Materiale si SDV-uri utilizate la lucrari si vopsitorii

Grup Scolar de Constructii "Anghel Saligny"

Certificarea componentelor profesionale pentru obtinerea

Certificatului de calificare profesionala

Calificare:zugrav, ipsosar, vopsitor, tapiter

PROIECT DE SPECIALITATE

Tema: "Materiale si SDV-uri utilizate la lucrari si vopsitorii"

Capitolul Generalitati

MATERIALE PENTRU VOPSITORII

Materialele de vopsitorie sunt materialele folosite pentru protectia constructiilor si a elementelor de construcite, contra actiunilor agresive chimice sau biologice ale mediului inconjurator, in scopuri decorative, ignifuge, de intretinere si de imbunatatire a conditiilor tehnico-sanitare in incaperi, de finisare a instalatiilor etc.

Materialele de vopsitorie sunt constituite din substante solide si lichide, intre care obligatoriu una dintre substante este peliculogena (liant). Ele se aplica intr-un strat sau in mai multe straturi subtiri, sub forma lichid-vascoasa, pe materialele cele mai diferite, printr-un mijloc oarecare (pensulare, pulverizare etc.). Aceste straturi, dupa intarire, se transforma intr-o pelicula aderenta, continua, neteda, mata, semilucioasa sau lucioasa, transparenta sau opaca, incolora sau colorata, dura, elastica, etansa, stabila din punct de vedere chimic, rezistenta la imbatranire si uzura, Dupa caz, pelicula trebuie sa fie hidrofoba, ingnifuga, anticorosiva, rezistenta la radiatii, la variatiile de umidintate si temperatura etc.

In compozitia materialelor pentru vopsitorii intra urmatoarele materii prime: lianti, pigmenti si materiale ajutatoare

Capitolul 2

ROLUL SI ALCATUIREA COMPOZITIILOR

Unele materiale de constructii dupa ce sunt puse in opera, raman expuse actiunii daunatoare a agentilor mediului inconjurator. Pentru a inlatura acest dezavantaj se acopera suprafata materialului cu un strat subtire de strat protector, care sa aiba calitatile necesare pentru a anihila sau a atenua actiunea mediului, asigurand in acelasi timp un aspect estetic, placut. Aplicarea acestui strat se face prin vopsitorie sau zugravire

Prin vopsitorie se obtine o pelicula subtire, aderenta, elastica, neteda, de cele mai multe ori colorata, care mai poate fi, dupa caz, hidroizolatoare, antiacida, anticorosiva, rezistenta la uzura etc.

Aceasta pelicula se formeaza din compozitia de vopsea sau de zugraveala care s-a intins pe suprafata materialului, datorita contactului ei cu aerul, prin procese fizice si chimice

O compozitie pentru vopsit cuprinde urmatoarele elemente:

a.       Lianti, care au rolul sa genereze pelicula si sa lege intre ele elementele amestecate;

b.      Pigmenti, care dau peliculei culoarea si rezistenta;

c.       Solventi sau diluanti, care aduc compozitia la o anumita stare de curgere (de vascozitate);

d.      Materiale de umplutura si ajutatoare, care se amesteca in compoztii pentru a deschide nuante si in anuminte cazuri pentru a economisi liantii

Capitolul 3 : Lianti pentru vopsele

In materialele de vopsitorie, liantii (substantele peliculogene) sunt fie substante solubile in solventi (rasini naturale, rasini sintetice, bitum etc. care dupa evaporarea solventului dau pelicule pe suprafata materialului acoperit, fie substante lichide (uleiuri vegetale si sintetice) care se intaresc printr-un proces de transformare chimica, dand astfel de pelicule.

Liantii pentru vopsele sunt: uleiuri vegetale sicative sau semisicative si uneori uleiurile sintetice; emulsiile (care sunt suspensii foarte fine de uleiuri, de rasini sau de bitumuri in apa); rasini naturale (copal, colofoniu, selac); rasinile sintetice (fonolice, alchidice, poliacetat de vinil, perclorura de vinil etc); rasinele modificate ( amestecuri de rasini naturale cu rasini sintetice sau cu uleiuri sicative); bitumul si derivatele celulozice, cum sunt nitratul si acetatul de celuloza etc.

Uleiuri naturale:

expuse la aer in straturi subtiri se oxideaza intr-un timp foarte scurt;

sunt de doua categorii: sicative, care oxideaza intr-un timp foarte scurt si semnificative , care ajung la aceste rezultate numai daca li se adauga anumite substante materiale numite sicativi;

cele mai folosite la prepararea vopselelor sunt: uleiul de in; ulei tehnic de floarea-soarelui; ulei tehnic de rapita; ulei tehnic de bumbac.

Emulsii

sunt suspensii foarte fine de uleiuri, de rasini sau de bitumuri in apa.

Firnisuri

au rol dublu: de liant si sicativi

pot fi obtinute prin: dizolvarea la cald sau la rece in uleiuri naturale a unor sicativi; dizolvarea in uleiuri naturale incalzite a unor oxizi sau saruri metalice; dizolvarea unor rasini in solventi volatili

Rasini naturale

sunt substante organice, provenite din secretii de animale sau vegetale, extrase din anumite specii de conifere;

tipuri: colofiniu (scazul), copalu; guma naturala;

se folosesc mai ales la prepararea lacurilor

Rasini sintetice

tipuri: clorura de vinil polimerizata (PVC), policetatul de vinil (PAV); stiloretul;

sunt folosite la prepararea lacurilor

Bitumuri

dizolvate in solventi potriviti, bitumurile alcatuiesc lacuri bituminoase care sunt rezistente la umezeala si au calitati anticorosive.

Capitolul 4: Pigmenti pentru vopsitorii si materiale ajutatoare

Sunt substante minerale colorate, insolubile in liant, in apa si in solventi. Sunt folositi pentru a conferi o anumita culoare a materialului de zugravit sau vopsit.

Pot fi:

Pigmenti naturali:

oxizi de fier, de crom, de mangan, creta, calcar, ocruri etc.

Pigmenti artificiali:

alb de zinc, miniu de plumb, praf de aluminiu etc.

Pigmenti pentru vopsitorie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie stabili la actiunea agentilor atmosferici, la lumina si la actiunea agentilor chimici;

sa aiba putere de acoperire si capacitate de colorare cat mai mari;

sa necesite consum de ulei cat mai mic

sa nu fie toxici si corosivi

Ca materiale ajutatoare la prepararea materialelor de vopsitorie se folosesc solventii, dilunatii, sicativii etc. Pentru pregatirea suprafetele care se vopsesc se folosesc abrazivii.

Solventii sunt lichide volatile folosite ca atare sau in amestec, pentru solubilizarea substantelor peliculogene solide, si pot fi: acetona, alcoolii, benzenul, white-spritul etc. La vopselele de ulei, liantii au rolul de solventi.

Diluantii sunt solventi care au rolul de a micsora viscozitatea compozitiei, pentru a fi aplicata mai usor pe suprafetele-suport. Se folosesc altfel ca diluanti: benzina, white- spirit, amestec de acetona-alcool etc.

Sicativii sunt substante chimice care accelereaza procesul de uscare a peliculei. Ei sunt sarurile (naftenatii, oleatii etc.) unor metale grele, ca: plumbul, manganul, si cobaltul. Sicativii se adauga in cantitati de 50 - 70 g/kg vopsea la culorile deschise si 100 g/kg vopsea culorile inchise.

Plastifiantii sunt substante nevolatile ( ulei de ricin, camfor, terebentina) care se adauga in compozitie pentru a micsora rigiditatea peliculei, a-i conferi elasticitate, inlaturand pericolul ei de fisurare.

Materialele de umplutura sunt pulberi insolubile in lianti (creta, talc, guma, ghips, microazbest, caolin etc.), care se folosesc pentru a economisi pigmentii scumpi, pentru a atenua nuantele aprinse ale unor vopsele, precum si pentru a reduce cantitatea de liant.

Abrazivii pentru lucrarile de vopsitorie sunt produse rezultate prin: lipirea cu clei a granulelor unor materiale dure (carborund, corindon, sticla, cuart etc.) pe hartie sau pe panza, folositi sub forma de hartie sticlata (pentru

lemn) si pe hartie abraziva (pentru metale); aglomerarea cu lianti, sub forma de piatra de polizat. Unele materiale mai putin dure, cum sunt caolinul, spuma de mare etc., se folosesc pentru netezirea suprafetelor prin frecare

Sulfatul de cupru si carbonatul de sodium servesc la spalarea tencuielilor si a suprafetelor de lemn, in scopul distrugerii ciupercilor care se pot forma pe suprafata lor.

Sapunul este folosit la prepararea diferitelor grunduri pentru zugraveli

Capitolul 5: Materiale de vopsitorie

Dupa felul cum substantele solide se dizolva sau nu in substante lichide, materialele de vopsitorie pot fi: grunduri, lacuri, emailuri si vopsele.

Grundurile constituie primul strat care se aplica pe suprafetele de vopsit,pentru a asigura legatura acestora cu stratul de chit, de vopsea sau de lac. Grundurile sunt amestecuri de pigment sau de materiale de umplutura, in ulei sau lac. Dupa uscare, acestea dau o pelicula mata, colorata si dura. Uneori, in compozitia grundurilor se introduc pulberi metalice care protejeaza metalele impotriva coroziunii prin protectie catodica.

Grundurile utilizate la construcii sunt: pe baza de ulei sicativ, cu miniu de plumb, miniu de fier, negru de fum sau oxid de zinc (utilizate la grunduirea suprafetelor metalice pe baza de nitrat de celuloza (pentru grunduirea suprafetelor metalice sau a celor de lemn in mediul interior); grundurile de alchidal (utilizate pe tencuieli gletuite, pe lemn si pe metal).

Lacurile sunt solutii de substante peliculogene (rasina naturala sau sintetica) in solventi volatili (benzene, acetona, esteri, toluen), cu sau fara adaos de plastifianti si coloranti (pentru lacuri colorate)

Intarirea lacurilor in majoritatea cazurilor se produce prin evaporarea solventului, iar dupa intarire dau pelicule transparente si lucioase. In cazul lacurilor care contin si uleiuri sicative (lacuri pe baza de ulei) intarirea este de natura chimica.

Dupa natura substantei peliculogene se obtin:

lacuri pe baza de rasini naturale, care sunt solutii de selac sau colofoniu, in solventi, uneori ca adaos de plastifianti, ce se intaresc prin procese fizice. Ele se aplica pe metal, lemn, beton, dand pelicule flexibile, rezistente la agenti chimici

lacuri pe baza de derivati celulozici, care sunt solutii de nitrati sau acetate de celuloza in solventi (alcool, acetone etc.) cu sau fara adaos de plastifianti. Lacruile pe baza de nitrat de celuloza (nitrolacuri) se intaresc foarte repede si dau o pelicula elastica stabile la temperatura si la intemperii. Se utilizeaza pe metal, pe lemn, panza, cauciuc. Lacurile de acetat de celuloza au acelasi proprietati de utilizari, dar sunt neinflamabile si nu se ingalbenesc in timp

lacurile pe baza de ulei, care sunt solutii de rasini naturale sau sintetice in ulei si solventi. Intarirea este fizica (evaporarea solventului) si chimica (polimerizarea uleiului). Se folosesc pentru vopsirea suprefetelor la interior sau la exterior

lacuri pe baza de polimeri, care au proprietati remarcabile si utilizari multiple. Astfel lacurile de bachelita se aplica pe lemn si metal, lacurile pe baza de alchidal se utilizeaza pentru vopsirea peretilor gletuiti cu ipsos, a tamplariei de lemn sau metal, a radiatoarelor etc. Lacurile epoxidice dau pelicule flexibile, au rezistenta mecanica si chimica mare si se folosesc pe suprafete metalice, de beton, lemn etc.

Lacurile poliuretanice se folosesc la acoperirea pardoselilor din PVC, pentru a le conferi luciu si rezistenta la uzura, la protectia si finisarea materialelor din lemn, a mozaicurilor din beton etc.

Emailurile sunt materiale de vopsitorie cu aceeasi compozitie ca lacurile, care contin in plus pigmenti si eventual substante de umplutura si in felul acesta sunt suspensii de pigmenti in diferite lacuri. Ele dau pelicule colorate si opace. Principalele tipuri de emailuri sunt:

emailuri de ulei, care au un luciu bun, rezistenta mecanica buna si duritate mare. Emailul gras negru, preparat din ulei de in si negru de fum, se aplica pe metal sau lemn, supuse la intemperii, iar emailul de baza de alchidal se foloseste pentru vopsirea tamplariei, a radatoarelor, amasinilor-unelte, a sculelor etc.

emailurile de nitrat de celuloza (nitroemailuri), care se caracterizeaza prin uscare rapida, dar sunt imflamabile, adera slab la metale, si dau pelicule elastice, rezistente, care se pot lustrui la luciul de oglinda.

Vopselele sunt suspensii de pigmenti in lichid (substante peliculogene, apa), cu sau fara adaos de materiale de umplutura, care dupa uscare dau pelicule opace, mate sau semilucioase.

Dupa natura substantei peliculogene si dupa modul de intarire, se deosebesc:

vopselele de apa, care sunt solutii coloidale, emulsii, emulsii apoase sau suspensii in apa de pigmenti stabili la alcalii si de materiale de umplutura. Operatia de executie se numeste zugraveala. Spoielile de apa si de var si zugravelile de apa si clei se folosesc in incaperi cu umiditate redusa, iar vopselele de ciment, pentru finisarea fatadelor si la vopsiri interioare, in incaperi cu umiditate ridicata;

vopeselele pe baza de ulei sicativ. Acestea pot fi vopsele gros frecate, care la intrebuintare se dilueaza cu ulei sicativ de in pana la consistenta de lucru, si vopselele subtiri frecate,, care se aplica direct sau cu adaos de sicativ, ulei de in sau white-spirit. Vopselele preparate cu aluminiu praf, ca pigment, dau pelicule rezistente la coroziune, cu putere de reflectare mare, indicate la vopsirea rezervoarelor petroliere, a vaselor maritimie etc. ;

vopselele pe baza de polimeri, care sunt suspensii sau emulsii apoase de polimeri (poliacetat de vinil, achidali, perclorura de vinil etc.), in care se include pigmenti si materiale de umplutura. Adera bine la caramida, beton, tencuiala sau glet de ipsos, dar nu adera bine pe zugraveli de var. Dau pelicule rezistente la uzura, sunt insolubile in apa, permitand intretinerea suprafetelor pe care se aplica spalare cu apa si sapun sau chiar benzina;

vopselele pe baza de cazeina, care se livreaza sub forma uscata, se amesteca inainte de utilizarea cu apa calda si formeaza pelicule semimate, pana la lucioase, rezistente la apa, dar care adera slab la materiale compacte sau la suprafete care nu contin var (ipsos, lemn)

vopselele pe baza de silicate, care sunt livrate sub forma uscata (amestec de pigmenti cu substante de umplutura care la utilizare se dilueaza cu sticla solubila potasica), sau sub forma de pasta (amestec de sticla solubila si pigmenti care la utilizare se dilueaza cu apa)

Se folosesc ca vopsele ignifuge pe lemn sau ca vopsele de fatada pe tencuieli de var sau de var-ciment si pe beton.

Capitolul 6: SDV-uri utilizate la lucrari de vopsitorie   

Lucrarile cu suprfate meri se executa mecanizat, procedeu care permite marirea productivitatii muncii si imbunatatirii calitatii.

La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, se iau masuri pentru executarea mecanizat in primul rand a lucrarilor de pregatire prin slefuire. Pentru aceasta se foloseste unealta electrica portabila de slefuit cu disc abraziv.

Aceasta unelta se utilizeaza, atat pe santierele de constructii, cat si in atelierele anexa, pentru curatirea si slefuirea suprafetelor de lemn si de metal ce urmeaza a fi vopsite.

Vopsirea se executa cu compozitii speciale gata preparate pentru vopsirea manuala, care se dilueaza inainte de intrebuintare pana la consistenta necesara stropirii (sub forma unei pulberi fine si uniforme), adaugand diluant in proportie de 10 - 15 % din cantitatea vopselei. Inainte de incarcarea rezervorului pistolului de vopsit, vopseaua se strecoara prin sita de matase (900 ochiuri/cm2).

Vopsirea se executa cu o instalatie de pulverizat compusa din: compressor de are, rezervor de vopsea, furtun de cauciuc, pistol pulverizat.

Pistolul de vopsit se compune dintr-un corp prevazut cu un maner, un racord de alimentare pentru aer, tragaciul de comanda al aerului, recipientul peste compozitie montat deasupra si ajutajul de pulverizare reglabil pentru jet lat sau rotund.

Principalele caracteristici tehnice ale pistolului sunt: dimensiunile de gabarit - 181 X 313 mm; capacitatea recipientului portabil - 0 / 1 litru; consum de are comprimat - 0,1 / 0,2 m3/min si productivitatea 20 / 70 m2/h

Vopsirea se executa tinandu-se pistolul la o altfel de distanta de la perete, incat jetul de vopsea sa acopere o suprafata cat mai mare posibil, iar ceata formata de stropi sa fie cat mai mica.

Pistolul se tine cu jetul perpendicular pe suprafata de vopsit se se poarta in sens spiralat. Dupa fiecare umplere a rezervorului, daca este necesar, se regleaza deschiderea duzei pulverizatorului si presiunea aerului.

Vopsirea propriu-zisa se executa dupa terminarea grunduirii, chituirii si slefuirii suprafetei, ca si in cazul vopsitoriilor executate manual.

La orice intrerupere a lucrului si la terminarea lucrului, pistolul trebuie sa fie bine curatat cu solvent (benzina sau white-spirit), atat la interior, prin pulverizarea unei mici cantitati de solvent, cat si la exterior

CUPRINS

1. Generalitati. Materiale pentru vopsitorii

2. Rolul si alcatuirea compozitiilor

3. Lianti pentru vopsele

4. Pigmenti pentru vopsitorii si materiale ajutatoare

5. Materiale de vopsitorie

6. SDV-uri utilizate la lucrari de vopsitorie

7. Bibliografie

Argument

Tema aleasa " Materiale si SDV-uri utilizate la lucrari de vopsitorii" trateaza pe capitole:

- Rolul si alcatuirea compoztiilor

Liantii pentru vopsele

Pigmenti si materiale ajutatoare pentru vopsitorii

Materiale de vopsitorie

SDV-uri utilizate la lucrari de vopsitorie

La executarea vopsitoriilor, pentru un volum mic de lucrari, spatial de pastrare si preparare a compozitiilor este chiar locul de lucru, iar pentru lucrari cu volum mare se allege o incapere in constructia care se executa sau in constructiile de organizare a santierului, care cosntituie atelierul de santier. Incaperea acestui santier trebuie sa fie spatioasa, luminoasa, cu ventilatie naturala. Aici se depoziteaza materialele, aparatele, vasele si toate dispozitivele si uneltele necesare prepararii compozitiilor.

Locul de munca trebuie inzestrat si aprovizionat periodic pentru a asigura continuitatea muncii. Dispunerea materialelor, sculelor si utilajelor la locul de munca trebuie facuta astfel incat sa nu fie stanjenita circulatia si miscarile muncitorilor.

Utilizarea SDV-urilor si materialelor necesare trebuie facuta conform N.T.S.M.