ANALIZA CURRICULUMULUI NATIONAL - GIMNAZIU - LIMBA SI LITERATURA ROMANA

Actualul curriculum este diferit de documentele anterioare similare. Prin el se fundamenteaza o noua viziune asupra disciplinei, dar si un nou model didactic de predare-invatare a limbii si literaturii romane in gimnaziu. Spre deosebire de programa analitica precedenta, curriculum-ul are o structura mai complexa si vizeaza nu numai studiul literaturii, ci si al limbii romane. Continuturile de literatura sunt structurate in maniera selectiv-valorica, acest fapt sugerind prioritate pentru studiul valorilor literare si nu pentru cel al procesului istoric-literar.

Conceput pe o functionalitate multipla, curriculum-ul cuprinde urmatoarele componente de baza:

. obiective generale (cadru) ale studiului limbii si literaturii romane in gimnaziu;

. obiective de referinta;

. continuturi recomandate;

. sugestii metodologice;

. sugestii de evaluare;

. instrumentar didactic.

Obiectivele-cadru ale studiului limbii si literaturii romane in gimnaziu constituie componenta esentiala a curriculum-ului si vizeaza finalitatile educationale ale disciplinei. Ele indica mutatiile de comportament ale profesorului si ale elevului in contextul noului model didactic, consemnind, in general, performantele la limba si literatura romana care trebuie atinse de catre elevi la finele treptei gimnaziale de invatamant.

Obiectivele de referinta, concepute si sistematizate pe clase, au o formulare precisa, indicind cu exactitate competentele care urmeaza a fi formate prin intermediul unor cunostinte si valori ale limbii si literaturii romane. Derivind din obiectivele generale, acestea se prezinta sub forma unor concretizari, prin situatii de invatare caracteristice nivelului de instruire avut in vedere. Ele acopera cele trei sfere de dezvoltare a personalitatii: intelectuala (obiective cognitive-cunostinte), psihomotorica (obiective tehnologice-capacitati), motivational-afectiva (atitudini) si au un caracter preponderent formativ, aratind:

. ce e recomandat sa stie elevul;

. ce trebuie acesta sa stie sa faca;

. ce atitudini trebuie sa-si formeze pe parcursul fiecarei clase de gimnaziu.

In vederea realizarii obiectivelor generale si de referinta, noul curriculum propune continuturile-cadru. Acestea sunt nondirective, flexibile si au un caracter orientativ. Continuturile invatarii includ cele doua domenii ale disciplinei: limba romana si literatura romana. Ele sunt dinamic ordonate pe unitati de instruire si repartizate pe clase intr-o viziune sistemica. Continuturile nu constituie o 'tabla de materii', ci un sistem de referinta pentru viitorii autori ai manualelor de limba si literatura romana. Acestia vor avea libertatea de a decide asupra selectarii lor pe clase, precum si asupra modalitatii de abordare didactica a materiei.

Componenta metodologica prefigureaza principalele mutatii in activitatea didactica a profesorului in gimnaziu, din perspectiva inovatiilor preconizate. Ele tin de modernizarea procesului educational si subliniaza caracterul formativ al invatarii. Abordind continuturile, contextele si tipurile de activitati propuse prin metodologii pe care le va considera adecvate situatiei educationale, profesorul va tinde in permanenta spre atingerea obiectivelor. Metodele interactive presupun, din partea profesorului, un demers capabil sa-i determine pe elevi a-si forma, prin tehnici eficiente, competente de munca intelectuala independenta in vederea eficientizarii procesului de invatare. Alegerea cu discernamint a metodelor, a procedeelor, a materialelor didactice, proiectarea unor activitati suplimentare vor evidentia capacitatea creatoare a profesorului in aplicarea materiei de studiu.

Sugestii de evaluare

Cunoscuta taxonomie a obiectivelor educationale elaborata de B.S.Bloom isi are sorgintea tocmai in problemele de examinare si evaluare. Succesul de care s-a bucurat taxonomia lui Bloom si, in general ideea definirii operationale a obiectivelor este, fara indoiala, expresia nevoii de rigoare in actul proiectarii si evaluarii procesului de invatamant, caci numai pe baza obiectivelor clar definite se pot construi criterii obiective si coerente de evaluare.

Precizia si eficienta evaluarii sunt strans legate de formularea obiectivelor si de desfasurarea demersurilor de instruire. In aceste conditii, probele de evaluare trebuie selectate si elaborate in stransa legatura cu obiectivele (cadru, de referinta si operationale) si, mai ales in functie de gradul de complexitate al obiectivului (asimilare de cunostinte, aplicatie, sinteza, evaluare), precum si in functie de rezultatele asteptate ale instruirii (cunostinte, deprinderi sau capacitati intelectuale, priceperi si deprinderi practice, comportament ).

In practica instruirii s-a incercat stabilirea unor corespondente, cu caracter general, intre obiective, elementele de continut si metodele, procedeele tehnicile de utilizat, cu scopul de a veni in sprijinul alegerii unor variante alternative si a unor solutii adecvate pentru actul educational (Neacsu, 1990, p.223).

CURRICULUM-UL DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA permite solutii alternative la selectarea textelor literare si a materiilor lingvistice pe care o vor realiza autorii de manuale si chiar profesorii. Deschiderea spre invatamintul formativ (nu informativ) are ca imperativ si formarea unui stil intelectual propriu de comunicare in educatie, convergent libertatii de interpretare a textelor literare si de realizare a actelor de vorbire orala si scrisa.

Obiective-cadru

. Formarea culturii comunicarii, antrenind cunoasterea si practica rationala si functionala a limbii romane;

. Formarea culturii literar-artistice prin receptarea si interpretarea operelor de referinta ale literaturii romane in contextul culturii nationale/universale;

. Formarea unor competente de munca intelectuala;

. Formarea si dezvoltarea motivatiilor si a atitudinilor, a gindirii critice, prin interiorizarea valorilor literare/estetice/comunicative/culturale.

Sugestii metodologice si activitati de invatare

Actualul curriculum va fi utilizat ca document scolar reglator de prima importanta, orientativ.

Accentul va fi plasat de pe acumularea informatiilor in sine pe informatii pentru sine, pregatind elevii sa-si achizitioneze in mod independent si creator cunostintele si capacitatile cerute, motivati fiind de necesitatea si functionalitatea acestora.

In acest context, eficienta metodologica a cadrului didactic se poate produce pe urmatoarele coordonate:

. competenta profesionala si formarea continua;

. aplicarea cu discernamint, in paralel cu formele traditionale, a metodelor de instruire interactiva;

. asigurarea progresului constant si individualizat al elevilor;

. crearea unui climat de colaborare profesor - elev, elev - profesor.

Avind in vedere caracterul deschis al curriculum-ului de limba si literatura romana, la nivel de tehnici de implementare, continuturile preconizate vor influenta si organizarea procesului de instruire, forma institutionalizata imbinindu-se cu lecturi independente, obligatorii si la alegere, cu analiza textelor literare, cu documentarea in probleme de istorie si teorie literara si lingvistica.

Instrumentarul didactic

Instrumentarul didactic-metodic va contine cel putin trei componente: curriculum-ul disciplinar, manualul (selectat de catre profesor, elevi si parinti dintr-un sir de alternative) si ghidul metodic. Se pot folosi pe larg si eficient sursele bibliografice din domeniul pedagogic si filologic.

In baza curriculum-ului de limba si literatura romana pentru invatamintul gimnazial vor fi elaborate diverse instrumente didactico-metodice de lucru atit pentru profesori, cit si pentru elevi, intre care enumeram:

1. Manualele de limba si literatura.

2. Crestomatii de literatura romana.

3. Antologii tematice de literatura romana.

4. Ghiduri metodice pentru profesori.

5. Carti de lecturi literare.

6. Materiale didactice.

7. Dictionare, enciclopedii, portrete, albume, harti etc.

8. Ghiduri de evaluare, baterii de teste, cataloage de itemi.

La sinceputul ciclului gimnazial elevul trebui sa aiba urmatoarele:

A. Capacitati:

• Sa redacteze un text, la prima vedere, dupa dictare;
• Sa scoata ideile principale din textul dat;
• Sa formuleze intrebari ale caror raspuns sa se regaseasca in continutul textului dat;
• Sa recunoasca din text, anumite parti de vorbire invatate;
• Sa ofere sinonime si antonime pentru pentru sensul din text al unor cuvinte;
• Sa recunoasca partile de vorbire si de propozitie dezvoltata;
• Sa transforme propozitia dezvoltata in propozitie simpla;
• Sa continuie textul dat folsindu-si propria imaginatie si respectand normale de ortografie si de punctuatie.

B. ATITUDINI:

. sa manifeste respect si interes fata de interlocutori;

. sa-si exprime argumentat si logic parerile folosind, mijloace caracteristice stilului functional adecvat;

. sa pledeze motivat pentru norma literara utilizind-o constient in circumstantele cerute;

. sa tinda in mod constant spre o exprimare corecta, expresiva si originala;

. sa recurga in mod variat la diferite formule stilistice care confera expresivitate si originalitate mesajului emis;

. sa manifeste toleranta sau atitudine critica fata de ideile exprimate de interlocutori.

Pentru a-mi da seama de capacitatile si atitudinile elevilor care sunt gata sa inceapa ciclul gimnazial, m-am gandit sa le aplic un test initial. Administrarea instrumentului de evaluare a avut drept scop pricipal evaluarea performantei elevilor din clasa a V-a A, la limba si literatura romana.

Pentru standardele curriculare corespunzatoare au fost redactate obiective de evaluare cu o acoperire cat mai cuprinzatoare.Forma de evaluare pentru care am optat a fost testatea scrisa.

Principalele etape pe care le-am parcurs au fost:

Stabilirea esantionului de subiecti;

Elaborarea probelor de evaluare,conform Curriculumului National,urmarind curriculumul- nucleu (am formulat obiective de evaluare care au vizatelementele de baza);

Proiectarea unui numar de itemi pentru fiecare obiectiv de evaluare stabilit.Concomitent cu testele am elaborat criteriile de corectare, apreciere pentru varianta de test.

Esantionul proiectat a cuprins 24 de elevi, prezenta la testare fiind de 100 %.

Distributia sarcinilor de lucru pe varianta de test a vut ca scop posibilitatea evaluarii unui numar cat mai mare de obiective de evaluare corespunzatoare standardelor curriculare de final al invatamantului primar si gimnazial, prin teste echilibrate in raport cu posibilitatile de lucru pe unitatea de timp ale subiectilor.

In consecinta, analiza vizeaza nivelul de performare pe ansamblul disciplinei.

La nivelul baremului de corectare, pentru o evaluare corecta,consistenta si care sa permita diferentiere intre nonraspuns si nonperformare am inclus si itemii intermediari.

Corespunzator acestor standarde curriculare au fost formulate mai multe obiective de evaluare pentru care au fost selectati, in urma pretestarii, un numar de itemi distribuiti in cele trei parti. Itemii au reprezentat un total de 11 sarcini de lucru primare (subitemi).

Peste 70% dintre elevi au performat peste jumatate dintre sarcinile de lucru prezentate, 16,6% fiind procentul celor care au performat integral, toate sarcinile de lucru,media pe clasa fiind de 6, 79.