Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE NUCULUI

Arsura bacteriana a nucului

(Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce) Dye (sin. Xanthomonas juglandis (Pierce) Dowson)

Boala afecteaza frunzele, fructele, mugurii, inflorescentele, lastarii si ramurile tinere.

Frunzele atacate prezinta pete mici, rotunde sau unghiulare, translucide, care conflueaza si devin brune, producand deformarea laminei, numita 'in lingura' (Bergougnoux si Grospierre, 1975).

Pe lastari apar pete alungite, neregulate, brun-negricioase, care evolueaza in ulcere, cu exsudat la suprafata. Lastarul atacat se usuca de la varf spre baza. Mugurii sunt sensibili in primele faze de crestere, cand boala se manifesta ca ulceratii din care se scurge un exsudat.

Simptomele pe amenti se manifesta prin brunificare, care evolueaza intr-o innegrire a unei parti a intregii inflorescente atacate, ceea ce duce la eliberarea de polen contaminat.

Florile femele prezinta la baza stigmatelor o innegrire inconjurata de o aureola uleioasa, care mai intai superficial, apoi profund, afecteaza tesuturile interne, determinand caderea fructelor, cand acestea sunt de marimea maslinelor.

Fructele sunt sensibile pe tot parcursul cresterii; atacul se manifesta sub forma unor pete mici, rotunde, brune, cu o aureola uleioasa usor proieminente si de consistenta moale, care apare la extremitatea sau pe partea superioara a fructului. Petele se maresc pana la 2-3 cm, se innegresc si se adancesc. Nucile astfel atacate continua sa se dezvolte, dar alterarea progreseaza in adancime, determinand caderea prematura a fructului, iar in cazuri mai putin grave innegrirea cojii si a miezului care devine necomestibil. Cand boala afecteaza fructele mai mari, infectia se limiteaza la epicarp.

La puieti, primele simptome apar la colet sub forma de pete galbui care cuprind tulpina ca un inel.

GA%

Antracnoza nucului

(Gnomonia juglandis (DC.) Trav.)

Boala se manifesta pe frunze, fructe, lastari.

Pe frunze in a doua jumatate a lunii mai se formeaza pete aproape circulare, de 1-5 mm diametru, brun-ruginiu, apoi brun-cenusiu, inconjurate de o margine brun-inchis. Aceste pete cresc, conflueaza ajungand la 2-3 cm diametru, de forma neregulata. Pe fata inferioara a frunzelor se formeaza numeroase punctisoare, brun-negricioase, dispuse in cercuri concentrice, ce reprezinta fructificatiile ciupercii (conidii si conidiofori).

Pe fructele tinere boala apare sub forma unor pete circulare, brun-cenusiu, cu aspect ceros, usor cufundate, cu punctisoare roz-galbene la inceput, apoi cafenii-negricioase; petele se formeaza pe pericarp, care se innegreste si putrezeste, iar miceliul ajunge la miez care se brunifica si capata un gust neplacut. In stadiu mai tanar, samanta se atrofiaza.

Pe petiol si lastarii tineri apar pete brune, apoi cenusii, usor cufundate, cu marginile negricioase, ovale sau eliptice. Aceste pete in anii ploiosi si caldurosi evolueaza in leziuni canceroase, iar in final, lastarii, respectiv ramurile se usuca.

F%

I%

GA%

DAUNATORII NUCULUI

Gargarita mugurilor

(Sciaphobus squalidus Gyll.)

Descrierea daunatorului si modul de atac a fost facuta la specia mar.

F%

Viermele nucilor

(Cydia pomonella L.)

Cel mai important daunator; a fost descris detaliat la specia mar.

F%