CAIET DE SARCINI pentru executarea lucrarilor de beton

CAIET DE SARCINI

pentru executarea lucrarilor de beton

Capacitati si solutii constructive ce includ lucrari de betoane:

consolidare culee pod;

incastrare consolidare mal;

praguri disipatoare.

Cap.1. PREVEDERI GENERALE

Art.1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie a lucrarilor de betoane si materialele necesare fabricarii betonului, transportului si punerea in opera a betonului, controlul calitatii betonului pe santier.

Art.2. In afara prevederilor prezentului caiet de sarcini, constructorul are obligatia sa respecte toate STAS-urile si normativele in vigoare. De asemenea proiectantul isi rezerva dreptul de a aduce completari si modificari la prescriptiile caietului de sarcini pe care le va considera utile in cursul executiei lucrarilor de comun acord cu constructorul si beneficiarul.

Art.3. Betoanele procurate vor fi insotite de certificate de calitate si buletine de incercari emise de furnizorul betonului.

Art.4  Constructorul este obligat sa efectueze la cererea proiectantului si a beneficiarului verificari de trasare a lucrarilor, controlul utilajului si punerea in opera a betonului, luarea de probe suplimentare, precum si toate masurile suplimentare care vor fi considerate necesare in timpul executiei.

Art.5. Pentru fiecare obiect se va completa de catre constructor condica de betoane. Aceasta va fi pusa de acord cu stadiul fizic atins la data verificarii de catre dirigintele de santier si acest lucru va fi consemnat in actele de constatare.

Art.6. In cursul executiei lucrarilor nu se va putea face nici o derogare de la prevederile prezentului caietului de sarcini fara aprobarea prealabila, in scris, a proiectantului. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caietului de sarcini, care pot modifica conditiile de rezistenta sau stabilitate, proiectantul si beneficiarul, vor putea dispune intreruperea lucrarilor. Constructorul este raspunzator de toate modificarile si pagubele care ar putea rezulta din aceste intreruperi.

CAP. 2. CONDITII TEHNICE PENTRU BETONARE PE TIMP NORMAL

A. MATERIALE NECESARE FABRICARII BETONULUI

CIMENTURI

Art.7. La prepararea betoanelor se va folosi cimentul de tip H (H II/A-S32,5), conform STAS 3011/83 sau P₄₀ (142.5) conform STAS 388/80.

Art.8. Receptia cimentului se va face la fabrica conform STAS la santier facandu-se numai verificarea starii de conservare, timpului de priza si determinarea constantei de volum in conformitate cu livrarea pentru acest tip de ciment care trebuie sa corespunda standardelor si prescriptiilor tehnice in vigoare.

Constructorul va trimite reprezentanti la fabrica furnizoare ce vor controla modul de efectuare a determinarilor, acestea avand obligatia sa tina evidenta caracteristicilor fizice, mecanice si mineralogice ale cimentului receptionat si livrat.

Art.9. Cimentul se va aproviziona in vrac sau saci, respectand-se toate prescriptiile si normativele in vigoare referitoare la transportul cimentului. Cimentul va trebui sa fie ferit de umezire, alterare sau impurificare. Mijloacele auto de transport vor fi special amenajate, etanseitatea lor trebuind sa fie asigurata permanent.

Art.10. In cazul in care cimentul va stationa in depozitele de beton sau in statiile C.F.R. mai mult de 45 zile, se va proceda la reexaminarea calitativa a acestuia facandu-se analiza fizica si mecanica a cimentului, conform STAS 227/1/'86 "Incercari fizice si mecanice". Probele se vor lua de la partile superioara si inferioara ale silozului. Daca rezultatele fizico-mecanice obtinute la intervalul de 7 zile corespund tuturor conditiilor impuse de standarde, atunci el se va putea utiliza la fabricarea betonului. Cimentul necorespunzator nu se va utiliza la fabricarea betonului fiind evacuat din depozit.

AGREGATE

Art.11. Pentru prepararea betoanelor de ciment se folosesc:

- agregate naturale

nisip natural 0-3;3-7 sau 0-7 mm

balast pentru betoane 0-31 sau 0-71mm

sau

- agregate concasate

nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 mm

piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm

Art.12. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

Art.13. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.

Art.14. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.

Art.15. Din punct de vedere a formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditii din tabel

Din punct de vedere a continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabelul urmator.

Art.16. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul in granulele care trec, respectiv, raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%; dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1.5 d max.

Art.17. Granulozitatea nisipului este data in tabelul de mai jos.

In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul al doilea.

Art.18. Agregatele se vor aproviziona din timp, in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

Art.19. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare.

Art.20. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor

- intr-un registru rezultatele determinarii efectuate de laborator.

APA

Art.21. Pentru apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor verificarea

se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor conform STAS 790/'84.

Art.22. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa fie poluata cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

B. CONDITII TEHNICE ALE BETOANELOR

Rezistente mecanice

Art.23. Controlul rezistentei betonului se va face prin determinarea

rezistentei la 28 zile R²⁸₂₀ in conformitate cu prevederile 'Normativului pentru

executarea lucrarilor de beton si beton armat ' C140-86 si STAS 1275-88.

Art.24. Se considera ca betoanele corespund conditiilor de rezistenta mecanice daca minimum 85% din numarul probelor satisfac marcile prescrise.

Art.25. Se admite ca cel mult 15% din numarul probelor recoltate lunar sa aiba rezistente intre 100% si 85% din marca.

Art.26. Betonul turnat care nu satisface conditiile de mai sus, se va verifica imediat prin prelevarea de carote conform normativului CSCAS-C54-67, proiectantul si executantul stabilind de la caz la caz, masurile care urmeaza a fi luate.

Rezistenta la permeabilitate

Art.27. In functie de presiunea maxima a apei si de gradientul de infiltratie in beton, se fixeaza marca la gradul de impermeabilitate P4¹⁰ la varsta de 90 zile. Presiunea de calcul P = 4 daN/cmp.

Incercarile se vor efectua pe cuburi cu latura de 20 cm. in conformitate cu prevederile SRAS 3519-76. Conditia de calitate la permeabilitate se considera realizata, daca trimestrial cel putin 85 % din probele incercate nu sunt strapunse la presiunea de 8 atm.

Rezistenta la gelivitate

Art.28. Pentru betoanele supuse variatiei nivelelor de apa si a ingheturilor

alternante in timp de iarna, marca la gelivitate, se fixeaza la 150 cicluri si se controleaza la 28 zile pe cuburi cu latura de 20 cm conform STAS 3518-89.

Art.29. Rezultatele probelor se considera satisfacatoare daca rezistenta la compresiune nu scade sub 75% fata de martori incercati la aceeasi varsta. Conditia de calitate la gelivitate a betoanelor, se considera realizata daca trimestrial cel putin 85% din probele incercate corespund conditiilor cerute de STAS 3518-89.

Alte conditii

Art.30. Pentru betonul de uzura (praguri de cadere) tasarea va fi de 3-4 cm.

CAP.3 BETONAREA

PREPARAREA BETONULUI

Art.31. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse in betoniera in urmatoarea ordine:

agregatele cu cele mai mari dimensiuni (40-71)

cimentul

nisipul

agregatele cu cele mai mici dimensiuni (8-16)

apa

Art.32. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:

malaxor cu axa verticala 10 tururi:

malaxor cu axa orizontala    20 tururi

betoniera cu axa orizontala    20 tururi

betoniera cu axa inclinata    30 tururi

Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Art.33. Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale.

Art.34. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza (determinata in laborator). Beneficiarul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia, tinand seama de prevederile Normativului C 140-86. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.

Art.35. Betonul trebuie sa fie ferit de segregare in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare.

Art.36. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata, astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.

Art.37. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, inginerul va stabili, tinand seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si de natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet. Aceste sarcini trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura cel putin de +10˚ C timp de 72 ore. Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului, va trebui in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat.

Art.38. Antreprenorul va trebui sa ia masuri necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 35˚C. Un numar oarecare de precautii elementare in acest scop:

temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40˚ C

utilizarea apei reci

evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire

protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.

Daca aceste precautii nu permit mentinerea temperaturii betonului sub 35˚ C, beneficiarul va intrerupe betonarea.

Art.39. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Beneficiarul va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii functie de calitatea betonului si conditiile climatice.

Betonarea poate incepe dupa ce au fost indeplinite conditiile:

intocmirea fisei tehnologice pentru betonarea fundatiei

instruirea formatiei de lucru privind tehnologia de executie si asupra masurilor de protectia muncii

receptionarea calitativa a lucrarilor de sapatura si cofrare

dirijarea apelor provenite din precipitatii in afara zonelor de lucru

Betonul se va pune in opera in maxim 30 min de la aducerea lui la locul de turnare

Art.40. La turnare se va tine seama de urmatoarele reguli :

cofrajele vor fi curatate de betonul vechi si udate cu 2-3 ore inainte de turnarea betonului, apa in exces urmand a fi inlaturata

inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1,5 m

betonul va fi raspandit uniform in interiorul elementelor , urmarindu-se realizarea de straturi uniforme

betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in documentatie

Nu se admite depasirea timpului de vibrare si se interzice atingerea cofrajelor cu vibratorul

Art.41. Imediat dupa decofrare se va face un control riguros al suprafetelor de beton pentru constatarea eventualelor defecte de turnare

INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

Art.42. In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, se va efectua controlul componentilor betonului si a betonului proaspat si intarit conform prevederilor Normativului C 140-86.

Art.43. La inceperea lucrarilor de betonare se va efectua incercari de rezistenta la compresiune pentru fiecare tip de beton si la 7 zile.

Art.44. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare aceste varste, beneficiarul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatii materialelor utilizate sau a conditiilor de fabricatie sau ambele si de a proceda la o noua incercare la reluarea lucrarilor de betonare.

Art.45. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, proiectantul va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala executantului.

Lucrabilitatea betoanelor va fi masurata prin metoda tasarii. Ea va trebui si se situeze intre 0.8-1.0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta. Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori beneficiarul o va considera necesara.

Se efectueaza verificari :

pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari, ianinte sa devina lucrari ascunse prin acoperire

la terminarea unei faze de lucrari

la receptia preliminara a obiectelor

CAP.4. COFRAJE SI ARMATURI

Art.46. Inainte de turnarea betonului cofrajele se vor curata, se va da o atentie marita rosturilor alinierilor panourilor de cofraj astfel ca fata vizibila dupa decofrare sa nu mai necesite prelucrari.

Art.47. Nu se admit abateri mai mari de 2.5 cm fata de cotele din proiect.

Art.48. Armaturile pentru beton armat OB37 vor trebui sa respecte prevederile STAS 438/1-89.

Art.49. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatele de calitate emise de producator.

Art.50. Otelurile vor fi depozitate pe sortimente in locuri special amenajate astfel incat barele, colacii sau plasele sudate sa nu intre in contact cu pamantul sau alte materiale ce le-ar putea murdarii sau degrada. Transportul armaturilor se va face astfel incat acestea sa nu sufere deformari permanente.

Art.51. Controlul calitatii se va face conform STAS 1799-88 pe fiecare sortiment in parte.

Art.52. Acoperirea cu beton a armaturilor rezulta din detaliile de executie, toleranta fiind de 10 mm. Plasa sudata din betonul stratului de uzura a pragului de fund se va pozitiona in axul sectiunii, astfel acoperirea cu beton va fi de 100mm.

Art.53. Se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse pentru toate armaturile introduse in beton.

Art.54. Pozitionarea cofrajelor se va face conform proiectului de baza

Art.55. La executarea cofrajelor si sustinerea acestora, constructorul va respecta indicatiile tehnice din normativul C140 cap2.

Inainte de turnarea betonului cofrajele se vor curata de betonul uscat sau alte materiale ramase pe fetele dinspre beton. Se va da o atentie marita rosturilor alinierilor panourilor de cofraj astfel ca fata vizibila dupa decofrare sa nu mai necesite prelucrari

Nu se admit abateri mai mari de 2.5 cm fata de cotele din proiect.

Controlul calitatii se va face conform STAS 1799-88 pe fiecare sortiment in parte.

La terminarea operatiei de cofrare se va verifica :

alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire

incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora

dimensiunilor interioare ale cofrajelor

CAP.5. ORGANIZAREA CONTROLULUI EXECUTIEI SI RECEPTIEI

Art.56. Pentru a asigura respectarea cu strictete a prevederilor prezentului caiet de sarcini, in afara de controlul executiei pe care-l face beneficiarul, constructorul isi va organiza un control intern permanent, care sa raspunda de calitatea lucrarilor executate, efectuat de personal tehnic competent si atestat M.L.P.A.T.

Art.57. Se vor executa receptii provizorii, receptie preliminara la terminarea lucrarilor si o receptie definitiva.

Art.58. Receptii provizorii se vor face:

Partiale pentru obiectele terminate (ziduri, grinzi, peree);

Integrale la terminarea obiectelor (finalizarea lucrarii).

Art.59. Receptiile partiale se vor face la propunerea beneficiarului care va anunta din timp executantul si proiectantul si au un caracter intern, pentru controlul calitatii executiei.

Art.60. Situatiile de plata si de lucrari provizorii intocmite de executant si acceptate de beneficiar vor contine mentiuni privitoare la lucrarile exeutate, la calitatea acestora, conform caietelor de sarcini, buletinele de incercari si probe eliberate de laboratorul de santier sau unde s-au analizat probele.

Art.61. Aceptarea situatiilor de plata si a situatiilor de lucrari nu inlocuiesc receptiile provizorii, la terminarea lucrarilor de constructii sau cele definitive.

Art.62. Receptia la terminarea lucrarilor va fi anuntata in scris de catre constructor la adresa beneficiarului si proiectantului astfel incat organizarea acesteia sa aibe loc in termenul legal.

Art.63. La receptiile provizorii se verifica:

- amplasamentul lucrarilor dupa proiect;

- profilele transversale

- cotele profilelor longitudinale

- calitatea betoanelor, mortarelor;

- procesele verbale de lucrari ascunse.

Art.64. Se admit tolerante:

Conform tabelului de mai jos, intre muchiile sau intersectiile muchiilor elementelor ce se vor masura efectiv pe teren:

Conform tabelului de mai jos, un element cu directia pe verticala extras din proiect estei comparat cu cele existente pe teren:

Toleranta de linearitate este data de sageata maxima admisibila pe lungimea intregului segment, care sageata se va incadra ca cea mai mare dintre valorile 1/300 sau 1cm.

Art.65. Se va verifica daca sunt realizate urmatoarele:

Calitatea materialelor folosite si corespondenta intre certificatul de calitate si cerintele prezentului caiet de sarcini;

Procesele verbale de lucrari ascunse

Toate cotele ce rezulta din proiectele si detaliile de executie cu tolerantele admisibile;

Suprafetele tuturor elementelor din proiectare;

Cantitatile realizate conform proiectelor, dispozitiilor de santier, planselor modificatoare, schimbarilor de solutii sau incadrari de articole de deviz etc. (toate aceste acte purtand semnatura beneficiarului, constructorului si proiectantului;

Suprafetele de beton sa nu prezinte nici un fel de defecte;

In cazul in care se constata neconcordante fata de proiect sau nerespectarea conditiilor de calitate, lucrarile se refac urmand a fi supuse unei noi receptii;

Art.66. Receptia definitiva se va face la un an de la data receptiei de terminare a lucrarilor.

Art.67. Receptia definitiva se va face pe intreaga lucrare si se verifica daca nu s-au produs degradari, daca lucrarea s-a comportat corespunzator si daca s-au executat remedierile prevazute in anexele ce s-au intocmit cu ocazia receptiei la terminarea lucrarilor.

Art.68. Eventualele interventii asupra lucrarilor executate si receptionate, datorita unor comportari necorespunzatoare sau vicii ascunse, se vor incheia in interval de un an de la receptia de terminare a lucrarilor, adica pana la receptia definitiva.

CAP.6. DISPOZITII FINALE

Art.69. Executantul va asigura, in cazul lucrului de noapte, o iluminare suficienta a locului de lucru, a cailor de acces, a organizarii de santier.

Art.70. Racordurile la retelele de lumina si forta ale punctelor de lucru vor fi controlate permanent, asigurandu+se functionarea lor in bune conditii.

Art.71. Pe parcursul existentei santierului se va tine sub observatie (de catre seful punctului de lucru) nivelul apei si se vor respecta avertizarile date de formatiile sau sectiile de gospodarire a apelor referitoare la posibile cresteri de nivel sau viituri, in vederea scoaterii utilajelor si a personalului din perimetrul albiei, a protectiei lucrarilor executate, a personalului muncitor si a obiectivelor din zona.

Art.72. Proiectantul va da pana la sfarsitul lucrarii (receptia definitiva) indicatii scrise pentru:

Completarea prezentului caiet de sarcini

Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor;

Buna exploatare si intretinere a lucrarilor.

Art.73. Prezentul caiet de sarcini face parte din documentatia tehnico-economica ce se va prezenta obligatoriu comisiei de receptie provizorie si definitiva.

Art.74. Toate actele privind proiectarea si executia vor fi pastrate ingrijit si apoi introduse in "Cartea constructiei".

Intocmit,