Executarea lucrarilor din beton armat si beton

Executarea lucrarilor din b.a. si beton: normative: NE-021-99. Cod de practica pt executarea lucrarior de bet si b.a. si prefabricat.

Betonul de ciment: este obtinut prin omogenizarea amestecului de ciment, aggregate si apa, forta prin intarirea pastei de ciment. Pe langa aceste material de baza betonul poate contine adaosuri si aditivi. Daca marimea granulelor de agregat este de maxim 3-5mm amestecul se numeste mortar. Betonul proaspat: este starea betonului din momentul amestecarii pana la inceputul prizei din beton. In acesta perioada bet are deformatii plastic si se paote compacta pt a se asigura ulterior la bet intarit rezistente cat mai mari. Betonul intarit: este un material compozit format din pietris si o matrice (piatra de ciment si agregate fine) cu structura de conglomerate proprietati de piatra artificial si caracterizat prin rezistente mecanice evolutive.

Recunoasterea notarea si clasificarea betoanelor: rezistenta la compresiune a betonului: clasa bet este definite pe baza rezistentei caracteristice f_{ck cub} care este rezistenta la compresiune [N/mm²] pe cilindrii de 150/300 mm si pe cuburi cu latura de 150 mm. la varsta de 28zile sub a carei valoare se pot situa cel mult 5% din rezultate.

Inceracarebetonului pe un cub se face suma medie a cubului poate fi de 151.01. se masoara cu sublerul laturile cubului. f_ck,cub=N/S. Obs. Se tinde sa se foloseasca clase cat mai mari. Clase de beton care nu se mai folosesc:

Executarea lucrarii de constructii din b.a.: prepararea betonului presupune: 1.stabilirea compozitiei, 2.dozarea materialelor, 3.amestecarea betonului. Criteria de stabilire a compozitiei betonului: 1. Tipul si clasa de beton indicate in proiect, 2. Lucrabilitatea necesara care depinde de urmatorii factori: modul de compactare; desimea armaturilor; conditii de transport pt bet. 3. Marimea maxima a agregatelor care se stabileste ca fiind D_max ≤ distanta minima dintre armature + 6 _mm. D_max= diamtru agregat. 4. Grosimea elementului ce trebuie turnat D_{max agregat}= din grosimea elementului daca turnarea se face de la o inaltime mai mica de 1,5m. D_max=1/5 daca turnarea se face de la inaltime >1,5m. D_{max agregat}≤ grosimea placii. Normativele prevad ca nu se foloseste agregate de 31mm diametru. Dozarea materialelor: compozitia betonului se afiseaza la locul de preparare al betonului. Materialele component se dozeaza pt o sarja de beton proaspat a.i. sa nu depaseasca 80% din capacitatea normal a betonierei. Dozarea agregatelor se face gravimetric abaterii aduse 2%. Dozarea apei se face cu dozatoare mecanice ale betonierei sau cu contoare de apa. Proprietatile betonului in stare proaspata: lucrabilitatea: este proprietatea f complexa a betonului proaspat care se poate define prin aptitudinea sa de a umple cofrajul si de a ingloba bine armaturile sub efectul unui mijloc de compactare ca un consum minim de energie si forta de munca precum si aptitudinia transportului, manipularii, punerii in opera, compactarii sale. Pana in present nu sa gasit o metoda eficienta pt masurarea lucrabilitatii, aceasta fiind apreciata conventional si aproximativ prin masurarea consistentei betonului proaspat. Lucrabilitatea desi este o caracteristica a bet proaspat influenteaza direct prop bet intarit precum: omogenitatea, permeabilitatea, resitenta la agresivitate chimica si rez la compresiune. Aceasta lucrabilitate depinde de compozitia bet si anume cantitatea de apa de factorul apa ciment, curba de granulozitate, forma, dimensiunile, si starea suprafetelor agregatelor, temperature componentilor care toate conduc la obtinerea unei coeziuni de frecari interioare si obtinerea unei vascozitati de asemenea depinde de factorii externi: dimensiunile elemtelor, distata armature, frecarea dintre armature si placile, frecarea bet-arm, tehnologii de transport si punere in opera. Consistent betonului: mobilitatea betonului proaspat sub actiunea masei proprii sau a caror forte exterioare care actioneaza asupra lui. Metode de determinare a consistentei: met trasarii conului, remodelare VE-DE stas 1759/88, det gradului de compactare waltz, metoda raspandirii. Trasarea conului: conform 012-99 are urmatoarele valori:

Proprietatile betonului intarit: a)densitatea aparenta; b)porozitatea totala: reprezinta volumul golurilor din unitatea de volum. C) compactitatea: reprezinta raportul dintre densitatea aparenta si consistent betonului intarit. Permeabilitatea la apa apreciata cu usurinta prin patrunderea in masa bet depinde de distributia si masa porilor si e exprimata prin gradul de permeabilitate fata de apa, reprezentand valoarea pmaxima la care bet e strapuns la o adancime de 100-200mm.

La presiune de 4 bari patrunde apa in proba 100mm Rezistenta la inghet-dezghet a betonului: se identifica la betonare prin gradul de gelivitate al betonului. Gradul de gelivitate: G₅₀=50 de ciluri de inghet-dezghet, G₁₀₀, G₁₅₀. Operatii de transport a bet proaspat: amestecul de beton se poate transporta in 2 forme: umeda (gata preparat), uscata (prepararea la fata locului in santier prin adaugarea apei). Conditiile de trebuie respectate la transportul betonului umed: 1) asigurarea omogenitatii bet si evitarea segregarii in acest sens la transport trebuie ca bet sa sufere cat mai putine manipulari. 2) Asig etanseitatii recipientului cu care se transporta bet pt a se evita scurgerea laptelui de ciment. 3) transportul trebuie facut in minimul de timp sa nu inceapa prize bet. Prize la bet: 1 ora fara aditivi, 2ore cu aditivi. Cu cat cantitatea de liant este mai mare cu atat timpul de intarire este mai mic. Transportul bet de clasa mai mica de C_25/30 la o temp a amestecului ≤10⁰C trebuie sa se faca in 45 de min. pt clase de bet mai mare de C_25/30 perioada de transport ar trebui sa fie de 30 min. Transportul de aprovizionare: in cazul bet in statii de bet transportul la santier se realizeaza cu autobetoniera care se foloseste atat pt transportul bet umed uscat 5-30Km cu agitarea lui pe tot timpul transportului mai putin bet uscate. Prepararea celui uscat se face in santier in acest scop betoniera are un dozator de apa si o instalatie necesara pt cantitati. Autoagitator: preia bet de la statia de bet si agita pe tot timpul transportului bet 1-15Km distant. Betoanele trebuie sa aiba lucrabilitatea T₃; T₄ cu aceste utilaje. Autobasculanta cu bena speciala: pt bet vascoase, bet de drumuri care nu pot fi transportate cu autobetoniere. Unghiul mare de basculare 80-85⁰ si inclinare perete posterior 45⁰ asigura descarcarea bet. Punerea in opera a betonului: avem nevoie de transport tehnologic in santie precum si de tehnologii de betonare. In functie de utilajele din santier pt transport pe vertical deosebim urmatoarele metode de turnare: turnare cu ajutorul benelor: in cazul in care exista in santier o macara pe pmneuri, senile, tip turn. Benele sunt recipient metalice cu forma conica se descarca bet in acestea apoi cu macaraua se duce la pctul dorit; turnarea cu pompa de beton: este acel utilaj care asigura transportul betonului pe verticala, oriz, oblic. Pompa este un utilaj separate. Pompa inainte de executarea turnarii se amorseaza (pasta ciment pe peretii furtunelor de turnare); turnarea bet cu benzi transportoare. Pregatirea turnarii betonului: lucrari pregatitoare la obiect: 1) se stabilesc mijloacele de transport de la statia de betonare la obiect, reprezinta mijloacele de transport in cazul obiectului transportat pe orizontala si vert. 2) Se elaboreaza procedura pt betonarea obiectului si se stabileste: pozitia rosturilor de lucru; etapizarea betonarii pe elemente; vitaza cu care se va introduce betonul in diferite elemente; alcatuirea schelelor, pozitionarea podire de circulatie pt turnarea bet acces muncitor la pct de turnari; echipament tehnologic necesar. 3) Se analizeaza si se stabilesc mijloacele necesare pt compactare a elementelor diferite ale constructiei in functie de: tipul si mijloacelor de vibrare; distantele la care trebe introdus vibratorul sau pozitia vibratoarelor pe cofraj; ferestrele de turnare pt introducerea vibratorului; ordinea si durata de vibrare. 4) Se stabilesc mijloace necesare pt pregatirea bet in functie de conditiile de clima in perioada de turnare si de intarire a bet pt a se inpiedeca uscarea rapida a bet proaspat respective efectul interperiilor sa fie eliminate. 5) Se asigura conditiile si mijloace pt prelevarea de probe in santier. Se precizeaza urmatoarele: tipul probelor sin nr lor; locul de unde sunt preluate probele. 6) Se asigura masanite de tehnica securitatii numai specific fiecarei faza de turnare, masuri PSI. 7)Se asigura masuri tehnice si arganizatorice pt realizarea lucrarilor inclusive verificarea echipamentelor tehnice. Numirea persoanei care verifica turnarea bet si verificarea calitatii bet din compartimentul CQ acesta se numeste responsabil tehnic. 8) Se verifica cofrajele: amplasarea corecta a cofrajului; dimensiunile in plan ale cofrajelor, cotele de nivel; planeitate orizontabilitate sau verticabilitate (verificare cu boloboc, fir cu plumb). 9)Se verifica armaturile: tipul otelului; diametrul barelor; distant dintre bare; modul de fasonare; distantierii; se verifica sistemul de prindere a barelor intre ele; se verifica starea de curatare a armaturilor process verbal de lucrari ascunse. 10) in cazul in care receptionarea de la montarea armaturii a trecut 6 luni este nevoie de o noua inspectare a starii armaturilor de o comisie formata din beneficiar, executants, proiectant si reprezentant ISC, verifca calitatea armaturilor de catre un institute specialitate (daca se constata rugina armature dupa curatare nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs. 11) Se asigura posibilitatea spalarii utilajelor de transport. Se verifica suprafetele de bet turnat mai demult care sunt in contact cu bet proaspat. Se asigura indepartarea apelor pluvial a.i. sa nu se acumuleze in cofraje. In cazul executarii turnarii bet cu rosturi de lucru se asigura preluarea suprafetei bet de la rosturi inainte de preluarea turnarii. Se obtine acceptarea de catre beneficiar a procedurii pt betonare mentinate in fisa tehnologica de turnare. Se va obtine si consemnarea aprobarea inceperii betonarii de catre responsabilul tehnic, beneficiar, diriginte, iar in faze determinante proiectantul si ISC. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza naii confirmari daca au intervenit evenimente care sa schimbe situatia constata deja: accedente interperii, turnare dupa sistarea lucrarilor respective betonarea nu a inceput in 7 zile de la realizarea procesului verbal. Betonarea elementelor de constructii va fi efectuata de conducatorul tehnic al p-ctului de lucru.

TURNAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTII DE BETON: TURNAREA BET IN FUNDATII: saparea celor 10-20cm, manual, pt. a se ajunge la cota de fundare din proiect inainte de turnarea betonului; se curata fundul sapaturii; se uda cofrajele daca este cazul; in cazul compactarii manuale betonul se toarna in straturi longitudinale in grosime de cca 15-20 cm, iar in cazul compactarii prin vibrare, betonul se va turna in straturi de 30-40 cm. (compactarea manuala se face cu vergele sau cu lopata);

    -betonul poate fi turnat prin cadere libera pana la inaltimi de 1m - 1.5 m, iar pt. inaltime mai mare se vor folosi jgeaburi, burlane sau bene pt. transportul betonului; turnarea si compactarea stratului de beton se executa succesiv si continuu pana se betoneaza intreaga suprafata de fundatie; suprafetele straturilor intermediare nu se niveleaza; ultimul strat se netezeste dupa teminarea compactarii. TURNAREA BETONULUI IN STALPI SI PERETI: inainte de inceperea turnarii betonului in stalp se va verifica ca pe fundul cofrajelor stalpilor san u existe resturi de lemn, se varifica daca betonul de la baza stalpului a fost udat si numai dupa ce se constata ca nu exista impuritati se va fixa capacul de vizitare de la baza stalpului pt. a se incape betonarea; inainte de turnarea betonului cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnare, cofrajele se uda cu apa, apa acumulata de la baza se indeparteaza; Este indicat ca la baza stalpului sa se toarne un strat de mortar de ciment cu grosimea de 50 mm si avand o marca superioara betonului ce urmeaza a fi turnat; -inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1 m; betonarea se va face in straturi orizontale de 30-50 cm inaltime; acoperirea cu un nou strat se va face inainte de a incepe priza cimentului din beton din stratul anterior; pt. stalp cu sectiunea 30 x 30 cm se prevad in peretii laterali ai cofrajelor la o distanta de 1 m ferestre prin care se introduce betonul; cand betonul se toarna cu pompa sau cu bena cu furtun, furtunul se introduce in cofrajul stalpilor cat mai aproape de nivelul de turnare, dar la o distanta de max. 1.5 m fata de aceasta; pt. vibrarea stalpului se prevad in stalpi ferestre pt. introducerea vibratoarelor; La introducerea betonului in cofraje se urmareste ca aceasta sa fie dirijat cat mai vertical sis pre centrul cofrajului. Pt. aceasta se fosesc burlane cu palnii respective furtunul de la pompa de beton; Compactarea manuala se va realize cu vergele metalice cu sipca, carcasa de armature se va scutura si simultan se executa baterea la exterior a cofrajului cu ciocan din lemn; In samburii prevazuti in zidaria executata sub forma de strepi, betonul trebuie turnat in straturi avand grosimea de 30 cm care se va compacta numai manual astfel ca betonul sa umple complet golurile dintre strepi. TURNAREA BETONULUI IN PLANSEE ( PLACI SI GRINZI): Inainte de inceperea turnarii betonului in plansee se verifica daca fundul cofrajului este curat; Inainte cu 2-3 ore si inainte de turnare cofrajele se uda cu apa, apa acumulata in cofraj se elimina; Turnarea betonului in placi si grinzi se face dupa 1-2 ore de la terminarea turnarii betonului in stalpi sau pereti; Plaseele LEP - recomandat a se turna continuu fara intrerupere; In timpul betonarii personalul va circula pe podinele de lucru evitandu-se calcarea armaturilor; Daca in timpul betonarii au loc deranjarea armaturii sau ale pieselor inglobate acestea se vor remedia imediat. Pt. realizarea grosimii placii conform proiectului la turnare se vor folosi repere dispuse la distante de max. 2 m; Pt. compactarea betonului se vor folosi pervibratoare pt. vibrarea grinzilor si eventual daca este posibil rigle vibratoare pt placi; In cazul centurilor prevazute la structuri de zidarie, compactarea se face manual. TURNAREA BETONULUI IN ARCE SI BOLTI: Boltile la care lungimea generatoare este mai mare decat deschiderea, se betoneaza pe fasii separate prin rosturi de lucru; Rosturile vor fi obligatoriu dirijate perpendicular pe directia generatoare;

-boltile la care deschiderea este mai mare decat lungimea generatoarei si arcele se betoneaza pe sectoare separate prin rosturi de lucru orientate parallel cu generatoarele boltii perpendiculare pe deschiderea arcului; betonarea pe interiorul boltii se face continuu realizat simetric fata de cheie si succesiv cate 1 de la nastere la cheie; betonul pt. bolti sa fie de cosistenta vartoasa (T2). BETONAREA SCARILOR: betonul trebuie sa aiba o consistenta vartoasa pt. a nu curge pep anta cofrajului; betonarea se incepe la partea inferiaora a rampelor; daca scara are ranguri acestea se vor turna odata cu rampele; in cazul rampelor executate sub forma de placi plane , treptele se pot realiza simultan sau ulterior realizarii rampelor

Betonarea este indicat sa se efectueze continuu cu evitarea rosturilor de lucru. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor trebe stabilita pin proiect. Numarul rosturilor de lucru trebuie sa fie minim pt ca acestea pot avea rezistenta mai mica la intindere si forfecare in comparatie cu restul structurii. In cazul in care aceste rosturi nu sunt tratate corespunzator. Exista riscul de permeabilizare in rost ca consecinte in reducerea gradului de protective a coroziunii asupra armaturii. Rosturile de lucru vor fi localizate in zonele elementelor de structura care nus supuse la eforturi mari in timpul exploatarii. Pt constructii cu character special: elemente de mare deschidere; constructii massive; rezervoare; silozuri; cuve; radiere. Pozitia rostului de lucru trebuie idicata in proiect precizandu-se modul de trasare a acestuia.

Rezervor din b.a.

Calculul radierului pe domeniul elastic:

met coeficientului de pat. -fara capac (sus nu incastrat). Armarea rezervorului: se toarna radier; se lasa armature de ancoraj l_a.

Realizarea rostului de lucru se tine cont de urmatoarele: suprafata rostului de lucru la stalp si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestuia; la placi si pereti perpendicular pe suprafata lor. Rosturile la diafragme sa fie vertical. Turanarea rosturilor: spalarea cu jet de apa sau aer sub presiune dupa prize betonului; aproximativ 50ore dupa; inainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi curatata indepartanduse bet ce nu a fost bine compactat sau se va peria cu peria de sarma ca sa se indeparteze pojghita de apa de ciment dupa care se va uda. Innate betonarii bet mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa dupa regula: bet trebuie sa fie saturat dar suprafata sa fie zvantata.

Recomandari privind pozitia rosturilor de lucru:

La stalpi se vor prevedea rosturi de lucru numai la baza sect I-I iar in cazul unor tehnologii special se admit rosturi 30-40mm sub grinda sau placa. La grinzi daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea aceasta se va face in zona de moment minim adica sectiune II-II. In cazul in care grinzile se toarna separate rostul de lucru se lasa la 30-50mm sub nivelul inferior al placii sau al vulei. La placi rostul de lucru va fi situate la - 1/5 din deschiderea placii. La plansee cu nervuri cand bet se face in directia nervurilor rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 - 1/3 din deschiderea nervurilor. La plansee cu nervure cand bet se face perpendicular pe directia dervurilor rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale iar la placa se va incerca pe cat posibile rostul sa fie la 1/5 -1/3 din deschidere.

La bolti si arce se admite rosturi perpendicular pe directoare impartindu-se bolta sau arcul in elemente dispusi simetric fata de cheie. Nu se admit rosturi avend fata in plan orizontal. La bolti cu latime mare rosturile de lucru se pot face impartindu-se bolta intr-o serie de bolti mai inguste.

Betonarea se face de la stanga la dreapta

.la placi curbe subtiri si la peretii rezervoarelor pt lichide nu se admit rosturi. Turnarea bet se va face fara intrerupere.

la fundatii supuse la incovoiere dinamice pot fi prevazute rosturi in zona cu effort minim numai daca se adopta dispozitii de armare corespunzatoare. In cazul peretilor structurali sau a peretilor de lungime mare se vor prevedea rosturi vertical pt evitarea fisurii din contractie sau eliminarea frontului de lucru. Aceste rosturi se vor amplasa la distante de max 15m intre ele si vor fi realizate cu un cofraj interior, cofraje cu table expandata. In cazul elementelor massive cu lungimea de 20 se vor prevedea rosturi cu table expandata sau cofraje creindu-se ploturi care se betoneaza alternative. Dimensiunile ploturilor se vor stabili cu acordul executantuloi si proiectantului. In cazul elementelor massive avend grosimea >2,5m se va prevedea un rost N cunoscandu-se lamele suprapuse, iar pt crearea lamelor se va adopta un eventual 2 din urmatoarele solutii: se vor creia la bet denivelari de tip praguri; se vor disopune armature suplimentare de legatura intre lamele. In acest caz armaturile situate la partea superioara vor fi montate partial urmand a se complecta inaintea betonarii stratului in care se inglobeaza.