Conditii de aplicare in teren pentru intersectia inainte

Conditii de aplicare in teren pentru intersectia inainte

Din punct de vedere practic, pentru ca rezultatele obtinute sa fie cat mai bune, trebuie sa se tina seama de cateva reguli de lucru si anume:

. se vor folosi in calcul, pentru determinarea coordonatele punctelor, vize cat mai scurte si in orice caz cat se poate de egale ca lungime;

. se vor folosi cel putin trei vize venite din puncte vechi, luandu-se doua cate doua in toate combinatiile posibile;

. unghiurile optime sub care trebuie sa se intersecteze vizele in punctul nou sunt intre 30^G - 100^G, se exclud cu desavarsire unghiurile obtuze sau prea ascutite;

. vizele folosite pentru calculul coordonatelor unui punct nou sa fie raspandite cat mai uniform pe intregul tur de orizont. Sunt slabe determinarile facute din vize care se grupeaza intr-un singur cadran. In fig. (3.6 a si b) se observa care este situatia optima, admisibila a distributiei vizelor iar in fig. (3.7) se observa cazul de distributie a vizelor care trebuie evitat.

a. b.

Distributie corecta a Distributie la limita a

vizelor la intersectia inainte vizelor la intersectia inainte

Distributie defectuoasa a vizelor

Conditii de aplicare in teren pentru intersectia inapoi

Valorile unghiurilor si formate de vizele de intersectie trebuie sa respecte conditia

< (3.120)

Se recomanda ca acestea sa fie situate in zona masurata din fig.

Fig. 3.20

Zona optima pentru marimea unghiurilor si

Orientarea vizelor in statii de coordonate cunoscute

In punctul geodezic vechi 5 (fig. 3.9), de coordonate cunoscute, s-a stationat cu un instrument de precizie ridicata si s-au masurat directiile catre punctele vechi 1 si 6 precum si catre punctele noi 2, 3 si 4 (tabelul 3-1).

Din coordonatele punctelor vechi se determina orientarile si :

(3.16)

In continuare se determina diferentele dintre unghiul de orientare si directiile masurate in conformitate ce relatiile (3.17).

(3.17)

pentu oricare i=1, 2,.., 6, in care cu i =1, 2,.., 6 sunt directiile orizontale, compensate in statie, centrate, reduse si reduse la planul de proiectie.

Figura 3.9

Orientarea vizelor in statia 5 de coordonate cunoscute

Se obtin valori apropiate ca marime care trebuie sa satisfaca relatia de toleranta (3.18).

(3.18)

Diferentele dintre valorile obtinute sunt din cauza erorilor inerente ce insotesc procesul de masurare cat si din cauza erorilor continute de coordonatele punctelor vechi. Valorile obtinute nu vor fi egale, ele trebuie insa sa respecte conditia impusa de relatiile (3.18). Valoarea cea mai probabila pentru α se calculeaza ca medie ponderata cu relatiile (3.19), valorile ponderilor se regasesc in tabelul 3-1, coloana 6.

(3.19)

in care:

p₁=(D₅₁)_km=3.1 km (3.20)

p₂=(D₅₆)_km=2.4 km

Observatii:

. α₅ se numeste unghi mediu de orientare a statiei 5;

. unghiul de orientare al statiei reprezinta, ca semnificatie geometrica, unghiul pe care-l face directia nord cu directia zero (origine) a cercului gradat al teodolitului.

Unghiul mediu de orientare al statiei 5 calculat prin metodologia de mai sus serveste in continuare la determinarea orientarii vizelor din statia 5 catre punctele noi 2, 3 si 4 cu relatia (3.21)

(3.21)