DETERMINAREA VOLUMULUI PE SORTIMENTE INDUSTRIALE

DETERMINAREA VOLUMULUI PE SORTIMENTE INDUSTRIALE

Determinarea volumului pe sortimente industriale, reprezinta o operatie foarte importanta deoarece cunoscand sortimentele industriale ca si volum, pretul lor de piata, se poate calcula valoarea productiei si in final profitul activitatii de exploatare a parchetului respectiv;

De asemenea in conditiile cunoasterii veniturilor totale rezultate din masa lemnoasa exploatata se pot proiecta cu usurinta costurile de exploatare cunoscandu-se astfel si limita pana la care ne putem intinde cu acestea in urma exploatarii masei lemnoase;

In economia centralizata nu au existat preocupari pentru calculul sortimentelor industriale din punct de vedere practic, ci doar incercari sporadice din punct de vedere stiintific;

Necesitatea cunoasterii sortimentelor industriale s-a accentuat in tranzitie spre economia de piata si cu atat mai mult intr-o economie de piata va fi necesar a se cunoaste produsele de piata ce rezulta dintr-o partida de masa lemnoasa pe picior;

La nivelul actual al cunostintelor dendrometrice sortarea industriala a lemnului pe picior este posibila sa se calculeze in doua moduri :

1. Cu ajutorul tabelelor de sortare industriala

In privinta sortimentelor industriale metoda necesita clasificarea arborilor pe clase de calitate, acordand o importanta deosebita lemnului de calitate superioara (lemn pentru furnire estetice, derulaj, rezonanta, etc.) pentru care se nominalizeaza subclasele de calitate IA, IIA si IIIA. De exemplu, un arbore de gorun care are lemn de lucru in proportie de 86 % si in acelasi timp contine lemn pentru furnire estetice se incadreaza in clasa de calitate I si, i se acorda calificativul A.

Tabelele de sortare industriala pentru arbori (tabelele 13.2) redau proportia exprimata in procente a lemnului pentru cherestea si a lemnului cu utilizari industriale superioare (rezonanta, furnire estetice, derulaj), fata de volumul fusului la rasinoase si in raport cu volumul arborelui (fus plus craci) la foioase. Folosirea acestor tabele nu necesita transformarea numarului de arbori din clasele II, III si IV in numar de arbori de clasa de calitate I.

Algoritmul determinarii volumului pe sortimente industriale se poate urmari in tabelul 2.16 si 2.17 in cazul lemnului pentru cherestea si tabelul pentru cazul lemnului pentru furnire.

In primul caz, arborii au fost repartizati pe clase de calitate stabilite dupa proportia lemnului de lucru (tabelul 1.35) iar in al doilea caz au fost luati in calcul doar arborii de calitate superioara din clasele I, II si III, respectiv arborii din subclasele de calitate IA, IIA si IIIA.

Volumul unitar (v) a fost calculat dupa metoda tabelelor de cubaj.

Indicii de sortare industriala (p_sin) au fost stabiliti dupa tabelele 13.2, iar volumul pentru sortimentul industrial (v_sin) s-a calculat potrivit formulei :

v_sin = 0,01p_sinvn

pentru fiecare categorie de diametre (d) si pentru fiecare clasa de calitate.

Dupa insumarile necesare pe orizontala si coloane a rezultat ca arboretul respectiv contine 170,6 mc lemn pentru cherestea din arboretul de molid (tabelul 2.16) si de 370,9 mc din arboretul de gorun(tabelul 2.17).

In tabelul 2.18 s-a aplicat metodologia descrisa si pentru calculul volumului de lemn pentru furnire estetice, rezultand un volum de 63,2 mc.

Evident, volumul lemnului pentru cherestea si volumul celui de calitate superioara sunt inclsue in volumul lemnului de lucru. Totodata se precizeaza ca lemnul de calitate superioara (lemn pentru furnire, etc.) stabilit dupa metodologia prezentata, este inclus in lemnul pentru cherestea, urmand sa fie scazut din volumul acestuia atunci cand primului i se cuvenita utilizare, asa cum este firesc.

Evidentierea distincta in actele de evaluare a volumului de lemn pentru utilizari superioare trebuie sa devina de interes major si o preocupare primordiala a silvicultorului dornic sa valorifice rational resursele lemnoase si sa mareasca beneficiul.

A doua precizare importanta se refera la faptul ca volumul lemnului de calitate superioara astfel calculat este parte componenta a lemnului de lucru gros in cazul lemnului pentru furnire si rezonanta si a lemnului de lucru gros si mijlociu I in cazul lemnului de derulaj de fag. Proportia de participare depinde de diametrul mediu    (d_g) al arboretului sau al lotului de arbori.

2. Calculul sortimentelor industriale functie de sortimentele dimensionale din A.P.V.

I. Rasinoase

1. Bustean furnire FE + FT

5 % (G₁+ G₂)

2. Bustean cherestea

(G₁ + G₂ + G₃) - (FE + FT)

3. Lemn mina

2/3 M₁ + ½ M₂

4. Lemn celuloza

½ M₂ + 70 % Lf

Manele

S

6. Lemn foc

30 % Lf + craci

II. Fag

A.   100 ≥ 51 %

Bustean furnir estetic FE = 7 % (G₁ + G₂)

Bustean furnir tehnic FT = 25 % (G₁ + G₂)

Bustean cherestea = G₁ + G₂ + M₁ + ½ M₂ - (FE + FT)

Lemn CR = ½ M₂ + M₃

Lemn celuloza = S + 50 % Lf

PAL = 30 % Lf

Lf = 20 % Lf + craci

B.   100 = 30-50 %

FE = 5 % (G₁ + G₂)

FT = 20% (G₁ + G₂)

Bustean cherestea = G₁ + G₂ + M₁ + ½ M₂ - (FE + FT)

Lemn CR = ½ M₂ + M₃

Lemn celuloza = S + 50 % Lf

PAL = 30 % Lf

Lf = 20 % Lf + craci

C. ≤ 30 %

1.FE (G₁ + G₂)

FT = 18 % (G₁ + G₂)

Bustean cherestea = G₁ + G₂ + M₁ + ½ M₂ - (FE + FT)

Lemn CR = ½ M₂ + M₃

Lemn celuloza = S + 50 % Lf

PAL = 30 % Lf

Lf = 20 % Lf + craci

III. Stejari

1. FE = 20 % (G₁ + G₂)

2. C = G₁ + G₂ + M₁ + ½ M₂ - FE

3. Lemn CR = ½ M₂ + M₃

4. Lemn tananti (fara cer) = 25 % Lf

Lf = 75 % Lf + craci

IV. Diverse tari si moi

FE = 5 % (G₁ + G₂)

Ft = 16 % (G₁ + G₂)

G₁ + G₂ + M₁ + ½ M₂ - (FE + FT)

CR = ½ M₂ + M₃

Celuloza = S + 50 % Lf

Lobde = 30 % Lf

Lf = 20 % Lf + craci