Modul de monitorizare a ocuparii si utilizarii terenului intravilan

perfectionarea generala a modului de monitorizare a ocuparii si utilizarii terenului intravilan prin relationarea instrumentelor urbanistice - indicii POT (procentul de ocupare a terenului) si CUT (coeficientul de utilizare a terenului) - cu alti factori de influenta implicati sistemic: regim de inaltime, parcela, unitate teritoriala de referinta, respectiv factori de influenta majora: morfologia structurii urbane, situarea in cadrul localitatii si alte aspecte particulare

limite valorice concrete de variatii pentru indicii POT si CUT (in sistem de grila) in vederea utilizarii lor ca instrumente de relationare a propunerilor de dezvoltare cu tipologiile morfo-functionale existente.

Terminologie utilizata

Utilizarea cuplului de indici POT si CUT - comuna multor tari de altfel - se justifica prin caracterul lor de rationalitate si simplitate in aplicarea practica pe parcursul elaborarii documentatiilor de urbanism. Definirea lor explicita s-a regasit pentru prima oara in Ordinul MLPAT nr. 91/1991 si apoi in Ghidul cuprinzand precizari, detalieri si exemplificari pentru elaborarea si aprobarea Regulamentului local de urbanism de catre consiliile locale. Conform actelor normative in vigoare, definitiile se exprima prin seturi de relatii dupa cum urmeaza

Procentul de ocupare a terenului (POT) exprima raportul, transformat in procente, intre suprafata construita la sol a cladirilor si suprafata terenului considerat:

POT = (S_C / S_T) * 100

Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) exprima raportul intre suma suprafetelor desfasurate ale tuturor nivelurilor cladirilor* si suprafata terenului considerat:

CUT = S_D / S_T

*Suprafetele desfasurate luate in considerare reprezinta suma suprafetelor planseelor tuturor nivelurilor constructiilor, masurate la 1 m. deasupra pardoselii finite. In suprafetele nivelurilor se cuprind si cele ale nivelurilor intermediare sau anexe interioare si exterioare cum sunt:

suprafetele teraselor circulabile pentru diferite functiuni

suprafetele balcoanelor interioare(ex. teatre, cinematografe, etc.)

suprafetele supantelor

suprafetele porticelor de circulatie si gangurilor de trecere daca acestea nu au inaltimea mai mare decat a unui nivel ( se considera aferente primului nivel deservit)

suprafetele coridoarelor exterioare

suprafetele scarilor exterioare de acces intre niveluri

suprafetele rampelor exterioare si a scarilor de acces de la magazii, depozite, etc.

suprafetele aferente lucarnelo, in cazul mansardelor, daca h>1,80m

suprafetele incaperilor cu inaltime libera mai mare de 1,80m (ex. subsoluri, incaperi ale motoarelor de ascensoare si ale pompelor, etc., parti iesite si inchise pentru iluminatul subsolurilor, incaperi la mansarde,etc.)

In suprafetele nivelurilor nu se includ:

suprafetele copertinelor mai mici de 4 mp. si adancime mai mica de 2m., profilele ornamentale si cornisele

suprafetele invelitorilor, si teraselor necirculabile( rezultate din retrageri) de peste nivelul imediat inferior

suprafetele golurilor mai mari de 4 mp., fiecare in parte numai la curti de lumina si curti englezesti

suprafetele treptelor exterioare si teraselor neacoperite

suprafetele de sub acoperisuri si ale subsolurilor neamanajabile pentru locuinte sau pentru activitati cu caracter profesional, artizanal, industrial sau comercial (h<1,80m, structuri nerezistente,etc.)

suprafetele planseelor constructiilor sau partilor de constructii amenajate pentru stationari de vehicule

suprafetele planseelor constructiilor destinate depozitarii recoltelor, adapostirii animalelor sau materialelor agricole, ca si suprafetele serelor de productie

Suprafata construita la sol* este aria sectiunii orizontale a cladirii la cota 0.00 a parterului, masurata pe conturul exterior al peretilor, exclusiv rezalidurile cu arie mai mica de 0,4 mp., nisele cu aria mai mare de 0,4 mp., treptele exterioare si terasele neacoperite, precum si ariile curtilor interioare, ale curtilor exterioare de lumina sau de acces (denumite in mod curent curti englezesti) mai mari de 4 mp.

*In cazul constructiilor ale caror niveluri de peste parter depasesc in suprafata cu peste 30% suprafata parterului, suprafata construita la sol este echivalenta cu proiectia suprafetei celui mai mare (in valoare absoluta) nivel suprateran.

Suprafata terenului considerat este suprafata parcelei inscrisa in Cartea funciara, alaturi de datele sale definitorii (dimensiune, destinatie, categorii de folosinta, numele detinatorului).

Conform art. 15 din ghidul mentionat in primul paragraf. marja valorica a procentului de ocupare a terenului stabilit conform anexei nr. 2 la Regulamentul general de urbanism sau prin regulamentele locale de urbanism reprezinta principalul instrument urbanistic care sustine ocuparea cu constructii a terenurilor in limite adecvate, evitandu-se subutilizarea si/sau specula funciara.

Procentul de ocupare a terenului (POT) se completeaza cu coeficientul de utilizare a terenului (CUT), cu regimul de inaltime, formand, impreuna cu alte reglementari (alinieri, dispozitii, accente) un ansamblu de valori obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor.

Din raportarea celor doi indicatori rezulta:

CUT S_D HM, care reprezinta numarul mediu de niveluri

POT Sc

Numarul mediu de niveluri al tuturor cladirilor, in limita suprafetei considerate, este independent de destinatia acestora.

Analiza acestor definitii releva urmatoarele aspecte:

S_T (suprafata terenului considerat) este componenta definitorie a indicilor POT si CUT, fiind - aritmetic - factor comun pentru cele doua rapoarte.

indicele POT ilustreaza dimensiunea planimetrica de ocupare a terenului.

indicele CUT ilustreaza dimensiunea spatiala de utilizare a terenului considerat.

indicele HM este factor de referinta pentru cladirile componente ale ansamblului si se traduce in prescriptii ca regim mediu de inaltime al cladirilor (RMH)

Conform prescriptiilor in vigoare, stabilirea POT si CUT se prevede la documentatiile de urbanism: Plan Urbanistic General (PUG), Plan Urbanistic Zonal (PUZ) si Plan Urbanistic de Detaliu (PUD).

In ceea ce priveste prescriptiile de realizare a PUG, exista specificarea ca valorile acestor indici se stabilesc pentru etapa de perspectiva prin limite minime si/sau maxime, in functie de destinatia cladirilor, regimul de inaltime existent si propus, relieful terenului si alti factori de influenta .

Prescriptiile sunt similare si pentru PUZ, cu mentiunea ca suprafetele pentru care se elaboreaza PUZ - uri nu sunt intotdeauna identice cu zonele, subzonele sau unitatile teritoriale de referinta din PUG.

Practic, utilizarea POT si CUT apare in doua situatii distincte:

in controlul dezvoltarii urbanistice a unei localitati PUG) prin precizarea ecartului informativ intre limitele extreme

in atribuirea unor autorizatii de constructie pe baza unor documentatii intocmite (PUZ si PUD)-( ex.: la PUD valorile POT si CUT pot fi calculate exact si monitorizate concret ).

Alte semnificatii privind indicele POT la nivel local

raportul construit/neconstruit sugereaza potentialul cantitativ de amenajare si folosire a terenului pentru circulatii pietonale, plantatii, amenajari gospodaresti, platforme comunitare civice), etc.

raportul mineral/vegetal, asimiland total sau partial suprafata neconstruita cu teren inverzit informeaza asupra unui anumit nivel ecologic existent in zona

densitatea de constructie dedusa prin conversie are implicatii directe asupra factorului estetico-ambiental, a efectului de climatizare, de insorire si a gradului de intimitate in raport cu vecinatatile

folosirea corecta a terenurilor in raport cu subzonele urbane in care se incadreaza si cu pretul acestora sugereaza oportunitati de introducere a unor cladiri cu functiuni de interes public in zone subutilizate

controlul gradului de ocupare a terenului reflecta specificul construirii in raport cu formele de proprietate asupra terenurilor, indicand reglementari privind relatii de vecinatate in cazurile reparcelarilor rezultate prin divizari de terenuri.

Alte semnificatii privind indicele CUT la nivel local

capacitatea portanta a solului care trebuie sa suporte, in cazuri extreme, concentrarea simultana a utilizatorilor spatiilor supraterane, dar si a celor din spatiile subterane existente pe aceeasi parcela

eficienta folosirii diferentiate a terenului urban, in raport cu factorii si parametrii generali si specifici

nivelul de aglomerare (pentru zonele de locuit) a teritoriului, pentru ansambluri cu tipuri diferite de locuinte si amplasate in diferite zone urbane

gradul de accesibilitate la dotarile si amenajarile existente (raportul locuinte dotari, amenajari

potentialul de gestionare si administrare a teritoriului

configurarea spatial-volumetrica (in relatia cu RHM sau POT), cu consecinte asupra factorului ambiental

profilul functional al constructiilor

suprafata de referinta se calculeaza la nivelul unitatii teritoriale de referinta (UTR

valorile indicilor POT si CUT stabilite la nivelul UTR reprezinta intervalul de variatie al situatiilor concrete la nivel de parcela

valorile indicilor POT si CUT se stabilesc prin limite maxime si/sau minime in scopul interzicerii unei utilizari abuzive a terenului si pentru evitarea folosirii nerationale a terenurilor slab construite din intravilanele localitatilor

pentru UTR -uri cu locuinte colective, fara loturi individuale, valorile POT si CUT se stabilesc in functie de regimul de inaltime propus (sau existent), nivelul de confort si alte conditii stabilite de regulamentul local de urbanism.

Se considera factori de influenta majora morfologia structurii urbane, valorile de complexitate ale documentatiilor, situarea in cadrul orasului, destinatia cladirilor si semnalele de identificare a unor cazuri particulare.

Analiza morfologica urbana releva forma de constituire si distributia spatiala a tesutului urban si a elementelor componente ale acestuia, cele mai importante fiind: reteaua stradala, parcelarul, regimul de construire, relatia planimetrica si spatiala dintre volumele construite si spatiile libere.

Acest tip de analiza este obligatorie avand rolul de a caracteriza elementele constitutive ale intravilanului localitatilor sub aspect spatial, corelat cu aspectele functionale, regimul de proprietate, nivelul de confort urban, valorile istorice, ambientale, de estetica urbana, etc.

Analiza morfologica furnizeaza informatii utile pentru stabilirea valorii POT si CUT, avand in vedere clarificarile urmatoarelor aspecte:

tipologia parcelarului

relatia dintre spatii publice si spatii private

configurarea spatiala a volumelor construite (inaltimi, volume, gabarite, forme) si organizarea lor in ansambluri (inclusiv densitati de elemente construite, relatia dintre cladiri, parcele, strazi, pozitie fata de puncte cardinale)

modul de ocupare a terenului cu functiuni complementare fata de functiunea dominanta si relatiile dintre acestea (structura functionala dominanta - interfunctionalitate - grad de complexitate areala, respectiv: caracter, compatibilitate functionala, servitute).

Analiza morfologica faciliteaza determinarea nivelului de omogenitate a structurilor urbane, pentru delimitarea corecta a suprafetelor de referinta pentru indicii POT si CUT.

Analiza morfologica se face inainte de delimitarea UTR - urilor, fiind chiar un criteriu de definire a perimetrelor acestora.

Art.10 - Marimea si profilul localitatii

Statistic, se constata ca ponderea constructiilor cu un nivel mare de niveluri este mai

importanta in orasele mari, fapt ce se reflecta si in valorile POT si CUT.

Totodata ,dirijarea profilelor unor localitati - frecventa mai ales in perioada constructiei socialiste -, dar inca posibila din considerente obiective (dezvoltari regionale, compensari prin stimularea exprimarii vocatiilor, dezvoltare metropolitana) poate avea repercusiuni in variatia POT si CUT raportata la configuratii spatiale specifice.

Problemele se regasesc si in zone cu profil specializat, aferente statiunilor balneo - climaterice, a zonelor cu caracter pitoresc sau in zone litorale.

Valorile concrete ale indicatorilor POT si CUT,raportate la grilele obisnuite de referinta se vor amenda, dupa caz, prin interpretarea fiecarei situatii referitoare la marimea si/sau profilul localitatilor.

Art. 11 - Situarea in cadrul orasului

Geografia urbana" releva urmatoarele situatii caracteristice:

zone/nuclee centrale

zone semicentrale

zone periferice

Deasemenea, se pot distinge situatii dupa cum urmeaza:

ansambluri situate in zone de locuinte individuale sau colective

ansambluri situate tangent unor platforme industriale

ansambluri situate in centre de dotari

ansambluri situate in zone recreative, etc.

Fiecare dintre aceste situatii poate evidentia particularitati, adesea traductibile in necesitati de protectie/prezervare.

Diferentele de pozitie in cadrul orasului au, de regula, repercursiuni la nivel functional (grade diferite de complexitate functionala) care, la randul lor, determina praguri - intervale de valorice specifice ale POT si CUT.

Pe de alta parte, valorile POT si CUT identificate pe tipuri de zone existente se constituie ca semnale utile pentru remedierea unor aspecte negative cum ar fi: subdimensionarea si structura necorespunzatoare a tramei stradale, insuficienta parcajelor, dificultatile de acces pentru utilajele de evacuare a deseurilor din zonele centrale.

(Ex.: Valori reduse ale indicilor, mai ales in zone periferice, semnaleaza utilizarea nerationala a terenurilor, generand costuri mari la lucrari de infrastructura care afecteaza bugetele implicate).

Art. 12 - Factori ambientali sau mediati de reglementari urbanistice locale

De regula, acesti factori sunt:

factori naturali

factori rezultati din constructii si amenajari

In categoria factorilor naturali ce influenteaza valorile POT si CUT se pot mentiona: relieful terenului, conditiile hidrotehnice, structura geotehnica a solului si alte conditii locale, care impun limitarea regimului de inaltime a cladirilor, respectiv reducerea valorilor POT si CUT.

Situatii inverse se datoreaza unor conditii favorabile de teren care faciliteaza construirea intensiva, cu valori ridicate de POT si CUT ex. delimitari stabilite de paliere de siguranta in zone miniere

Spatii cu valoare ambientala (pe malurile unor largi oglinzi de apa, deschideri panoramice, spatii verzi decorative cu valoare dendro-floricola ridicata, spatii amenajate sau cultivate: terenuri de sport, gradini, livezi, etc.) influenteaza indicii prin masuri de protectie. Acelasi lucru se remarca si in zone protejate construite unde valorile POT si CUT se raporteaza la situatiile existente.

In categoria factorilor rezultati din constructii si amenajari ce influenteaza valorile POT si CUT se pot mentiona: tipul, ponderea si modul de amplasare al dotarilor existente, tipurile constructiilor altele decat cladirile de locuit), tipuri de fronturi stradale, distante de retragere obligate ale aliniamentelor, statutul de proprietate al terenurilor, zestrea domeniului public si deziderate viitoare privind echiparea cu infrastructuri tehnico-edilitare, etc

Art. 13 - Cazuri particulare

In aceasta categorie se inscriu cu precadere prezentele construite cu inaltimi notabile, cu rol de accente sau de dominante generale sau locale (cladiri a caror inaltime depaseste cu 1/3 inaltimea medie a zonei adiacente).

Avand in vedere relatia sistemica dintre indicii POT, CUT si regimul de analtime, situatiile particulare au relevanta atunci cand dinamica unui indice are reflectare in valorile celorlalti si din acest punct de vedere, cladirile cu inaltimi mari in raport cu plafonul mediu existent influenteaza aleator (indeosebi POT), astfel incat stabilirea unor limite este utila controlului distribuirii punctelor inalte.

Art 14 - Probleme de marketing urban si piete funciare

Respectarea indicilor POT si CUT se poate confrunta cu aspecte practice de realizare a unor operatiuni urbanistice. Chiar daca previziunile de dezvoltare ale localitatilor sau zonelor urbane au la baza o planificare strategica pe termen lung realista, programele concrete de investitii trebuie bine fundamentate si actualizate pe baza unor studii de marketing urban, ca si a unor analize ale evolutiilor pietelor funciare. Rezultatele acestor tipuri de investigatii , cu relevanta la nivelul localitatilor, zonelor si subzonelor urbane (ex. UTR-uri) vor determina, dupa caz, revizuiri ale documentatiilor urbanistice, inclusiv ale indicilor prevazuti, in sprijinul asigurarii fezabilitatii programelor locale de dezvoltare.

Art.15-Determinarea indicilor POT si CUT la nivel de parcela construita

In conditiile in care valorile POT si CUT stabilite la nivelul UTR-urilor reprezinta intervalul de variatie pentru situatiile concrete la nivel de parcele, deteminarea valorilor reale pentru fiecare caz in parte impune corelarea mai multor aspecte: stabilirea edificabilului parcelei, amplasarea si conformarea cladirilor (tipuri de cladiri-izolate, cuplate, insiruite-, alinieri-frontala, laterala, de spate-, distante intre cladiri pentru asigurarea insoririi si iluminatului natural, respectarea unor servituti, etc.) In situatia concreta a unei operatiuni de parcelare, recomandarile se indreapta spre respectarea unei distante minime de 5,0m retragere fata de aliniament, a unei alinieri laterale minime de 3,0m si a unei distante minime fata de limita de spate a parcelei egala cu din inaltimea cladirii amplasate. Respectarea acestor prescriptii conduce la determinarea edificabilului parcelei care se coreleaza cu POT-ul maxim admis si se mentioneaza in reglementarile parcelabilului, respectiv in certificatele de urbanism emise pentru fiecare caz. In situatia cea mai frecventa a implantarii unor constructii in tesuturi constituite, respectarea valorilor maxima admise ale indicilor se coreleaza cu respectarea caracteristicilor morfologice zonale, importante fiind : ampriza la sol, regimul de inaltime, distantele fata de cladirile invecinate in vederea asigurarii conditiilor de confort urban ( insorire, iluminat natural, intimitate, estetica ).

Grile valorice ale indicilor POT si CUT

Organizarea indicilor valorici sub forma de grila reprezinta un instrument de lucru operational in activitatile de urbanism.

Grila include valori numerice calculate in functie de regimul de inaltime al cladirilor (numar mediu de niveluri) si tipologia morfologica a unitatilor teritoriale de referinta. Valorile din grile reprezinta limite maxime ale indicilor POT si CUT . Realizarea grilei valorice presupune luarea in considerare a mai multor acte normative in vigoare, precum si corelarea cu alte reglementari in curs de elaborare sau de aprobare care fac referire la aspecte privind: operatiuni de parcelare si reparcelare, amplasarea constructiilor cu respectarea conditiilor de insorire si iluminat natural, amenajarea complexa a spatiilor publice urbane, etc. Valorile iau in considerare, totodata, un nivel de confort prezumat, in concordanta cu principiile dezvoltarii durabile.

Domeniile de utilizare ale grilei valorice sunt:

elaborarea documentatiilor urbanistice de tip PUG, PUZ si a regulamentelor aferente acestora

avizarea si aprobarea documentatiilor

eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de constructie.

Pentru interpretarea corecta a continutului grilei se impun urmatoarele precizari:

suprafata de referinta pentru calculul indicilor POT si CUT este suprafata UTR - urilor, iar valorile acestor indici sunt identice cu valorile pentru parcelele componente ale respectivelor UTR - uri

numarul mediu de niveluri are implicatii directe in stabilirea valorilor maxime de POT si CUT, dupa caz

tipologiile morfologice utilizate uzual ca elemente de referinta sunt:

parcelare cu cladiri izolate pe loturi individuale

parcelare cu cladiri cuplate sau insiruite

ansambluri de locuinte colective si functiuni complementare

cartiere de locuinte si functiuni compatibile

zone centrale, centre de cartier

Prin relationarea necesitatilor de utilizare a instrumentelor urbanistice specifice - obiectiv al prezentului ghid - cu prescriptiile din Regulamentul general de urbanism rezulta ca posibil de structurat o grila valorica de indici conforma cu Anexa nr. 2 -Procentul de ocupare a terenurilor, punctul 2.1-Destinatia terenurilor in care urmeaza sa fie amplasata constructia, a documentului mentionat. In acest sens se ierarhizeaza ca terenuri de interes pentru grila valorica in:

zone centrale

zone comerciale

zone mixte

zone rurale

zone rezidentiale - exclusiv rezidentiale cu locuinte P, P+1, P+2

cu cladiri cu mai mult de 3 niveluri

predominant rezidentiala (locuinte cu dotari aferente)

Grila propriu-zisa anexata in ghid resistematizeaza ierarhizarile sus-mentionate, luand in considerare distributia valorilor orientative pe urmatoarele categorii si subcategorii:

destinatia zonei considerata urbana:

zona centrala (cu functiune dominanta de servicii)

zona comerciala (cu functiune dominanta de servicii)

zona rezidentiala (cu functiune exclusiva sau dominanta de locuire)

zona mixta (cu functiuni de locuire si servicii)

destinatia zonei considerata rurala

zona in exclusivitate de locuinte intr-un imobil

zona mixta de ateliere pentru prelucrare servicii si locuinte combinata intr-un imobil

Se anexeaza grilei mentionate diagramele privind relationarea instrumentelor urbanistice in functie de destinatiile zonelor susmentionate.

Posibilitati de conversie a POT si CUT cu alti indici compatibili

Principalii indici compatibili cu POT si CUT sunt densitatea bruta si densitatea neta care se diferentiaza in functie de suprafata de referinta astfel:

densitatea bruta se refera, de regula, la unitati de locuit cu profil complex - unitati de vecinatate sau cartiere - continand locuinte, institute si servicii publice cu profil variat si alte functiuni care nu afecteaza caracterul unitatii urbanistice.

densitatea neta se refera la suprafata parcelelor de locuit si a unor parcele ocupate cu servicii complementare delimitate de strazi perimetrale sau de parcele ce apartin unor zone cu structuri speciale.

Pentru calculul prin conversie al densitatilor se pot lua in considerare urmatoarele relatii uzuale dintre parametri (apreciate pe baza practicii de proiectare urbanistica in care se iau in considerare ca parametri uzuali:

suprafata locuibila pentru o persoana: 14 - 16 mp

numarul mediu de persoane pe locuinta: 3,5

suprafata locuibila pe apartament mediu:50 - 55 mp

numarul mediu de camere pe apartament: 4,3

SD = SL / 0,42 = 2,38 SC

SU = SD x 0,75 = 1,785 SL

SC = SD / HM ( numar mediu de niveluri )

SD (mp) pentru 1ha. teren = CUT din grila valorica, echivalent astfel cu coeficientul de conversie al densitatii nete fata de CUT

In acest sens, extragerea dintr-o grila posibila propusa a valorii medii de calcul a cut

( exemplu : 0,8 = valoare medie intre 0,6 si 1,0 ) reprezinta in fapt, alegerea coeficientului de conversie.

Totodata, pentru exprimarea densitatii nete ( mp. suprafata locuibila ) se utilizeaza relatia SL = 0,42 SD ( ex.: SL = 0,42 x SD = 0,42 x 0,8 x 1000 = suprafata locuibila / ha unde parametru 0,8 se extrage in grupe valorice in conformitate cu exemplul precedent, iar coeficientul de conversie este rezultatul produsului 0,42 x 0,8 ).

In calculul densitatii brute se considera terenul de referinta ca o suma de UTR - uri cu valori diferite de densitate neta, valoarea densitatii brute rezultand ca medie ponderata a densitatilor nete ale UTR-urilor.

Indicii POT(procentul de ocupare a terenului) si CUT(coeficientul de utilizare a terenului) au fost reintrodusi in practica urbanistica romaneasca odata cu revenirea, - dupa aparitia in 1991 a Legii nr. 50, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor - la sistemul de regulamente urbanistice. Ei au fost initial definiti in Ordinul MLPAT nr. 91/ in cap. III - Continutul documentatiilor, paragraful 1) Documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului lit.B (Plan urbanistic general) si lit.C (Plan urbanistic zonal) si paragraful 2). Regulament local de urbanism, (2.1. Regulament aferent Planului urbanistic general si 2.2. Regulament aferent planului urbanistic zonal). De asemenea utilizarea indicilor se regaseste in cap. II. Procedura de autorizare care prevede completarea acestor indici in Certificatul de urbanism (referitor la regimul tehnic al imobilelor).

Romaniei nr. 525/1996, procentul de ocupare a terenului face obiectul articolului 15 si se detaliaza in Anexa nr.2. Totodata Ghidul cuprinzand detalieri si exemplificari pentru elaborarea si aprobarea Regulamentului local de urbanism de catre consiliile locale aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 80/N/18.XI.1996 cuprinde in capitolul 2 (Precizari, detalieri, exemplificari privind utilizarea Regulamentului general de urbanism la elaborarea Regulamentului local si la autorizarea constructiilor), subcapitolul 2.1 (Principii generale), articolul 15: Procentul de ocupare a terenului, cu detalieri, precizari si aplicare.

Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul face, de asemenea, referiri la procentul de ocupare a terenului si coeficientul de utilizare a terenului, mentionate ca elemente de definire a regimului tehnic al imobilelor, necesare a fi cuprinse in certificatul de urbanism (art. 31, c

De asemenea, Ordinul 1943/2002 al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare specifica in Capitolul II-Procedura de autorizare, Sectiunea I-Certificatul de urbanism, Art.33-Redactarea certificatului de urbanism, necesitatea de inscriere in regimul tehnic al imobilului, a procentului maxim de ocupare a terenului (POT) si a coeficientului maxim de utilizare a terenului (CUT), raportate la suprafata de teren corespunzatoare zonei din parcela care face obiectul solicitarii.

Art.4 - Acte normative complementare

Baza legala ce sustine problema utilizarii si ocuparii terenurilor mai cuprinde, pe langa documentele mentionate:

Constitutia Romaniei

Codul Civil Roman

Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificarile ulterioare

Legea nr. 7/1996, privind cadastrul si publicitatea imobiliara,cu modificarile ulterioare

Legea nr. 137/1995, privind protectia mediului, republicata cu modificarile ulterioare

Legea nr. 114/1996, a locuintei, republicata cu modificarile ulterioare

Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice

Legea nr. 98/1994, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica

HGR nr. 51/1992, privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor, cu modificari prin HGR nr. 616/1993 si HGR nr. 71/1996

STAS 4908-85 Arii si volume conventionale

STAS 7468 Calculul gradului de ocupare a terenului la amplasarea lucrarilor de investitii