"Consolidare maluri rau Ruscova zona pod in localitatea Repedea judetul Maramures"

"Consolidare maluri rau Ruscova

zona pod in localitatea Repedea

judetul Maramures"

Proiect nr. P01/1999

faza: C.S.

Beneficiar: Consiliul Judetean Maramures

Borderou

1. Fisa proiectului

2. Borderou

3. Memoriu general

4. Caiet de sarcini - pentru executarea lucrarilor de terasamente

5. Caiet de sarcini - pentru executarea lucrarilor din piatra

6. Caiet de sarcini - pentru executarea lucrarilor din gabioane

7. Caiet de sarcini - pentru executarea lucrarilor din beton

8. Caiet de sarcini - pentru executarea lucrarilor de cofraje

9. Caiet de sarcini - pentru executarea lucrarilor din armaturi-otel beton

10. Caiet de sarcini - pentru executarea lucrarilor vegetative

11. Caiet de sarcini - pentru executarea lucrarilor din beton ciclopian

Memoriu GENERAL

CAP. 1. Date Generale

1.1. Denumirea investitiei Consolidare maluri rau Ruscova zona pod in localitatea Repedea judetul Maramures

1.2. Autoritatea de implementare Consiliul Judetean Maramures

1.3. Beneficiar Consiliul Local Repedea

1.4. Proiectant general    S.C. ALCIV S.R.L. Cluj-Napoca

1.5. Situatia existenta. Amplasament

Localitatea Repedea este situata in extremitatea nordica a tarii la confluenta raului Ruscova cu valea Repedea.

Raul Ruscova, afluent al raului Viseu, (bazinul hidrografic Tisa) cu suprafata bazinala de 435 kmp, lungime de 39 km, pastreaza pe cursul mijlociu (in localitate) un caracter torential cu panta intre 1-0.7 %, viteze de 3.9-4.1 m/sec si transport masiv de material grosier.

Albia minora prezinta o foarte pronuntata instabilitate in plan orizontal, dezvoltand multe meandre si brate, eroziuni active ale malurilor, adanciri de talveg, fenomene care conduc la distrugerea albiei majore.

Valea Repedea cel mai important afluent al vaii Ruscova are in localitate panta hidraulica de 1.6 % si viteze de 5 m/sec. Deschiderea albiei minore este intre 8-30 m si prezinta o pronuntata instabilitate in plan orizontal pe sectorul inferior, fiind favorizata de constitutia slaba a malurilor, si prezinta de asemenea eroziuni active pe intreaga lungime a malurilor.

Pe unele sectoare, albia este insuficienta pentru tranzitarea viiturilor de primavara si toamna, provocand frecvente inundatii zonei riverane.

Anul 1998 s-a caracterizat printr-un regim de precipitatii foarte ridicat in lunile aprilie (30 l/mp), octombrie, s-au depasit pragurile critice, culminand cu precipitatiile din noiembrie (70 l/mp) care au generat debite exceptionale, atat pe raul Ruscova, cat si pe valea Repedea. Inundatiile au provocat pagube foarte importante in localitate:

au fost distruse 7 case, 3 poduri, 3 podete, 0.3 km de drum judetean, 4.6 km drumuri comunale, 70 ha teren arabil - distruse,

au fost avariate 10 case, 15 gospodarii, 15 anexe gospodaresti - avariate.

Lucrarile proiectate, propun apararea localitatii impotriva inundatiilor prin recalibrarea albiilor minore ale celor 2 cursuri, refacerea si consolidarea, malurilor in zone cu eroziuni si se inscriu in perimetrul albiei minore.

CAP. 2. Date TEHNICE

2.1. Studii topografice

Studiile topografice care au stat la baza elaborarii documentatiei au constat din:

plan de ansamblu 1:25000,

planuri de situatie 1:2000, 1:500 si 1:1000,

profile transversale 1:200/100 si 1:500/100,

profile longitudinale 1:2000/100 si 1:5000/100,

relevee poduri (ridicate de catre S.C. ALCIV).

Din studii se pot concretiza urmatoarele aspecte:

cursurile prezinta panta cuprinsa intre 0.7-1.7 %,

albiile au tendinte accentuate de meandrare cu eroziuni foarte active ale malurilor,

sectiunea albiilor variaza intre 8-30 m si 12-50 m, inaltimea malurilor de la 1-10 m sau versanti.

Ridicarile topografice pe valea Ruscova au ca sistem de referinta cota Marii Negre, iar pe valea Repedea sistem de referinta local.

2.2. Studii hidrologice

Debitele maxime, care au stat la baza dimensionarii lucrarilor cu diverse probabilitati de depasire, au urmatoarele valori:

2.3. Conditii climatice

Ca urmare a pozitiei sale nordice si a masivelor muntoase care ajung la 2000 m, clima este rece si umeda incadrandu-se in climatul boreal.

Temperatura medie anuala este de 0-4 C, in zona muntoasa, si de 6-9 C, in zona depresionara. Precipitatiile medii anuale sunt de 1000-1400 mm. Numarul zilelor cu strat de zapada este de 100 pana la 120.

2.4. Studii geologice

Din examinarea datelor obtinute in urma investigatiilor de teren rezulta stratificatia si caracteristicile geotehnice ale terenului, prezentate in continuare .

Roca de baza este reprezentata, in perimetrul cercetat, de gresii calcaroase, roca cu caracteristici fizico-mecanice favorabile fundarii (presiunea admisibila, rezistenta la rupere prin compresiune, modulul de elasticitate si coeficientul de frecare roca-beton).

Formatiunea acoperitoare are in partea inferioara depozite de pietris si bolovanis, prinse intr-o matrice nisipoasa mai rar argiloasa. Aceste depozite au granule cu fragmente rotunjite prin rulare si dimensiuni foarte variabile de la pietrisuri la bolovanis.

Din punct de vedere geotehnic, depozitele au o comportare buna ca terenuri de fundare. Peste depozite se afla straturi de argila nisipoasa cu intercalatii de pietris; grosimea stratului variaza de la 0.10-1.00 m.

2.5. Incadrarea lucrarilor

a) In conformitate cu legea nr. 10/1995, privind calitatea in constructii, lucrarea se incadreaza in categoria C normala - Anexa 1 si 1.1.

b) In conformitate cu STAS 4273/1983 si 4068/1983, lucrarea se incadreaza in clasa IV de importanta, dimensionarea lucrarilor facandu-se pentru debitul cu probabilitate de depasire Q 5%.

c) Localitatea Repedea se situeaza in zona de seismicitate 7, avand un coeficient K_S = 0.16 si o perioada de colt T_C = 0.7 sec (conform Normativ P100/92).

2.6. Situatia terenurilor

Avand in vedere instabilitatea albiei minore in plan orizontal, lucrarile prevazute se inscriu in perimetrul albiei minore.

Pentru caile de acces se vor utiliza drumurile existente.

Nu se preconizeaza ocuparea de terenuri particulare.

CAP. 3. Date Tehnice ale Investitiei

In urma inventarierii efectelor viiturilor din anul 1998 (distrugeri materiale in zonele riverane si degradari ale cursurilor) s-au stabilit zonele si lucrarile prioritare recalibrarea albiilor minore si consolidari de mal, lucrari ce se inscriu in schema generala de amenajare a bazinului Viseu si a afluentilor. Lucrarile sunt amplasate in intravilanul localitatii pe cele doua cursuri dupa cum urmeaza

3.1.Valea Ruscova

a) Amenajarea albiei pe L = 2540 m, dispusa pe 5 sectoare :

sector 1 (aval de pod rutier) L = 1060m

sector 2 (zona cariera) L = 610 m

sector 3 (zona confl. Lespedea) L = 320 m

sector 4 (zona moara) L = 445 m

sector 5 (zona Bucovinca) L = 105 m

Recalibrarea albiei L = 2115 m se va executa dupa o sectiune trapezoidala cu 30 m latime la baza de 2.60 m inaltime care asigura tranzitarea debitului cu probabilitate de depasire Q5%. Inclinarea taluzelor este de 1:1.5.

La stabilirea tipurilor de consolidare de mal s-a luat in considerare conditiile specifice ale scurgerii (debitul de calcul, viteza si panta raurilor, inaltimea nivelului de calcul), natura terenului (necoeziv cu transport important de debit solid), morfologia albiei, posibilitatea de erodare sau afuiere si de posibilitatea utilizarii materialelor locale (conform normativului PD 161-85 si literaturii de specialitate)

b) Consolidarea malurilor se va realiza dupa doua tipuri de sectiuni:

sectiune tip 1 - L=2410 m, alcatuita din pat elastic de nuiele de 0.30 m grosime (suprafata de 2.5 mp/ml), prism din anrocamente de piatra cu sectiune trapezoidala, latimea la coronament de 1m, taluze 1 si 1 1.25 spre apa si inaltimi de 2.3 m (corespunzator nivelului Q5%) peste care taluzul se va inierba si planta cu sade. Greutatea minima a pietrei este de 150 kg/buc.

sectiune tip 3 - consolidare vegetativa L = 685 ml se va realiza din reazem cleionaje realizate din pari (piloti) de lemn cu diametrul O = 12 cm si 2 m lungime, amplasati la 0.50 m pe ambele pe care se va executa impletitura din nuiele pe inaltimea de 1 m. Caseta realizata se va umple cu material din albie - bolovanisuri. Pe taluz se vor executa gardulete de coasta pe 1.30 m inaltime umplute cu material din albie de 0.30 m grosime peste care taluzul se va planta cu sade.

3.1.2. Valea Repedea

a) Reprofilare albie L = 3500 m.

Recalibrarea albiei se va executa dupa sectiuni trapezoidale:

tronson I - L = 1400 m, b = 10 m, h = 2.10 m, taluz 1:1.5

tronson II - L = 1499 m, b = 12 m, h = 2.10 m, taluz 1:1.5

tronson III - L = 835 m, b = 20 m, h = 1.70 m, taluz 1:1.5

b) Consolidari de mal:

sectiune tip I - L = 1305 m - prism din anrocamente avand 1 m latime la coronament, taluze 1:1.25 spre apa si 1:1 spre incinta asezat pe un pat de nuiele. Inaltimea prismului este variabila, functie de inaltimea malurilor pentru asigurarea tranzitarii debitului de calcul pe tronsoane (h = 2.10‑2.00-1.70 m).

sectiune tip II - L = 1340 m - zid de sprijin din gabioane, amplasat pe malul drept pe o lungime de 1230 m si 110 m pe malul stang. Zidurile se vor realiza din gabioane - carcase de otel beton - OB37 f10-16, imbracate cu plasa sudata f4 si umplute cu bolovani de rau sau piatra bruta. Inaltimea variaza intre 2.5 m in zona caderilor si 1.70 m pe tronsonul III. Peste inaltimea zidurilor taluzul se va planta cu sade.

sectiune tip III - consolidare vegetativa L = 1665 m - se va realiza dupa sectiune propusa pentru consolidare maluri pe raul Ruscova.

Cadere C1 - h = 0.5 m, b = 25 m, amplasata (aval de podul pe drumul judetean RV4) in profilul P33, realizata din prag deversor din beton armat Bc15, cu 1-1.5 m la coronament h = 1 m, bazin disipator cu lungime de 8 m avand fundatia de piatra de 0.55 m grosime si strat de uzura din beton armat Bc20 de 0.25m grosime si rizberma cu lungime de 10m din anrocamente de piatra g>200kg/buc.

Intocmit, Verificat,

ing. Lucian STEFAN ing. CRISTINA CAMPIAN

CAIET DE SARCINI

pentru executarea lucrarilor de terasamente

CAP.I. CAPACITATI SI SOLUTII CONSTRUCTIVE CE INCLUD TERASAMENTE

Reprofilare de albie

Consolidari de mal

Zid sprijin din gabioane

Prag de fund

Caderi C₁

Rampe + batardouri

CAP. II. TRASAREA LUCRARILOR

Art.1. Trasarea lucrarilor se va executa de catre constructor cu asistenta proiectantului, dupa planurile de executie si a elementelor de trasare.

Art.2. In cazul in care se constata neconcordante de cota intre planurile de situatie din proiect si situatia din teren, acestea se vor aduce la cunostinta proiectantului pentru verificari si solutionarea problemelor aparute.

CAP.III. REALIZAREA EXCAVATIILOR SI PREGATIREA TERENULUI DE FUNDARE

Art.3. Sapatura se va executa cu excavator de 0.7 mc de pe mal sau din albie.

Art.4.    Sapatura se va executa dinspre aval spre amonte, pastrand batardouri de h = 1.5m, cu latime de coronament 2.5 m si pante ale taluzurilor de 1:1 pentru executarea pragurilor caderilor si fundatiilor de beton in uscat.

Art.5. Batardourile se vor desfiinta dinspre aval spre amonte.

Art.6.    Executarea digurilor de inchidere a bratelor actuale se va face dinspre amonte inspre aval

Art.7. Definitivarea cotelor de fundare si receptionarea zonei excavate se va face cu avizul beneficiarului si proiectantului, in functie de situatia concreta din teren.

Art.8. Evaluarea cantitatilor se va face fie pe baza planurilor si profilelor transversale din proiect, fie prin executarea unor planuri si profile noi de catre constructor, care insa trebuie avizate de proiectant.

Inceperea lucrarilor fara executarea unor planuri de situatie noi de catre constructor, are ca semnificatie acceptarea cantitatilor din proiect.

Art.9. Dupa decopertare si aducerea excavatiei la profil, inainte de executarea apararilor de mal se va verifica vizual fundatia, notandu-se in procesele verbale de lucrari ascunse aspectul si natura terenului.

Art.10. In zona profilului cu consolidari, se vor recolta probe din materialul de umplutura si se va verifica daca valorile greutatilor volumetrice in stare uscata (gd) se incadreaza in limitele admise. In acest caz se poate considera ca terenul este pregatit pentru realizarea apararilor de mal.

Art.11. Inceperea lucrarilor se va face numai dupa intocmirea:

Procesul verbal de predare/primire a amplasamentului semnat de beneficiar, proiectant si constructor

Procesul verbal de verificare a cotelor din teren

Procesul verbal de trasare a lucrarilor.

CAP.IV. SURSELE, CALITATEA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE SI PUNEREA IN OPERA

Art.12. Pentru realizarea umpluturilor se va utiliza materialul rezultat din reprofilarea de albie curatat de materialul lemnos sau organic.

Art.13. La executarea umpluturilor in albia actuala, in zona de inchidere a bratelor nu s-a prevazut compactare, dar grosimea stratelor nu va depasi 30.0 m.

Art.14. Depozitul de material din sapatura va fi nivelat si imprastiat in zona malurilor, realizand astfel suprainaltarea acestora.

Art.15. Lucrarile de depunere si compactare se vor realiza in perioadele de timp in care temperaturile minime trebuie sa fie:

in timpul noptii: -5 C

in timpul zilei: pozitive

CAP.V. ORGANIZAREA CONTROLULUI, EXECUTEI SI RECEPTIEI

Art.16. Pentru a asigura respectarea cu strictete a prevederilor prezentului caiet de sarcini, in afara de controlul executiei pe care-l face beneficiarul, constructorul isi va organiza un control intern permanent, care sa raspunda de calitatea lucrarilor executate, control efectuat de personalul tehnic competent.

Art.17. Se vor executa receptii provizorii si o receptie definitiva.

Art.18. Receptii provizorii se vor face:

- partial pentru sapaturi la fundatii

- integrale la terminarea obiectelor (finalizarea reprofilarii de albie, a umpluturilor in zonele specificate si a pregatirii fundatiei pentru amplasarea apararii de mal)

Receptiile partiale se vor face la propunerea beneficiarului care va anunta din timp executantul si proiectantul si au un caracter intern, pentru controlul calitatii executiei.

Art.19. Situatiile de plata si de lucrari provizorii intocmite de executant si acceptate de beneficiar vor contine mentiuni privitoare la lucrarile executate, la calitatea acestora, conform caietelor de sarcini.

Acceptarea situatiilor de plata si a situatiilor de lucrari nu inlocuiesc receptiile provizorii, integrale si definitive.

Art.20. La receptiile provizorii se verifica:

- amplasamentul lucrarilor dupa proiect

- profilele transversale

- cotele de profil longitudinal

- cotele si dimensiunile la sapaturi pentru fundatii.

Art.21. Se admit tolerante de:

- 5.0cm la cote sapaturi si umpluturi

- 2.0cm la latimi sapaturi pentru elemente beton

- 5.0% la inclinarea taluzelor (valoarea absoluta) fara ca acestea sa prezinte proeminente sau goluri vizibile.

Art.22.    Se va verifica daca sunt realizate urmatoarele:

- cotele din proiect

- dimensiuni geometrice sapaturi

- suprafetele nivelate, taluze sa nu aiba proeminente sau adancimi

- sa nu se observe surpari sau alunecari ale taluzelor.

Art.23. In cazul in care se constata neconcordante fata de proiect sau ca nu sunt respectate conditiile de calitate, lucrarile se refac urmand a fi supuse unei noi receptii.

Art.24. Receptia definitiva se va face la un an de la data ultimei receptii integrale.

Art.25. Receptia definitiva se va face pe intreaga lucrare si se verifica daca nu s-au produs degradari, daca lucrarea s-a comportat corespunzator si daca s-au executat remedierile prevazute la ultima receptie.

Art.26. Intretinerea lucrarilor in decurs de un an, pana la receptia definitiva se va face de catre executant la semnalarea beneficiarului.

CAP.VI. DISPOZITII FINALE

Art. 27. Executantul va asigura, in cazul lucrarilor de noapte, o iluminare a locului de lucru, cailor de acces si a depozitelor.

Art.28. Racordurile la retelele de iluminat la punctele de lucru vor fi controlate permanent asigurandu-se functionarea lor in bune conditii.

Art.29. Pe parcursul lucrarilor se va tine sub observatie, de catre seful punctului de lucru, a nivelelor apei si se vor respecta avertizarile date de sectia de gospodarire a apelor referitoare la posibile cresteri de nivel sau viituri in vederea scoaterii utilajelor si a personalului din perimetrul albiei.

Art.30. Proiectantul va da pana la sfarsitul lucrarii (receptia definitiva) indicatii scrise pentru:

- completarea prezentului caiet de sarcini

- urmarirea comportarii in timp a lucrarilor

- buna exploatare si intretinere a lucrarilor.

Art.31. Prezentul caiet de sarcini face pare din documentatia tehnico-economica ce se va prezenta obligatoriu comisiei de receptie provizorie si definitiva.

CAP.VII. INDICATII SPECIALE PRIVIND PROTECTIA MUNCII

Art.32. La executarea lucrarilor se vor respecta normativele de protectia muncii in vigoare ti norme de protectia muncii interne.

Art.33. Deservirea utilajelor se face numai de personal calificat, asigurandu-se o buna semnalizare la punctele de lucru si la caile de acces.

Art.34. Se va asigura respectarea prevederilor legale la treceri peste pod.

Art.35. Se va asigura un sistem de avertizare in legatura cu cresterile de nivel a apei in albia raului, pentru a nu surprinde personalul si utilajele in perimetrul inundabil.

Art.36. Se interzice spalarea utilajelor si mijloacelor de transport in albia raului.

Art.37. Se va efectua instructaj zilnic si periodic de protectia muncii cu intregul personal, verificandu-se cunoasterea normelor de tehnica securitatii muncii.

Art.38. Instalarea utilajelor prevazute in executie (buldozer, tractor, excavator) se va face astfel incat sa nu se permita deplasari nerecomandate ale utilajelor in timpul functionarii.

Amplasarea utilajului trebuie realizat astfel incat sa se asigure o stabilitate cat mai buna.

Art.39. Deplasarea utilajelor se va face numai pe terenuri stabile pentru a evita rasturnari sa afundari.

Art.40. Se interzice orice fel de reparatii, curatiri sau ungeri manuale ale elementelor in miscare in timpul functionarii lor.

Art.41. Privitor la securitatea circulatiei: sectorul de lucru va fi semnalizat la intrarea in santier cu un indicator triunghiular pentru indicarea santierului si un semnal de restrictie a vitezei.

CAP.VIII. MASURI DE PROTECTIE CONTRA INCENDIILOR

Art.42. Se interzice focul in sapaturile cu pereti de sprijin pentru dezghetarea pamantului sau pentru incalzirea personalului.

Art.43. Se vor respecta normativele in vigoare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

Intocmit, Verificat,

ing. Lucian STEFAN ing. CRISTINA CAMPIAN

CAIET DE SARCINI

pentru executarea lucrarilor din piatra

Consolidare de mal

- sectiune tip 1

- prism din anrocamente

Zid sprijin gabioane

- sectiune tip 2

- umpluturi in gabioane cu diametrul > 15 cm

- fundatie gabioane

Prag de fund.

- anrocamente cu g > 200 kg/buc.

Caderi - C₁.

- anrocamente    - in risberma si zona amonte

- piatra sparta - disipator

CAP.II. TRASAREA LUCRARILOR

Art.1. Trasarea lucrarilor se va efectua de catre constructor cu asistenta proiectantului dupa planurile de executie si a elementelor de trasare.

Art.2. In cazul in care se constata neconcordante de cota intre planurile de situatie din proiect si situatia din teren, acestea se vor duce la cunostinta proiectantului pentru verificare si solutionarea problemelor aparute.

CAP.III. PUNEREA IN OPERA A ANROCAMENTELOR

Art.3. Anrocamentele se pun in opera mecanic si manual, functie de greutate. Se utilizeaza anrocamente de minim 250kg. in prismul de la consolidarile de mal; de 350kg/buc in risberma de la cadere, 20-40kg/buc. la imbinari si lestari si piatra cu d > 15cm pentru umpluturi in gabioane.

Art.4. Punerea in opera a anrocamentelor se face in uscat, unde situatia o permite.

Anrocamentele se transporta cu autobasculantele pana la locul de punere in opera, dupa care se aranjeaza cu ajutorul buldozerului S1500 si a excavatorului pe senile. Impanarea anrocamentelor se face manual.

Art.5. Definirea cotelor de fundare si receptionarea zonei excavate se face numai cu avizul beneficiarului si proiectantului in functie de situatia concreta din teren.

Art.6. Evaluarea cantitatilor se face fie pe baza planurilor si profilelor transversale din proiect, fie prin executarea unor planuri si profile noi de catre constructor, care trebuie insa avizate de proiectant.

Inceperea lucrarilor fara executarea unor planuri de situatie noi de catre constructor, are ca semnificatie acceptarea cantitatilor din proiect.

Art.7. Dupa aducerea excavatiei la profil, inainte de executare se vor consemna sn. P.V.F.D. toate elementele si cotele de fundare. De asemenea vor fi insotite de certificate de calitate.

Art.8. Inceperea lucrarilor se face numai dupa intocmirea:

- Procesului verbal de predare/primire a amplasamentului semnat de beneficiar, proiectant si constructor.

- Procesul verbal de verificare a cotelor din teren

- Procesul verbal de trasare a lucrarilor.

CAP.IV. SURSELE, CALITATEA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE

Art.9. Anrocamentele se procura din cariere din Repedea, situata la o distanta de 500-3000 m.

Art.10. Transportul anrocamentelor se face cu autobasculante pe Drumul Judetean, comunal si pe drumul de acces la zona lucrarii.

Art.11. Anrocamentele vor fi insotite de certificate de calitate, solicitate de la furnizor, care vor fi inaintate proiectantului si beneficiarului.

Art.12. Procurarea de anrocamente sau piatra bruta din alte surse se va face numai dupa obtinerea aprobarii in scris a proiectantului.

Art.13. Piatra sparta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urma vizibila de degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ceea ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aiba o structura compacta.

Art.14. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 1.

Tabel. 1.

Art.16. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite este aratat in tabelul nr. 2.

Tabel. 2.

CAP.V. ORGANIZAREA CONTROLULUI, EXECUTIEI SI RECEPTIEI

Art.17. Pentru a asigura respectarea cu strictete a prevederilor prezentului caiet de sarcini, in afara de controlul executiei pe care-l face beneficiarul, constructorul isi va organiza un control intern permanent, care sa raspunda de calitatea lucrarilor executate, efectuat de personalul tehnic competent atestat de MLPAT.

Art.18. Se vor executa receptii provizorii si o receptie definitiva.

Art.19. Receptiile provizorii se vor face:

- partial pentru realizarea la cota a lucrarilor din piatra si la fundatii

- integrale la terminarea obiectului.

Receptiile partiale se vor face la propunerea beneficiarului, care va anunta din timp executantul si proiectantul, avand un caracter intern pentru controlul calitatii executiei.

Art.20. Situatiile de plata si de lucrari provizorii intocmite de executant si acceptate de beneficiar, vor contine mentiuni privitoare la lucrarile executate, la calitatea acestora, conform caietelor de sarcini, buletinelor de incercari si probe eliberate de laboratorul geologic.

Acceptarea situatiilor de plata si a situatiilor de lucrari nu inlocuiesc receptiile provizorii, integrale si definitive.

Art.21. La receptiile provizorii se verifica:

- amplasamentul lucrarilor dupa proiect

- cotele in profile transversale

- cotele in profile longitudinale

- calitatea executiei si materialelor utilizate.

Art.22. Se admit tolerante de:

5 cm. la cote fundatii si cote umpluturi

5 cm. la latimi de banchete si elemente geometrice

2 cm. la grosimi pereu zidit din piatra bruta

5% la inclinarea taluzelor (valoarea absoluta), fara ca acestea sa prezinte proeminente sau goluri vizibile in zone de lucru in care se face punerea in opera in uscat si la pereurile de zidarie de piatra bruta.

Art.23. Se va verifica daca sunt realizate urmatoarele:

- cotele si dimensiunile din proiect la toate elementele

- lungimile si suprafetele pereului si a prismului de anrocamente

- suprafetele pereului sa nu aiba proeminente sau adancimi

- sa nu se observe surpari sau alunecarile taluzelor.

Art.24. In cazul in care se constata neconcordante fata de proiect sau ca nu sunt respectate conditiile de calitate, lucrarile se refac urmand a fi supuse unei noi receptii.

Art.25. Receptia definitiva se va face la un an de la data ultimei receptii integrale.

Art.26. Receptia definitiva se va face pe intreaga lucrare si se verifica daca nu s-au produs degradari daca lucrarea s-a comportat corespunzator si daca s-au executat remedierile prevazute la ultima receptie.

Art.27. Intretinerea lucrarilor in interval de un an pana la receptia definitiva se va face de catre executant la semnalarile beneficiarului.

CAP.VI. DISPOZITII FINALE

Art.28. Executantul va asigura, in cazul lucrului de noapte, o iluminare suficienta a locului de lucru, a cailor de acces si a depozitelor.

Art.29. Racordurile la retelele de lumina, forta, la punctele de lucru vor fi controlate permanent, asigurandu-se functionarea lor in bune conditii.

Art.30. Pe parcursul lucrarilor se va tine sub observatie, de catre seful punctului de lucru, nivelul apei si se va respecta avertizarile date de formatiile sau sectiile de gospodarire a apelor referitoare la posibile cresteri de nivel sau viituri, in vederea scoaterii utilajelor si a personalului din perimetrul albiei.

Art.31. Proiectantul va da pana la sfarsitul lucrarii (receptia definitiva) indicatii scrise pentru:

- completarea prezentului caiet de sarcini

- urmarirea comportarii in timp a lucrarilor

- buna exploatare si intretinere a lucrarilor.

Art.32. Prezentul caiet de sarcini face parte din documentatia tehnico-economica ce se va prezenta obligatoriu comisiei de receptie provizorie si definitiva.

CAP.VII. INDICATII PRIVIND PROTECTIA MUNCII

Art.33. La executarea lucrarilor se vor respecta normativele de protectia muncii in vigoare si norme de protectia muncii interne.

Art.34. Deservirea utilajelor se face numai de personal calificat, asigurandu-se o buna semnalizare la punctele de lucru si la caile de acces.

Art.35. Se va asigura respectarea prevederilor legale la trecerile la nivel cu calea ferata.

Art.36. Se va asigura un sistem de avertizare in legatura cu cresterile de nivel a apei in albia raului pentru a nu surprinde personalul si utilajele in perimetrul inundabil.

Art.37. Se interzice spalarea utilajelor si mijloacelor de transport in albia raului.

Art.38. Se va efectua instructaj zilnic si periodic de protectia muncii cu intregul personal, verificandu-se cunoasterea normelor de tehnica securitatii muncii.

Art.39. Instalarea utilajelor prevazute in executia lucrarilor (buldozer, tractor, excavator) se va face astfel incat sa nu se permita deplasari necomandate ale utilajelor in timpul functionarii. Amplasarea utilajului trebuie realizata astfel incat sa se asigure o stabilitate cat mai buna.

Art.40. Deplasarea utilajelor se va face numai pe terenuri stabile pentru a evita rasturnari sau afundari.

Art.41. Se interzice orice fel de reparatii, curatiri sau ungeri manuale ale elementelor in timpul functionarii lor.

Art.42. Privitor la securitatea circulatiei: sectorul de lucru va fi semnalizat la intrarea in santier cu un indicator triunghiular pentru indicarea santierului si un semnal de restrictie a vitezei.

CAP.VIII. MASURI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

Art.43. Se interzice cu desavarsire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti, fie pentru dezghetarea pamantului, fie pentru incalzirea personalului.

Art.44. Se vor respecta normativele in vigoare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

Intocmit, Verificat,

ing. Lucian STEFAN ing. CRISTINA CAMPIAN

CAIET DE SARCINI

pentru executarea lucrarilor din gabioane

Art.1. EXECUTIA ZIDULUI DE SPRIJIN DIN GABIOANE

Executia fundatiei

a)    sapatura de pamant pentru realizarea sectiunii fundatiei gabioanelor se va executa pe tronsoane de pana la 7.5 ml lungime, functie de situatia concreta din teren, astfel ca sa nu existe posibilitatea ca terenul sa-si piarda stabilitatea. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat, nefiind depozitat pe bancheta sapaturii.

b)    fundatia propriu-zisa este alcatuita dintr-un strat de piatra bruta cu partea superioara impanata si nivelata.

c)    peste piatra bruta se toarna un cuzinet de beton simplu Bc7,5 cu grosimea medie de 25 cm. In acest strat de beton inainte de priza se vor introduce prin batere, cupoane de otel beton 16 (L=0.501.00m) 1buc/mp. cu rol de ancorare astfel ca partea ramasa deasupra suprafetei de beton sa se incadreze in perimetrul de montaj al gabionului propriu-zis.

Fasonare armaturi

a)    armaturile se fasoneaza intr-un atelier specializat conform detaliilor de executie si a extraselor de armaturi.

b)    verificarea elementelor geometrice si de rezistenta ale barelor folosite se vor consemna intr-un proces verbal de lucrari ascunse

c)    tolerantele admisibile ale barelor:

68 3 mm

1020 +3 -0.5 mm

d)    barele vor fi protejate impotriva oricaror deformatii accidentale

Montare carcase

a)    peretii carcaselor din otel beton (care se vor confectiona intr-un atelier specializat) se aduc pe santier unde se vor asambla dupa cum urmeaza:

- asamblarea prin sudura a carcaselor peretilor, capacelor si fundului

- montare plasa sudata in pozitie 'deschisa' (in functie de tipul gabionului)

- lansare carcase pe pozitie

- umplere cu piatra

- montare capac inclusiv legarea de carcasa

- inchidere plase si legarea capetelor suprapuse

- legarea intre ele a gabioanelor alaturate, executate in modul descris mai sus

- operatiile de legare se recomanda a fi realizate prin sudura, insa daca se lucreaza in prezenta apei, atunci se admite legarea prin 'coasere' cu sarma zincata

- la realizarea sudurilor se va studia si aplica prevederile indicativului C28-83, aprobate de catre ICCPDC cu decizia nr.46 din 28 iunie 1983: 'Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton'

Art.2. Realizarea zidariei uscate din piatra bruta a gabioanelor se va realiza dupa cum urmeaza:

a)    umplerea gabioanelor cu piatra bruta se va realiza manual si ingrijit, incepand cu conturul apoi dupa realizarea unei zidarii de piatra uscata cu grosime de pana la 1.00m grosime se va putea executa umplerea mijlocului astfel creat cu material local (bolovani de rau).

b)    se va avea in vedere in permanenta impanarea zidariei uscate, operatie deosebit de importanta pentru preintampinarea fenomenului de tasare.

Art.3. Operatiile si modul lor de realizare de la Art.2., Art.3. si Art.4. se vor repeta pentru fiecare nivel de gabion in parte, mai putin ancorarea de fundatie a primului strat (asa cum rezulta din proiect se vor executa doua pana la trei straturi succesive de carcase suprapuse, care se vor aseza prin 'tesere').

Art.4. Odata terminat un nivel de gabioane se va trece la realizarea umpluturilor din spatele zidului de gabioane. Umplutura se va putea realiza mecanizat, dar fara a se deranja in nici un fel gabioanele. Pe platforma de lucru astfel creata se va putea trece la realizarea urmatorului strat de gabioane s.a.m.d.

2. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Art.5. Se verifica dupa cum urmeaza:

a)    verificarea sapaturilor si sprijinirilor

b)    verificarea calitatii pietrei brute (vezi: 'Caiet de sarcini lucrari cu piatra')

c)    verificarea calitatii betonului (vezi: 'Caiet de sarcini lucrari cu betoane')

d)    verificarea carcaselor de gabioane, a ancorelor montate in fundatie

e)    verificarea montajului si a respectarii elementelor proiectate

3. FAZE DETERMINANTE

a)    cota si natura terenului de fundare

b)    fundatia de piatra bruta

c)    fundatia de beton

d)    cutiile de gabioane, numarul de ancore si respectarea tuturor elementelor proiectate.

Intocmit, Verificat,

ing. Lucian STEFAN ing. CRISTINA CAMPIAN

CAIET DE SARCINI

pentru executarea lucrarilor de beton

CAP.I. GENERALITATI

Art.1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie a lucrarilor de betoane si materialele necesare fabricarii betonului, fabricarea, transportul si punerea in opera a betonului, controlul calitatii betonului pe santier.

Art.2. In afara prevederilor obtinute in prezentul caiet de sarcini, constructorul are obligatia sa respecte toate STAS-urile si normativele in vigoare. De asemenea proiectantul isi rezerva dreptul de a aduce completari si modificari la prescriptiile CS pe care le va considera utile in cursul executiei lucrarilor de comun acord cu constructorul si beneficiarul.

Art.3. Betoanele procurate vor fi insotite de certificate de calitate si buletine de incercari emise de furnizorul betonului.

Art.4.    Constructorul este obligat sa efectueze la cererea proiectantului si a beneficiarului verificari de trasare a lucrarilor, controlul utilajului si punerea in opera a betonului, luarea de probe suplimentare, precum si toate masurile suplimentare care vor fi considerate necesare in timpul executiei.

Art.5. Pentru fiecare obiect se va completa de catre constructor condica de betoane. Aceasta va fi pusa de acord cu stadiul fizic atins la data verificarii de catre dirigintele de santier si acest lucru va fi consemnat in actele de constatare.

Art.6. In cursul executiei lucrarilor nu se va putea face nici o derogare de la prevederile prezentului C.S. fara aprobarea prealabila, in scris, a proiectantului. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul CS, care pot modifica conditiile de rezistenta sau stabilitate, proiectantul si beneficiarul, vor putea dispune intreruperea lucrarilor. Constructorul este raspunzator de toate modificarile si pagubele care ar putea rezulta din aceste intreruperi.

CAP. II. CONDITII TEHNICE PENTRU BETONARE PE TIMP NORMAL

A. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

Art.1. CIMENTURI

Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania.

La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:

ciment Portland P40 conform STAS 388-80

ciment Portland cu adaos Pa35 conform STAS 1500-78

ciment metalurgic M30 conform STAS 1500-78

ciment hidrotehnic Hz35 conform SRAS 3011-83

Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile de inghet-dezghet in stare saturata de apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul nr.2 pentru mortare de ciment.

Tabel.1.

NOTA:

R    - ciment indicat a se utiliza

U    - ciment utilizat in locul celui indicat

I - ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau economice

Tabel.2.

* Se recomanda sa fie folosite cat mai rar.

Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr.3.

Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se va utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minima va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.

Tabel.3.

Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective.

In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii si depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.

Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.

Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator.

Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator.

Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala antreprenorului.

Controlul calitatii cimentului de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.3.

Art.2. AGREGATE

Pentru prepararea mortarelor si betoanelor de ciment se folosesc:

- agregate naturale

- nisip natural 0-3;3-7 sau 0-7 mm

- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71mm

sau

- agregate concasate

- nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 mm

- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm

Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.

Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.

Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.

Din punct de vedere a formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditii din tabelul 4.

Tabel.4.

Din punct de vedere a continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabelul 5.

Tabel.5.

OBSERVATII:

- In cazul balastului se va proceda la separarea acestuia de nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditii tehnice din tabelul 4.

Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul.6.Exista in urma cercetarilor, strategia Highway Research Programme (SURP), o determinare RAPORT Alcali/Silice care nerespectata duce la formarea unor geluri ce cristalizeaza in timp indelungat si care:

dau fluorescente pe suprafetele de beton imediat dupa turnare

dau fenomene de fisurare la 3-6 luni de la turnare.

Tabel.6.

Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul in granulele care trec, respectiv, raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10% dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1.5 d max.

Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.

In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8.

Tabel.7.

Tabel.8.

Agregatele se vor aproviziona din timp, in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare.

Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6.

Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor

intr-un registru rezultatele determinarii efectuate de laborator.

Art.3. APA

Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84. Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84.

Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.

In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa fie poluata cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

Tabel.9.

Art.4. OTEL BETON

Armaturile pentru beton armat pe santier, sau elementele prefabricate de beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL37 sau din otel beton cu profil periodic PC52 conform prevederilor proiectului.

Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de STAS 438/1-89.

La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.

Otelurile vor fi stocate in locuri speciale, clasate pe categorii si diametre

Suprafetele de sectoare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materialele sau cu obiecte susceptibile de a antrena umiditatea.

Armaturile fasonate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.

Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat conform STAS 1799-88, tabel 1, pct.6.

B. CONDITII TEHNICE ALE BETOANELOR

Art.1. REZISTENTE MECANICE

Controlul rezistentei betonului se va face prin determinarea rezistentei la 28 zile R²⁸₂₀ in conformitate cu prevederile 'Normativului pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat ' C140-86 si STAS 1275-88.

Se considera ca betoanele corespund conditiilor de rezistenta mecanice daca minimum 85% din numarul probelor satisfac marcile prescrise.

Se admite ca cel mult 15% din numarul probelor recoltate lunar sa aiba rezistente intre 100% si 85% din marca.

Betonul turnat care nu satisface conditiile de mai sus, se va verifica imediat prin prelevarea de carote conform normativului CSCAS-C54-67, proiectantul si executantul stabilind de la caz la caz, masurile care urmeaza a fi luate.

Art.2. REZISTENTE LA PERMEABILITATE

In functie de presiunea maxima a apei si de gradientul de infiltratie in beton, se fixeaza marca la gradul de impermeabilitate P4¹⁰ la varsta de 90 zile. Presiunea de calcul P = 4 daN/cmp.

Incercarile se vor efectua pe cuburi cu latura de 20 cm. in conformitate cu prevederile SRAS 3519-76. Conditia de calitate la permeabilitate se considera realizata, daca trimestrial cel putin 85 % din probele incercate nu sunt strapunse la presiunea de 8 atm.

Art.3. REZISTENTA LA GELIVITATE

Pentru betoanele supuse variatiei nivelelor de apa si a ingheturilor alternante in timp de iarna, marca la gelivitate, se fixeaza la 150 cicluri si se controleaza la 28 zile pe cuburi cu latura de 20 cm conform STAS 3518-89.

Rezultatele probelor se considera satisfacatoare daca rezistenta la compresiune nu scade sub 75% fata de martori incercati la aceeasi varsta. Conditia de calitate la gelivitate a betoanelor, se considera realizata daca trimestrial cel putin 85% din probele incercate corespund conditiilor cerute de STAS 3518-89.

Art.4. ALTE CONDITII

Pentru betonul de uzura (praguri de cadere) tasarea va fi de 3-4 cm.

CAP.III. BETONAREA

Art.1. PREPARAREA BETONULUI

Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse in betoniera in urmatoarea ordine:

agregatele cu cele mai mari dimensiuni (40-71)

cimentul

nisipul

agregatele cu cele mai mici dimensiuni (8-16)

apa

Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:

malaxor cu axa verticala 10 tururi:

malaxor cu axa orizontala 20 tururi

betoniera cu axa orizontala 20 tururi

betoniera cu axa inclinata 30 tururi

Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.

Art.2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale.

Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza (determinata in laborator). Beneficiarul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia, tinand seama de prevederile Normativului C 140-86. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.

Betonul trebuie sa fie ferit de segregate in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare.

Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatie.

La reluarea betonarii, suprafeta betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata, astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.

Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, inginerul va stabili, tinand seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si de natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet. Aceste sarcini trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura cel putin de +10˚ C timp de 72 ore. Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului, va trebui in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat.

Antreprenorul va trebui sa ia masuri necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 35˚ C. Un numar oarecare de precautii elementare in acest scop:

temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40˚ C

utilizarea apei reci

evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire

protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.

Daca aceste precautii nu permit mentinerea temperaturii betonului sub 35˚ C, beneficiarul va intrerupe betonarea.

Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Beneficiarul va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii functie de calitatea betonului si conditiile climatice.

Art.3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, se va efectua controlul componentilor betonului si a betonului proaspat si intarit conform prevederilor Normativului C 140-86.

La inceperea lucrarilor de betonare se va efectua incercari de rezistenta la compresiune pentru fiecare tip de beton si la 7 zile.

Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare aceste varste, beneficiarul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatii materialelor utilizate sau a conditiilor de fabricatie sau ambele si de a proceda la o noua incercare la reluarea lucrarilor de betonare.

Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, proiectantul va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala executantului.

Lucrabilitatea betoanelor va fi masurata prin metoda tasarii. Ea va trebui si se situeze intre 0.8-1.0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta. Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori beneficiarul o va considera necesara.

Art. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON

Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurate intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor, este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul urmator:

Tabel.10.

Devierea maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de natura elementului in tabel.

Tabel.11.

NOTA:

tolerante, a, pentru elemente portante verticale

tolerante, b, pentru elemente portante cu fruct

tolerante, c, pentru elemente neportante

Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime 'l' a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile:

1/300

1 cm.

CAP.IV. COFRAJE SI ARMATURI

Inainte de turnarea betonului cofrajele se vor curata, se va da o atentie marita rosturilor alinierilor panourilor de cofraj astfel ca fata vizibila dupa decofrare sa nu mai necesite prelucrari.

Nu se admit abateri mai mari de 2.5 cm fata de cotele din proiect.

Armaturile pentru beton armat OB37 vor trebui sa respecte prevederile STAS 438/1-89.

La livrare otelul beton va fi insotit de certificatele de calitate emise de producator.

Otelurile vor fi depozitate pe sortimente in locuri special amenajate astfel incat barele, colacii sau plasele sudate sa nu intre in contact cu pamantul sau alte materiale ce le-ar putea murdarii sau degrada. Transportul armaturilor se va face astfel incat acestea sa nu sufere deformari permanente.

Controlul calitatii se va face conform STAS 1799-88 pe fiecare sortiment in parte.

Acoperirea cu beton a armaturilor rezulta din detaliile de executie, toleranta fiind de 10 mm. Plasa sudata din betonul stratului de uzura a pragului de fund se va pozitiona in axul sectiunii, astfel acoperirea cu beton va fi de 100mm.

Se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse pentru toate armaturile introduse in beton.

Intocmit, Verificat,

ing. Lucian STEFAN ing. CRISTINA CAMPIAN

CAIET DE SARCINI

pentru executarea lucrari de cofraje

Art.1. Cofraje

La executarea cofrajelor se vor avea in vedere prevederile Normativului C140-86, cap.2.

Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina antreprenorului.

Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze.

Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de 1cm. Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5mm.

Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod conventional, ecartul maxim tolerant la rosturi fiind de 2mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3mm.

Montarea cofrajelor se va verifica preliminar, in cursul executiei si final.

Verificarea finala se consemneaza in procesul verbal de lucrari ascunse.

Intocmit, Verificat,

ing. Lucian STEFAN ing. CRISTINA CAMPIAN

CAIET DE sarcini

pentru executarea lucrarilor de armaturi-betoane

Art.1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURILOR

Armaturile se fasoneaza conform prevederilor desenelor de executie si apoi se monteaza in cofraje. La fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama si de prevederile Normativului C140-86 cap.3.

Fasonarea in cofraje nu este admisa decat cu autorizatia proiectantului si aceasta pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.

Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.

Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de beneficiar sau de delegatul acestuia inainte de betonare. Rezultatul verificarii se consemneaza in procesul verbal de lucrari ascunse. Beneficiarul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii, ca betonarea sa nu aiba loc decat dupa aceasta verificare.

In cazul inlocuirii armaturilor este necesar a se asigura echivalenta ariilor armaturilor (cele existente cu cele prevazute in proiect).

Tolerante

F 0.3 mm

F + 0.3 mm

- 0.5 mm

F + 0.5 mm

- 0.8 mm

F 0.8 mm

Intocmit, Verificat,

ing. Lucian STEFAN ing. CRISTINA CAMPIAN

CAIET DE SARCINI

pentru executarea lucrari vegetative

CAP.I. LUCRARILE LA CARE SE REFERA PREZENTUL CAIET DE SARCINI

Obiect nr.1. Amenajare vale Ruscova

- sectiune tip 1 - L = 2420 ml - care are in alcatuire pat de nuiele de 0.30 m grosime si 2.5 mp/ml latime

- sectiune tip 3 - L = 685ml - alcatuita cu reazem din cleionaje cu piloti din lemn 12 mm si protectie pe taluz cu gardulete din nuiele impletite pe tarusi de lemn 4-6 cm.

Obiect nr.2. Amenajare vale Repedea

- sectiune tip 1 - L = 1305 ml (idem obiect nr.1)

- sectiune tip 3 - L = 1662 ml (idem obiect nr.1)

CAP.II. TRASAREA LUCRARILOR

Art.1. Trasarea lucrarilor se va executa de catre constructor cu asistenta proiectantului dupa planurile de executie si a elementelor de trasare.

Art.2. In cazul in care se constata neconcordante de cote intre planurile de situatie din proiect si situatia din teren, aceste ase vor aduce la cunostinta proiectantului pentru verificarea si solutionarea problemelor aparute.

CAP. III. SURSE DE MATERIAL SI PUNEREA IN OPERA A MATERIALULUI LEMNOS

Art.1. Materialul lemnos va fi confectionat in santier si depozit in apropiere de locul de punere in opera (stivuit cu grija).

Art.2. Nuielele se vor recolta de pe maluri sau insule, de la distanta de max. 1 km, vor avea diametrul 2-5 cm si lungimea de 4-12 m.

Art.3. Tarusii se vor recolta de pe maluri sau insule de la distanta max. de 1km si vor avea diametrul de 4-6 cm si lungimea de 0.4-1 m.

Art.4. Parii (pilotii) din lemn se vor recolta din padure - distante max. 3 km, vor avea diametrul de 12 cm si lungimea de 2 m.

Art.5. Recoltarea materialului lemnos se va face in perioada repausului vegetativ, dupa caderea frunzelor pana la prima zapada sau la primavara foarte devreme, inainte de intrarea in vegetatie sau cu 24ore inainte de punerea in opera.

CAP.IV. ORGANIZAREA CONTROLULUI, EXECUTIEI SI RECEPTIEI

Art.1. Verificari in teren:

- amplasamentul lucrarilor in teren dupa proiect

- profilele transversale

- cotele profilelor longitudinale

- calitatea materialului lemnos si a puterii sale vegetative si a elasticitatii.

Art.2. Se admit tolerante la cota de pozare si fundare:

5.0cm la cote fundatii,

10.0 cm la grosimea de lestare,

10% la lungimea libera.

Art.3. Se va verifica daca sunt realizate urmatoarele: diametrul, grosimea, latimea, lungimi de lucrari.

Art.4.    In cazul in care se constata neconcordante fata de proiect sau ca nu sunt respectate conditiile de calitate, lucrarile se refac urmand a fi supuse unei noi receptii.

Art.5.    Receptia definitiva se va face la un an, de al punerea in functiune a obiectivului.

Intocmit, Verificat,

ing. Lucian STEFAN ing. CRISTINA CAMPIAN

CAIET DE SARCINI

pentru executarea lucrarilor din beton ciclopian

Capacitate si solutii constructive ce includ lucrari din beton ciclopian:

- zid de sprijin din gabioane pe fundatie din beton ciclopian

- sectiune tip2 - L = 1340 m

- praguri de fund - 1 buc

- grinda inglobata din beton ciclopian

- cadere C₁

- fundatie zid sprijin

Art.1. Executia sapaturii si sprijinirii

Sapatura de pamant se va realiza mecanic sau manual cu sprijinirea malurilor.

La terminarea sapaturii de pamant se va intocmi obligatoriu un proces verbal de lucrari ascunse (cota ternului bun de fundare).

Sapaturile de pamant se vor corela cu turnarea betonului printr-un grafic de executie, astfel intocmit incat o fundatie pregatita pentru turnarea betonului sa fie imediata.

Daca, la efectuarea sapaturilor se intalnesc retele de orice fel sau se fac descoperiri de valoare arheologica, lucrarile se vor intrerupe pe portiunea respectiva dupa care se anunta forurile competente.

Art.2. Executia corpului pragului de fundatie din beton ciclopian

Executia se va face imediat ce s-a intocmit P.V.L.A. pentru sapatura de pamant, betonul turnandu-se aderent la peretii sapaturii odata cu demontarea sprijinirilor pe masura ce se inainteaza pe verticala. La terminarea lucrarilor se va intocmi de asemenea un proces verbal de lucrari ascunse (P.V.L.A.) pentru a se putea trece la faza urmatoare.

Realizarea betonului ciclopian se va face in conformitate cu prevederile normativului C140-86 Anexa VII.5 "Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat".

Pentru a nu se deteriora betonul, termenul de cofrare este cel din tabelul de mai jos, functie de cimentul utilizat:

Tabel.1.

Art.3. Materiale utilizate

Prezentul caiet de sarcini se va completa cu prevederile specifice dupa cum urmeaza:

la betoane si cofraje conform "Caiet de sarcini lucrari betoane"

la piatra conform "Caiet de sarcini pentru executarea lucrarilor de piatra"

piatra sau bolovanii pentru beton ciclopian nu trebuie sa depaseasca 1/6 din cea mai mica dimensiune a elementului de rezistenta

raportul dintre dimensiunile minime /maxime sa nu depaseasca 2.5

roca de provenienta sa nu fie geliva, pietrele sa nu aiba crapaturi

proportia de piatra sau bolovani inglobati nu va depasi 33% din volumul total de beton ciclopian (a se vedea normativul C140/86).

Art.4. La executia lucrarilor de beton ciclopian se vor verifica

- platforma de lucru

- asigurarea sistemului de scurgere a apelor.

- semnalizarea punctului de lucru.

- saparea si sprijinirea malurilor

- pozitia in plan

- dimensiunile sapaturii

- masurile de protectia muncii si siguranta circulatiei

- natura si starea terenului bun de fundare

- verificarea sprijinirilor

- concordanta dintre proiect si situatia reala din teren

- existenta procesului verbal de lucrari ascunse semnat de toate partile

- cotele din proiect (exterioare si interioare).

Art.5. Compozitia betoanelor se va stabili conform "Caiet de sarcini betoane".

Art.6. La prezentul caiet de sarcini se vor adauga si capitolele 7, 8, 9, 10 din "Caietul de sarcini betoane".