa in incinta statiilor de intretinere tehnica sau a garajelor, la punctele de intretinere din cadrul unitatilor de intretinere tehnica. Principalele lucrari de ungere se refera la schimbarea uleiului din motor si la gresarea automobilului confom schemei date de intreprinderea constructoare.

Revizia tehnica de gradul II cuprinde, pe langa lucrarile de revizie tehnica de gradul I, o serie de lucrari suplimentare a caror necesitate apare dupa un rulaj mai mare. Se executa in incinta statiilor de intretinere auto de catre meseriasi calificati care vor efectua si toate lucrarile prevazute de verificarea tehnica (se efectueaza in perioada 01.I-30.V a fiecarui an).

Revizia tehnica sezoniera se executa numai la automobile si consta in operatii specifice trecerii de la sezonul de vara la cel de iarna si invers. Se executa de aceeasi meseriasi si in aceleasi loc de munca ca si revizia tehnica de gradul II. Executarea lucrarilor de revizii tehnice se face pe baza de "foaie de comada" iar receptia calitativa a lucrarilor se executa de sefii de garaj, revizori tehnici si sefii de autocoloana, impreuna cu soferii titulari ai automobilelor.

Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si repararea autovehiculelor

Ordinul Nr.140/18.04.1995

Organizarea locului de munca

intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amenajate,dotate cu utilaje ,instalatii si dispozitive adecvate

executarea unor lucrari de demontare,intretinere sau reparare a autovehiculelor este admisa si in spatii amenajate inafara halelor si atelierelor de intretinere denumite "platforme tehnologice" . Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator, iar atunci cand este necesar vor fi imprejmuite

incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotimpului rece in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de "Normele generale de protectia muncii"

in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor, canalele de revizie vor fi intretinute in stare curata ,asigurandu-se scurgerea apei, a uleiurilor si a combustibililor

nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista instalatii de exhaustare, in stare de functionare

instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati

utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare

la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor

dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenat corespunzatoare

in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice

petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu

carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate

lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare

sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunzatoare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucrator instruit special in acest scop

este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului

autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza)

 Repararea autovehiculelor

autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul

standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie

la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie

demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei

demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului

se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura

spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in locuri corespunzatoare

pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente

se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.

se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoasa)

la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale

se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a autovehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru

inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament

in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii

iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca

corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice

este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine

este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat

este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.