CATEGORII DOCUMENTE |
Arhitectura | Auto | Casa gradina | Constructii | Instalatii | Pomicultura | Silvicultura |
ASAMBLARI PRIN BOLTURI
Definire, caracterizare
Bolturile sunt utilizate ca elemente de legatura in articulatii. Standardele prevad trei forme principale: fara cap (fig. 1, a, b si c), cu cap mic ( fig. 1, d si e) si cu cap mare toate aceste forme executandu-se in doua variante: fara gauri de splint-
a b c d e f Fig. 2.48 Forme constructive de bolturi |
forma A (fig. 1, a) si cu gauri de splint - forma B (fig. 1, c, d si f). Bolturile mai pot fi prevazute cu canale pentru inele elastice de rezemare (fig. 1, b si e).
Bolturile se executa din OL 50, OL 60, OLC 15, OLC 35, OLC 45 etc. sau, in cazuri speciale, din oteluri aliate. Se recomanda tratamentul termic sau termochimic in vederea maririi duritatii superficiale.
Calculul de rezistenta
Fig. 2 Schema de calcul a asamblarii prin bolt |
Articulatiile cilindrice folosesc boltul ca element de legatura intre doua elemente cinematice numite tirant si furca. Sarcina exterioara este o forta care se transmite de la tirant la bolt si de la acesta la furca (sau invers), prin contact direct. Solicitarile principale ale asamblarii sunt forfecarea boltului si strivirea suprafetelor in contact.
Schema de calcul a asamblarii prin bolt este prezentata in fig. 2.
Verificarea la forfecare se efectueaza cu relatia
Verificarea la strivire se efectueaza in ipoteza montajului cu strangere a boltului in furca si cu joc, in prezenta lubrifiantului, a boltului in tirant. Relatiile de verificare sunt
pentru strivirea dintre bolt si furca si
pentru strivirea dintre bolt si tirant.
In cazul unui joc radial marit bolt-tirant, care sa permita deformatia boltului, acesta este solicitat si la incovoiere.
Notatii utilizate: d - diametrul boltului; a - latimea tirantului; b - latimea bratului furcii; taf - rezistenta admisibila la forfecare a boltului; sas - rezistenta admisibila la strivire a materialului mai slab (bolt sau furca); pa - presiunea admisibila la strivirea peliculei de lubrifiant.
Rezistentele admisibile cu care se lucreaza sunt aceleasi ca si in cazul asamblarilor prin stifturi.
3. INELE ELASTICE DE REZEMARE PENTRU ARBORI SI ALEZAJE
Inelele elastice de rezemare se utilizeaza pentru asigurarea pieselor impotriva deplasarilor axiale, avand posibilitatea de a prelua forte axiale mici - medii.
Standardele prevad doua tipuri de inele elastice de rezemare: pentru arbori si pentru alezaje. Sunt standardizate atat dimensiunile inelelor cat si dimensiunile canalelor acestora si tipurile de tolerante la diametrul si latimea canalelor.
In fig. 3, a sunt prezentate doua din formele standardizate de inele elastice de rezemare pentru arbori, iar in fig. 3, b este prezentata o asamblare cu inel elastic de rezemare pentru arbori in stare montata.
a b
Fig. 3 Inele de siguranta pentru arbori si asamblare cu inele de siguranta pentru arbori
In fig. 4, a sunt prezentate unele forme standardizate de inele elastice pentru alezaje, iar in fig. 4, b este prezentata o asamblare cu inel elastic de rezemare pentru alezaje in stare montata.
a b
Fig. 4 Inele de siguranta pentru alezaje
Inelele elastice de rezemare se executa prin stantare, din tabla de otel de arc, si preiau forte axiale destul de mari, indicate in standarde in functie de tipodimensiunea inelului.
Standardele mai prevad constructii cu inele de rezemare speciale pentru arbori - prezentate in fig. 5 - si constructii de inele de siguranta din sarma - prezentate in fig. Acestea se utilizeaza doar in cazul fortelor axiale neinsemnate sau la asamblari mai putin importante.
Fig. 5 Asamblari cu inele de rezemare speciale pentru arbori
Tipul A1 Tipul A2 Tipul B Tipul C
Fig. 6 Inele de siguranta din sarma |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 5580
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved