MATERIALE - Elemente pentru zidarie

MATERIALE

1. Elemente pentru zidarie

1.1. Tipuri de elemente pentru zidarie

(1) Pentru executarea zidariilor se pot utiliza orice elemente pentru zidarie corespunzatoare normelor europene asimilate in Romania (SR EN) :

elemente pentru zidarie ceramice - document normativ de referinta SR EN 771-1;

elemente pentru zidarie din silico-calcar - document normativ de referinta SR EN 771-2;

elemente pentru zidarie din beton (cu agregate obisnuite sau usoare) - document normativ de referinta SR EN 771-3;

elemente pentru zidarie din beton celular autoclavizat - document normativ de referinta

SR EN 771-4;

elemente pentru zidarie din piatra artificiala - document normativ de referinta

SR EN 771-5

elemente pentru zidarie din piatra cioplita - document normativ de referinta SR EN 771-6;

Deasemeni pot fi folosite elemente pentru zidarie din sticla (caramizi presate din sticla cu goluri) fabricate avand la baza documentul normativ de referinta STAS 10690-89.

(2) Elementele pentru zidarie produse in mod curent in Romania se incadreaza in standardele de referinta mentionate la (1) dupa cum urmeaza:

caramizi ceramice pline (document normativ de referinta SR EN 771-1

elemente HD: element de argila arsa cu densitate aparenta, in stare uscata, mare > 1000 Kg/m³, utilizat pentru zidarii neprotejate si protejate (exemplu: 240 x 115 x 63 mm);

caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale (document normativ de referinta SR EN 771-1):

elemente HD element de argila arsa cu densitate aparenta, in stare uscata, mare > 1000 Kg/m³, utilizat pentru zidarii neprotejate si protejate (exemple: 240 x 115 x 88, 240 x 115 x 138, 290 x 140 x 88, 290 x 140 x 138, 290 x 240 x 138, 290 x 240 x 188, 365 x 180 x 138)

elemente LD element de argila arsa cu densitate aparenta, in stare uscata, mica < 1000 Kg/m³, utilizat pentru zidarii protejate;

elemente pentru zidarie din beton cu agregate obisnuite (document normativ de referinta C14/1-94)

(exemplu : 240 x 290 x 138);

elemente pentru zidarie din beton cu agregate usoare (document normativ de referinta SR EN 771-3 Elemente pentru zidarie din beton cu agregate usoare);

elemente pentru zidarie din beton celular autoclavizat (document normativ de referinta SR EN 771-4 Elemente pentru zidarie din beton autoclavizat);

(exemple: 240 x 300 x 600, 200 x 240 x 600, 150 x 300 x 600

elemente pentru zidarie din piatra naturala cioplita prelucrata (document normativ de referinta SR EN 771-6 Elemente pentru zidarie din piatra naturala).

(3) Alte tipuri de elemente produse in Romania si elementele pentru zidarie din import se pot utiliza numai in conditiile prevazute la 1.1.(9) si (10).

(4) Domeniile si conditiile de utilizare specifice, pentru fiecare dintre categoriile de elemente de la paragrafele (1) sunt stabilite prin prezentul Cod, si prin Codul P100-1/2006.

1.2. Gruparea elementelor pentru zidarie

1.2.1. Gruparea in functie de nivelul de incredere al proprietatilor mecanice

Elementele pentru zidarie se clasifica in doua clase, in functie de probabilitatea de nerealizare a rezistentei la compresiune specificata de producator, conform conditiilor specificate la 1.

NOTE: 1^o.     Producatorul va declara rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie. Valoarea declarata va fi egala sau mai mare decat rezistenta specificata tinand seama de exactitatea incercarii si de variatiile procesului de productie.

2^o. Pentru definirea rezistentei la compresiune a se vedea 1.1.1.

1.2.2. Gruparea in functie de caracteristicile geometrice

(1) Elementele pentru zidarie se grupeaza in functie de valorile urmatorilor parametri geometrici:

volumul golurilor (% din volumul brut);

volumul fiecarui gol (% din volumul brut);

grosimea minima a peretilor interiori si exteriori (mm);

grosimea cumulata a peretilor interiori si exteriori pe fiecare directie (% din dimensiunea elementului pe directia respectiva). luand ca document normativ de referinta EN 1996-1-1-1 (EC6)

NOTA.    Grosimea cumulata este grosimea peretilor interiori si exteriori, masurata orizontal, transversal elementului, la unghiuri drepte pe fata peretelui.In cazul golurilor conice sau a celor celulare, se utilizeaza valoarea medie a grosimii peretilor interiori si exteriori. Verificarea trebuie considerata ca un test de calitate si necesita a fi repetata numai in cazul unor schimbari esentiale la proiectarea dimensiunilor elementelor pentru zidarie.

(2) Gruparea elementelor pentru zidarie in functie de caracteristicile geometrice se utilizeaza pentru:

• determinarea rezistentei la compresiune a zidariei conform art.4.1.1.1.;
• stabilirea domeniului si conditiilor de utilizare pentru elementele respective conform Codului P100-1/2006 si prezentului Cod.

(3) Elementele pentru zidarie mentionate la art.1.1.(2) se incadreaza in grupe, in functie de caracteristicile geometrice mentionate la (1), dupa cum urmeaza:

Grupa 1

• caramizi ceramice pline 240 x 115 x 63 , document normativ de referinta SR EN 771-1;
• caramizi ceramice cu goluri rotunde de uscare, document normativ de referinta SR EN 771-1;
• blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor 25% , document normativ de referinta SR EN 771-4.
• blocuri pline din beton celular autoclavizat, document normativ de referinta SR EN 771-4.

Grupa 2

• caramizi ceramice pline cu goluri dreptunghiulare de uscare, document normativ de referinta SR EN 771-1;
• caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale, document normativ de referinta SR EN 771-1;
• blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor cuprins intre 25% 50% , document normativ de referinta SR EN 771-4;
• blocuri cu goluri din beton obisnuit cu volumul golurilor cuprins intre 25% 50% , document normativ de referinta SR EN 771-

(4) Elementele pentru zidarie cu goluri verticale incadrate avand ca document de referinta EN 1996-1-1-1 in grupa 2, pot fi folosite, in conditiile de proiectare si de executie stabilite prin prezentul Cod si prin Codul P100-1/2006, numai daca respecta urmatoarele cerinte geometrice:

• volumul golurilor 50% din volumul total;
• grosimea peretilor exteriori t_e 15 mm;
• grosimea peretilor interiori t_i 10 mm;
• peretii verticali interiori sunt realizati continuu pe toata lungimea elementului.

NOTA. Toate elementele din grupa 2, mentionate la (3) satisfac aceste cerinte.

(5) In conditiile specifice de proiectare si executie stabilite prin prezentul Cod si prin Codul P100-1/2006, pentru elementele structurale si nestructurale din zidarie, pot fi folosite si alte elemente incadrate avand ca document de referinta EN 1996-1-1-1 (EC6) in grupa 2: caramizi si blocuri din argila arsa cu goluri verticale cu geometrie speciala (cu pereti subtiri -grupa 2S) care indeplinesc urmatoarele conditii:

• geometria blocului respecta urmatoarele cerinte:

volumul golurilor 50% din volumul blocului;

grosimea peretilor exteriori 11 mm t_e < 15 mm;

grosimea peretilor interiori 6 mm t_i <10 mm;

peretii verticali interiori sunt realizati continuu pe toata lungimea elementului.

• legea constitutiva s e a zidariei este de tip elasto-plastic cu ductilitate limitata (figura 4.3)

1.2. Gruparea in functie de profilatia exterioara a elementului

(1) Din punct de vedere al profilului fetelor exterioare, elementele pentru zidarie folosite in mod curent in Romania, se clasifica dupa cum urmeaza:

• elemente cu toate fetele plane (fara amprente sau profilatie; cu/fara cavitate interioara de prindere);
• elemente cu locas de mortar;
• elemente cu locas de mortar si amprente suplimentare pentru mortar;
• elemente cu profilatie 'nut si feder'.

(2) Folosirea elementelor cu diferite profilatii, altele decat cele cu toate fetele plane, din productia interna si din import, se va face in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice, in conditiile stabilite la 1.1.(10) si in Codul P100-1/2006.

1. Proprietatile elementelor pentru zidarie

1.1. Proprietatile mecanice ale elementelor pentru zidarie

1.1.1. Rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie

(1) Rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie va fi definita, luand ca document normativ de referinta SR EN 771-1:2003, ca rezistenta medie, cu urmatoarele precizari obligatorii:

producatorul va declara daca rezistentele individuale la compresiune, inregistrate pe toate epruvetele incercate sunt mai mici decat 80% din valoarea declarata, pentru toate elementele cu volum > 0.010 m³;

producatorul va declara daca elementul este de clasa I sau de clasa II-a, conform definitiilor date la 1.

(2) Rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie, utilizata pentru determinarea rezistentelor de proiectare la compresiune si forfecare, va fi rezistenta la compresiune standardizata, f_b.

NOTA: Rezistenta la compresiune standardizata reprezinta rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie transformata in rezistenta la compresiune a unui element pentru zidarie uscat in aer, echivalent avand 100 mm latime x 100 mm inaltime. La cerere producatorul trebuie sa declare rezistenta la compresiune standardizata.

(3) In cazul in care rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie, determinata prin incercari conform reglementarilor specifice, este declarata de producator ca rezistenta medie, luand ca document normativ de referinta SR EN 771/1 aceasta valoare va fi convertita in rezistenta standardizata la compresiune, pentru a se tine seama de inaltimea si latimea elementelor de zidarie, prin multiplicarea cu un factor d, stabilit conform tabelului 1a.

Factorul de transformare d

Tabelul 1a

(4) Pentru elementele pentru zidarie produse in mod curent in Romania, mentionate la art. 1.1.(2), valorile factorului d si valorile rezistentei standardizate f_b sunt date in tabelul 1b. pentru elemente din argila arsa si din beton obisnuit si usor si in tabelul 1c pentru elemente din BCA.

Factorul de transformare d si valori f_b pentru elemente de argila arsa

si de beton obisnuit sau usor    produse curent in Romania

Tabelul 1b

Factorul de transformare d si valori f_b pentru elemente

de beton celular autoclavizat produse curent in Romania

Tabel 1c

(5) Atunci cand rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie este declarata de producator ca rezistenta caracteristica, aceasta va fi transformata in rezistenta medie echivalenta, utilizand un factor de conversie bazat pe coeficientul de variatie al rezistentelor comunicat de producator in documentele de insotire a produsului. Rezistenta medie echivalenta va fi convertita apoi in rezistenta standardizata, f_b, prin intermediul coeficientului d

NOTA Valoarea factorului de conversie depinde de numarul probelor pe care a fost stabilita rezistenta caracteristica.

(6) Rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie este definita prin doua valori, dupa pozitia fortei de compresiune in raport cu fata de pozare:

• normal pe fata de pozare f_b;
• paralel cu fata de pozare in planul peretelui f_bh (compresiune pe capete).

Valorile minime ale celor doua rezistente la compresiune ale elementelor pentru zidarie (f_b,f_bh) care pot fi folosite la elementele structurale si nestructurale ale cladirilor din Romania sunt date in Codul P100-1/2006.

(7) Valorile rezistentelor standardizate/medii/caracteristice folosite pentru determinarea rezistentelor de proiectare sunt valori minimale, si vor fi garantate de producator printr-un certificat de conformitate cu norma de produs.

(8) In lipsa certificatului de conformitate, si ori de cate ori exista dubii privind conformitatea calitatii elementelor pentru zidarie cu norma respectiva, punerea in opera se va face numai dupa efectuarea unor incercari sistematice la receptie.

1.2. Proprietati fizice ale elementelor pentru zidarie

(1) In functie de utilizarea prevazuta la proiectare, in cazul elementelor care se folosesc la exterior, fara protectie sau cu protectie limitata, se vor lua in considerare urmatoarele proprietati fizice, definite luand ca document normativ de referinta SR EN 771-1:

densitatea aparenta si absoluta in stare uscata;

absorbtia de apa;

continutul de saruri solubile active.

(2) Pentru a se evita reducerea rezistentei la compresiune a mortarului si mai ales scaderea aderentei acestuia la elementele pentru zidarie, in proiect se vor prevedea masuri tehnologice adecvate in functie de viteza de absorbtie initiala de apa a elementelor declarata de producator, luand ca document normativ de referinta SR EN 771-1.

2. Mortare

2.1. Tipuri de mortare pentru zidarie

(1) Prevederile prezentului Cod se aplica numai zidariilor executate cu mortare pentru zidarie pentru utilizare generala (G), definite conform 1.2.

(2) Mortarele pentru zidarie pentru utilizare generala (G), se impart in functie de:

metoda de definire a compozitiei lor (a se vedea 1.2):

mortar performant pentru zidarie (mortar pentru zidarie proiectat);

mortar de reteta pentru zidarie (mortar pentru zidarie cu compozitie prescrisa);

modul de realizare:

mortar industrial pentru zidarie (uscat sau proaspat);

mortar semifabricat industrial pentru zidarie (predozat sau preamestecat);

mortar preparat la santier pentru zidarie, luand ca document normativ de referinta SR EN 998-2:2004

(3) Pentru cladirile din zidarie proiectate si executate conform prezentului Cod, mortarele pentru zidarie de tip industrial/semifabricat industrial vor fi fabricate avand ca referential SR EN 998-2: 2004. In cazul mortarelor pentru zidarie preparate la santier (pentru care documentul normativ de referinta SR EN 998-2:2004 se aplica numai partial) se vor respecta cerintele din documentul normativ de referinta C17-82.

2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidarie

(1) Mortarele pentru zidarie se clasifica dupa rezistenta medie la compresiune, exprimata prin litera M urmata de rezistenta unitara la compresiune in N/mm² (de exemplu: M5 mortar cu rezistenta unitara medie la compresiune f_m = 5 N/mm²).

(2) Mortarele pentru zidarie cu compozitie prescrisa pot fi descrise, adaugand langa notatia de la (1) si proportia componentilor prescrisi (de exemplu: 1:1:5, in volum, in ordinea ciment:var:nisip).

(3) Pentru valorile M^** stabilite prin proiect, pot fi atribuite amestecuri echivalente acceptabile descrise prin proportia componentilor conform specificatiilor tehnice sau instructiunilor producatorilor.

2. Proprietatile mortarelor

2.1. Rezistenta la compresiune a mortarelor pentru zidarie

(1) Rezistenta unitara medie la compresiune a mortarului pentru zidarie, f_m, va fi determinata luand ca document de referinta SR EN 1015-11.

(2) Mortarele pentru zidarie folosite in conditiile prezentului Cod vor avea rezistenta unitara medie la compresiune, f_m 1 N/mm².

(3) Rezistenta unitara minima la compresiune a mortarului pentru peretii din zidarie cu elemente din argila arsa sau beton obisnuit sau usor, indiferent de acceleratia seismica de proiectare a_g a amplasamentului, se va lua din tabelul 2.

Rezistentele minime ale mortarelor pentru zidarie

Tabelul 2.

(4) Pentru zidariile executate cu elemente din BCA , rezistenta unitara minima la compresiune a mortarului va fi:

M2.5 pentru pereti structurali la constructii definitive din toate clasele de importanta;

M1 pentru pereti structurali la constructii provizorii si anexe gospodaresti si pentru pereti nestructurali la toate tipurile de constructii

2.2. Aderenta intre elementele pentru zidarie si mortar

(1) Aderenta intre mortar si elementele pentru zidarie trebuie sa fie adecvata utilizarii prevazute. Aderenta depinde de proprietatile mortarului utilizat (in principal de capacitatea de retentie a apei de amestecare) si de caracteristicile elementelor impreuna cu care se utilizeaza acest mortar (in special de viteza de absorbtie initiala de apa, mentionata la 1.2.).

(2) Aderenta elementelor pentru zidarie in combinatie cu mortarul va fi declarata de producator ca rezistenta la forfecare initiala f_vk0, valoarea respectiva fiind obtinuta din incercari efectuate avand ca document de referinta SR EN 1052-

In cazul mortarelor performante, valoarea rezistentei la forfecare initiala se va lua din documentul normativ de referinta SR EN 998-2:2004, anexa C .

(3) Se accepta ca mortarele preparate industrial, semifabricat industrial sau la santier avand ca baza documentul normativ de referinta SR EN 998-2:2004 si Instructiunile C 17-82, asigura o aderenta adecvata la elementele pentru zidarie mentionate la 1.2. Pentru aceste mortare valoarea caracteristica a rezistentei la forfecare initiala f_vk0 se va lua din tabelul 4.

2. Lucrabilitatea mortarului

(1) Consistenta mortarului folosit pentru zidarie va fi aleasa astfel incat sa se asigure umplerea completa a spatiilor respective.

(2) In cazul mortarului industrial pentru zidarie sau al mortarului semifabricat industrial pentru zidarie, dozarea adaosurilor pentru lucrabilitate este stabilita conform standardului de produs.

(3) Pentru prepararea mortarelor la santier se vor folosi aditivi in conditiile prevazute in Instructiunile C17-82 sau, pentru aditivii din import, conform Agrementelor tehnice respective.

NOTA. Folosirea in exces, a aditivilor antrenori de aer pentru sporirea lucrabilitatii mortarului are ca efect scaderea aderentei mortarului la elementele pentru zidarie.

Beton

1. Generalitati

(1) In cladirile cu structuri din zidarie betonul este folosit pentru:

elementele de confinare a zidariei (stalpisori, centuri);

stratul median al zidariei cu inima armata (ZIA);

plansee, scari, rigle de cuplare la peretii cu goluri, pereti de subsol si fundatii.

(2) Toate betoanele mentionate la (1) vor indeplini cerintele din Codul NE 012-99.

(3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidariei (stalpisori si centuri) si pentru stratul median al ZIA vor satisface, in afara cerintelor din Codul NE 012-99, si prevederile specifice de la 2.

(4) Betonul va fi definit prin rezistenta caracteristica la compresiune, f_ck, (clasa de rezistenta a betonului C) care este asociata cu rezistenta pe cilindru/cub la 28 zile.

2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare si pentru

stratul median al ZIA

(1) Clasa betonului pentru centuri si stalpisori si pentru stratul median la zidaria cu inima armata va fi stabilita prin calcul in functie de intensitatea eforturilor din incarcarile verticale si seismice, cu respectarea conditiilor minime date la (2) si (3).

(2) Clasa minima a betonului folosit pentru elementele de confinare va fi C12/15

(3) Pentru stratul median al peretilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu rezistenta caracteristica la compresiune f_mbk 12 N/mm² sau beton din clasa C12/15 Rezistenta la compresiune a mortar - betonului, in functie de compozitia acestuia, va fi stabilita conform 1.1 10).

(4) Betonul folosit poate fi cu 'amestec proiectat' sau cu 'amestec prescris' conform NE 012-99. In proiect se vor specifica, pentru fiecare element/categorie de elemente structurale de beton:

• clasa de rezistenta;
• clasa de consistenta.

(5) Dimensiunea maxima a agregatelor betonului folosit pentru elementele de confinare nu va depasi 20 mm.

(6) Pentru stratul median la peretii din ZIA, se va folosi beton cu agregat marunt:

pentru grosimea stratului median < 100 mm sau cand acoperirea armaturii este 25 mm, vor fi utilizate agregate cu dimensiunea 10 mm;

in celelalte cazuri dimensiunea agregatelor va fi 12 mm.

(7) Pentru a se asigura betonarea corecta a elementelor, clasele de consistenta ale betonului proaspat, definite conform NE 012-99, se vor lua dupa cum urmeaza:

pentru stalpisorii cu sectiune 750 cm²: T4;

pentru stalpisorii cu sectiune > 750 cm² si pentru centuri - indiferent de dimensiunea sectiunii transversale: T3/T4;

pentru zidaria cu inima armata cu grosimea stratului median 10 cm: T4;

pentru zidaria cu inima armata cu grosimea stratului median < 10 cm: T4/T5.

NOTA. In cazul utilizarii betoanelor cu lucrabilitate mare, la executie se vor lua masuri pentru a reduce contractia sporita a betonului.

Proprietatile mecanice al betonului pentru elementele de confinare si

pentru ZIA

(1) Rezistentele de proiectare si modulul de elasticitate ale betonului pentru elementele de confinare la ZC vor fi luate din documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90 pentru clasa de beton respectiva, tinand seama de conditiile concrete de betonare pentru determinarea coeficientilor conditiilor de lucru.

NOTA. Pentru echivalenta notatiilor din acest Cod cu cele din documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90 a se vedea 1.4.

(2) Rezistentele caracteristice si valoarea modulului de elasticitate longitudinal ale mortar-betonului (grout) pentru stratul median al ZIA se vor lua din documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90, corespunzator betonului cu aceiasi clasa de rezistenta la compresiune.

(3) Rezistentele de proiectare ale betonului sau mortar-betonului pentru stratul median al ZIA se vor determina din rezistentele caracteristice, luate din documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90, considerand:

• coeficientii de siguranta la intindere (g_mt) si compresiune (g_mc) egali cu 1.50;
• coeficientii conditiilor de lucru:

m_b = 0.70 in cazul inaltimii de turnare 1500 mm;

m_b = 0.80 in cazul inaltimii de turnare < 1500 mm.

(4) In structurile din zidarie confinata (ZC), betonul din centuri si din riglele de cuplare legate cu centurile va avea aceiasi clasa ca si betonul din planseu. Betonul din stalpisori poate avea o alta clasa decat cel din planseu (centuri).

4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente

structurale (plansee, scari si infrastructura).

(1) Clasele minime de beton folosit pentru alte elemente structurale din cladirile de zidarie vor fi:

• beton simplu: C4/5 ;
• beton slab armat (pardoseli pe umplutura, la cladiri fara subsol, de ex.): C8/10;
• beton armat monolit: C12/15.

(2) Pentru infrastructura, daca betonul este in contact cu apa subterana, clasele minime de beton date mai sus vor fi sporite, luandu-se valorile cuprinse in documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90.

4. Oteluri pentru armaturi

(1) In cladirile cu structuri din zidarie otelul este folosit pentru armarea :

elementelor de confinare a zidariei -stalpisori si centuri- (ZC) ;

zidariei, in rosturile orizontale (ZC+AR);

stratului median al zidariei cu inima armata (ZIA);

celorlalte elemente de structura: plansee, rigle de cuplare la peretii cu goluri, scari, pereti de subsol si fundatii.

(2) Cerintele privind proprietatile armaturii se refera la materialul fasonat care se gaseste in zidaria intarita. Pe santier, sau in timpul fasonarii, nu se vor executa operatii care pot deteriora proprietatile materialului.

(3) Armaturile folosite pentru peretii de zidarie armata (ZC, ZC+AR, ZIA), inclusiv pentru riglele de cuplare din beton armat, in cazul peretilor cu goluri, vor fi de tip OB37/PC52 sau, in cazul otelurilor din import, vor fi echivalente cu acestea din punct de vedere al caracteristicilor mecanice de rezistenta si deformabilitate si vor fi sudabile.

(4) Utilizarea plaselor sudate STNB pentru armarea stratului median al peretilor din ZIA se va face in conformitate cu prevederile de la art.7.1.2.4.(6) si din Codul P100-1/2006.

(5) Pentru armarea celorlalte elemente structurale din cladirile de zidarie (plansee, scari, infrastructura) folosirea otelurilor se va face luand ca document de referinta STAS 10107/0-90.

(6) Rezistentele caracteristice si de proiectare ale otelurilor pentru beton armat     fabricate in Romania (OB 37, PC 52, STNB) se vor lua din documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90. Pentru otelurile din import, se vor respecta prevederile de la 1.1.(10).

(7) Coeficientul de dilatare termica al otelului va fi considerat a_ts = 12x10^-6 /1^oC.

NOTA: Diferenta intre valoarea coeficientului de dilatare termica al otelului si valoarea coeficientului de dilatare termica pentru zidarie sau betonul inconjurator poate fi neglijata.

5. Alte materiale pentru armarea zidariei

(1) Zidaria poate fi armata si cu grile polimerice de inalta densitate si rezistenta printr-unul din urmatoarele procedee:

• insertia grilelor in asize;
• insertia grilelor in tencuiala.

(2) Domeniile de utilizare, metodologia de calcul si tehnologia de executie pentru zidaria armata cu grile polimerice vor fi stabilite prin reglementari specifice elaborate in conformitate cu prevederile de la 1.1.(10).