Muzeul scolar de biologie

Muzeul scolar de biologie

1. Prezentare generala

Muzeul scolar de biologie este o anexa a laboratorului de biologie ce merita organizat din urmatoarele ratiuni: creaza o atmosfera deosebita si  Fig. 18 Activitate in muzeul scolar de biologie

dinamica de lucru, in care elevii redescopera adevaruri stintiifice din domeniul Biologiei, se conving de valabilitatea lor; asigura organizarea unei mai bune activitati practice in echipa si permite valorificarea in conditii superioare a materialului didactic, crescand nivelul studierii Biologiei in scoala; permite formarea deprinderilor de munca independenta a elevilor - de amenajare de diorame, de observare a materialului biologic conservat, de cercetare stiintifica; stimuleaza elevii in colectarea de material biologic si prelucrarea lui, in vederea imbogatirii muzeului; contribuie la pregatirea unor elevi cu inclinatii catre domeniul biologic.

Avand in vedere argumentele de mai sus, dar si existenta in dotarea scolii a unor resurse materiale (dulapuri, vitrine, animale impaiate) ce puteau fi valorificate, in anul scolar 2003 - 2004 am initiat, organizat si finalizat intr -un spatiu cu o suprafata de 26,18 m.² din holul Colegiului National ,,I.L.Caragiale'' (culoarul naturalistului), in apropierea laboratorului de biologie, un muzeu de biologie scolar.

Odata cu organizarea lui, am stimulat desfasurarea de activitati practice de catre elevi - colectarea de material biologic natural, conservarea lui, amenajarea de diorame, dar si de documentare, de efectuare de corelatii interdisciplinare si trandisciplinare.

Muzeul ofera conditii optime de redescoperire individuala si in echipa, in special a unor

concepte de sistematica vegetala si animala, ecologie. Reprezinta o sursa de documentare - informatii legate de morfologia, anatomia, fiziologia, etologia speciilor de vietuitoare expuse.

Ansamblul muzeistic cuprinde:

. 2 vitrine mari amenajate ca diorame (redare veridica a unui colt din natura) - ecosistemele ,,Padure de foioase - toamna'' si ,,Padure amestec - conifere, foioase - anotimpul iarna'';

. 1 vitrina tripla cu spatii amenajate ca diorame cu ecosistem acvatic dulcicol ,,Balta'', ecosistem de campie ,,Cultura de grau''si ecosistem acvatic marin ,,Marea Neagra si litoralul'';

. ,,microferma avicola'' - piese naturalizate pe pardoseala muzeului;

. ,,micromediu stancos'' - exponate pe pardoseala spatiului muzeistic;

. capete impaiate de elan, cerb nobil, muflon, caprioara expuse pe pereti.

Dioramele sugereaza privitorului unitatea indisolubila a materiei, componenta unor ecosisteme si lanturi trofice din Romania, necesitatea protectiei mediului si a folosirii rationale si adecvate a resurselor naturale din Romania.

Dupa curatarea vitrinelor, a fost fixata pictura de fundal corespunzatoare temei propuse pe peretii laterali si din spate ai fiecarei diorame. Apoi s - a amenajat substratul si s - a trecut la montarea diverselor elemente vegetale si animale naturalizate. Plantele uscate au fost infipte in substrat. Gramineele uscate au fost fixate de podea in manunchiuri.

In cazul pasarilor asezate pe sol sarmele au fost camuflate cu sol si vegetatie erbacee. In cazul pasarilor plasate pe ramuri, sarmele s - au fixat de acestea. Unele pasari sunt prezentate in pozitie corespunzatoare zborului, fiind infipte sarme subtiri de tavanul sau portiunea superioara a peretilor dioramei. Sarmele sunt vopsite in culoarea fundalului.

Suporturile mamiferelor din diorame sunt camuflate cu pietre, sol, bucati de stanca. Mamiferele naturalizare au o expresie cat mai fidela celei reale: iepure in salt, veverita sprijinita pe membrele posterioare, cele anterioare fiind ridicate, cu o ghinda intre ele, un arici cu un sarpe in gura etc. Unele exponate reprezinta organisme ocrotite prin lege, cum ar fi: acvila, cocosul de munte, egreta etc.

Toate dioramele au etichete cu denumirea lor.Piesele naturalizate sunt ordonate ecologic si prezentate prin eticheta pe care sunt trecute denumirea stiintifica, denumirea populara, familia, ordinul, clasa, increngatura, regnul. Deasupra celor cinci vitrine este fixat cate un tablou - rama (0,93 x 0,54 m.) din lemn lacuit, in care pe o coala de carton sunt lipite poze ale speciilor de vietuitoare din diorama si explicatii stiintifice concise legate de morfologia, anatomia,etologia lor. Cu ajutorul lor, elevii isi pot largi foarte mult baza de documentare, capata o imagine cat mai apropiata de realitate asupra temei.

Intreg microcomplexul muzeistic este protejat de un grilaj cu portita, din lemn lacuit, estetic (H - 0,845 m., L - 7,70 m., l - 0,06 m.).

2. Diorame cu ecosisteme terestre

2.1. Diorama cu ecosistemul

,,Padure de foioase-toamna''

Diorama cu ecosistemul ,,Padure de foioase - toamna'' (fig.19,20) este amenajata intr - o vitrina inalta de 2,48 m , cu o lungime de 1,95 m si o latime de 0,54 m, aflata in partea stanga a spatiului muzeistic. Pictura fundalului efectuata pe lemnul peretilor laterali si din spate ai vitrinei ilustreaza copaci, plante erbacee cu frunze ruginii, un peisaj de toamna. Substratul de pe podeaua dioramei este reprezentat de sol natural uscat. In diorama sunt exponate apartinand urmatoarelor regnuri (plante uscate, animale impaiate):

. Fungi: Fomes fomentarius (iasca fagului) sub forma uscata (fixata pe o ramura de stejar)- ciuperca ce se gaseste tot anul pe trunchiuri vii sau moarte de fag, ulm, carpen, stejar, frasin, salcam, plop si castan;

Plantae:

1) ramuri de Quercus robur (stejarul) - arbore intalnit la campie si pe coline joase, in Europa, Asia Mica, Africa de Nord;

2) ramura de Fagus sylvatica (fagul) - arbore intalnit in etajul montan si la dealuri; in Europa;

3) ramuri de Viscum album (vascul) - planta semiparazita, gasindu - se in coroana foarte multor specii de plante lemnoase din Europa, Asia Mica, Asia Centrala;

Animalia:

1) Phaseanus colchicus (fazanul) - sedentara, in paduri de foioase, mai ales la ses si deal, in paduri rare, langa terenuri arabile si ape; in toata tara; originar din Asia (India, China), acum colonizat in toata emisfera nordica;

2) Dendrocopus major (ciocanitoarea pestrita mare)- in mai toate padurile de ses si deal,dar si in localitati,parcuri si gradini;sedentara,in Europa, Africa de Nord,Asia;

3) Turdus vesciorus (sturzul de vasc), pasare raspandita in Europa si in Africa de Nord;

4) Sciurus vulgaris (veverita) - se gaseste in toate padurile de foioase si rasinoase, in parcurile oraselor, pana in golul alpin, in Europa, Asia temperata;

5) Meles meles (viezurele, bursucul) - comun, de la ses la munte, mai ales in zona de dealuri, in paduri, langa culturi, in Europa ;

6) Vulpes vulpes (vulpea) - comuna, din Delta pana in golul alpin, in paduri, pe camp deschis sau in zone de balti;

7) Erinaceus europaeus romanicus (ariciul) - se intalneste de la campie pana pe munti, in livezi, gradini, pe langa garduri spinoase, la marginea padurii, in toata tara, in sudul si estul Europei ;

Talpa europaea (cartita) - insectivor subteran in toate solurile, de la campie pana la altitudinea de 2000 m. din Europa.

Diorama astfel amenajata reprezinta un ecosistem terestru natural.

Fig. 19 Muzeul de biologie - Col. Nat.,,I.L.Caragiale''

Fig. 20 Ecosistem ,,Padure de foioase-toamna''

2.2. Diorama cu ecosistem

,,Padure amestec - foioase, conifere- iarna''

Diorama cu ecosistemul ,,Padure amestec - foioase, conifere - iarna'' (fig. 21, 22) este amenajata intr - o vitrina inalta de 2,48 m , cu o lungime de 1,95 m si o latime de 0,54 m, aflata in partea dreapta a spatiului muzeistic. Pictura fundalului efectuata pe lemnul peretilor laterali si din spate ai vitrinei ilustreaza un peisaj de iarna. Podeaua vitrinei este vopsita cu vopsea alba pentru a se crea o mai buna imagine de ,,anotimp alb''. Relieful dioramei este reprezentat de o ,,stanca''realizata din material de sac introdus in aracet, modelat si vopsit. In diorama sunt exponate conservate (plante uscate, animale impaiate) din regnurile:

Plantae:

1) Abies alba (bradul) - arbore in etajul montan, in sudul si centrul Europei;

2) Picea abies ( molidul, bradul rosu) - se intalneste in etajul montan superior si subalpin din nordul si centrul Europei, Asia, America de Nord;

3) Pinus sylvestris (pinul) - se intalneste in etajul montan si subalpin (uneori pe dealuri inalte),pe soluri sarace,stanci,in mlastini de turba, in Europa,Siberia; 

4) Fagus sylvatica (fagul) si 5) Viscum album (vascul);

Animalia:

1) Aquila chrysaetos (acvila de munte) - sedentara, se intalneste in zonele montane si stancoase din toata emisfera nordica;

2) Tetrao urogallus (cocosul de munte)- sedentara la noi, in padurile de conifere de altitudine medie si mare, de-a lungul intregului lant carpatic; in nordul Angliei, Europa centrala si nordica, Asia temperata (pana la Sahalin);

3) Cuculus canorus (cucul) - la noi este oaspete de vara, comun in toate padurile colinare si de munte, in zavoaie, parcuri si vii; se intalneste in Europa, Asia, Africa;

4) Garrulus glandarius (gaita) - sedentara, frecventa in paduri de la ses pana la 2.000 m altitudine, in Europa, Asia,Africa de nord-vest;

5) Mustela erminea (hermelina) -; traieste in padurile cu poieni si tufisuri, de la limita superioara a padurii, pana in Delta, in Europa si Asia. Duce o viata ascunsa, demonstrata si in diorama prin fixarea unuia dintre cele doua exemplare cu o parte din corp dupa ,,stanca''. Ambele exponate au blana alba - haina de iarna.

Diorama Ecosistemul ,,Padure amestec - foioase, conifere- iarna'' reprezinta un ecosistem terestru natural.

Fig. 21 Muzeul de biologie - Col. Nat.,,I.L.Caragiale''

Fig. 22 Ecosistem ,,Padure amestec - foioase, conifere - iarna''

2.3. Diorama cu ecosistemul de campie ,,Cultura de grau''

Diorama cu ecosistemul de campie,,Cultura de grau''este amenajata intr - un spatiu de vitrina inalt de 0,69 m , cu o lungime de 1,53 m si o latime de 0,37 m, aflat langa peretele cu ferestre, in partea centrala a spatiului muzeistic. Pictura fundalului efectuata pe o panza prinsa de lemnul peretelui din spate al vitrinei reprezinta o cultura de graminee cu maci.

Biotopul dioramei este realizat prin sol natural uscat ce acopera podeaua vitrinei. In acesta sunt fixate tulpini ale unor specii de plante recoltate de pe ogorul satului Remus, judetul Giurgiu si apoi uscate; iar pe el sunt asezate cuiburi de potarniche si animale impaiate. Biocenoza dioramei este reprezentata de specii din regnurile:

Plantae

1) Triticum aestivum (graul) - cultivat de la campie pana la 1800 m altitudine, de la tropice pana in regiunile temperate reci;

2) Agrostema githago (neghina) - buruiana daunatoare prin semanaturi;

Phleum pratense (timoftica) prin fanete, pasuni, livezi, pe marginea drumurilor;

4) Chrysanthemum corymbosum (napraznicul) - de la campie pana in zona alpina, in sudul si centrul Europei, sud - vestul Asiei;

5) Papaver dubium (macul de camp) - intalnita la campie si pe dealuri, prin pasuni uscate, pe langa drumuri, cai ferate, dar si in terenurile agricole din Europa centrala si sud - vestul Asiei;

6) Consolida regalis (nemtisorul de camp)- prin semanaturi, locuri cultivate si ruderale;

7) Eryngium campestre scaiul dracului, rostogol) in stepa, prin fanete, pasuni, la margini de drumuri, culturi etc., in sudul si centrul Europei, vestul Asiei ;

. Animalia:

1) Perdix perdix (potarnichea)- prin vii, tufe, maracinisuri, in stepa, pe ogoare, dar poate urca si spre munte; este sedentara, mai numeroasa in Banat, Hunedoara si in jurul Bucurestiului; se intalneste in Europa si Asia centrala;

2) Citellus citellus (popandaul) traieste in stepa uscata , la ses; este numeros in afara arcului carpatic; in peninsula Balcanica, Polonia;

3) Cricetus cricetus (harciogul) - se intalneste in stepe si pe terenuri cultivate, pe sol moale, loees, de la ses pana la altitudini de 650 m., in toata tara, in centrul si sudul Europei;

4) Lepus capensis (iepurele) comun in toata tara, de la campie pana in zona alpina, preferand insa campiile intinse cu maracinisuri si zonele de deal cu vii; in Europa, Asia.

Diorama reprezinta un ecosistem terestru antropizat.

3. Diorame cu ecosisteme acvatice

3.1. Diorama cu ecosistemul acvatic dulcicol ,,Balta''

Diorama cu ecosistemul acvatic dulcicol ,,Balta''(fig. 23) este organizata intr - un spatiu de vitrina inalt de 0,69 m , cu o lungime de 1,53 m si o latime de 0,37 m, aflat langa peretele cu ferestre, in partea stanga a spatiului muzeistic. Pictura fundalului efectuata pe o panza prinsa de lemnul peretelui din spate al vitrinei reprezinta un ecosistem de balta, in momentul rasaritului de soare.

Biotopul este amenajat din sol natural uscat, apa fiind reprezentata printr - un placaj vopsit albastru, asezat pe podeaua dioramei. Biocenoza - organismele expuse apartin regnurilor:

. Plantae:

1) Typha latifolia (papura lata) - se intalneste in mlastini eutrofe, balti, langa lacuri si ape lin curgatoare, de la campie la munte, pe tot globul;

2) Phragmites australis (stuful) - se gaseste in toata tara,prin mlastini,balti,langa lacuri si ape lin curgatoare;

. Animalia:

1) Spongilla lacustris (buretele de apa dulce) - se intalneste in toata tara, in ape statatoare si lin curgatoare, la adancimi de 1 - 4 m.;

2) Hirudo medicinalis (lipitoarea) - traieste in mlastini, balti, canale, in toata tara, Europa, vestul Asiei, Africa de Nord;

3) Anodonta cygnea(scoica de iaz)- se afla in ape stagnante,in toata tara,pe tot Globul.

4) Bombina variegata (buhaiul de balta cu burta galbena) traieste in apa, dar si pe uscat unde ierneaza, fiind mai frecvent in baltile din muntii Apuseni si din podisul Transilvaniei; raspandit si in apusul Europei.;

5) Rana esculenta (broasca mica de lac) predomina in vestul tarii si al Europei; masculul are 2 saci vocali cenusiu - inchisi;

6) Podiceps cristatus (corcodelul mare) in toata tara, mai frecvent in delta, fiind oaspete de vara,dar poate ramane iarna pe litoral; cuibareste in toata Europa si Asia, pana in vestul Siberiei; ierneaza in Africa de sud si Australia;

7) Egretta garzetta (egreta mica) pasare ce cuibareste in colonii mixte prin stuf sau salcii, fiind oaspete de vara; este mai frecventa pe Dunare si in Delta, vara in sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna in jurul Mediteranei.

8) Ardea cinerea (starcul cenusiu ) cuibareste in pomi sau in stuf, in colonii mixte, langa ape;oaspete de vara in delta, baltile Dunarii, pe vaile raurilor, pana la 1200 m. altitudine; vara in Europa si Asia temperata, iarna in Africa,Asia de sud, sudul Europei;

9) Ardea purpurea (starcul rosu) - se intalneste in Europa, Asia, Africa; cuibareste in nordul arealului si ierneaza in sud; este pasare migratoare, la noi, oaspete de vara;

10) Nycticorax nycticorax (starcul de noapte) - in sudul si centrul Europei, estul si centrul Asiei, Africii, America de Nord si Sud; oaspete de vara in luncile, Delta Dunarii si baltile interioare.

Fig. 23

Ecosistem

acvatic

dulcicol

,,Balta''

3.2. Diorama cu ecosistemul acvatic marin

,,Marea Neagra si litoralul''

Diorama cu ecosistemul acvatic marin ,,Marea Neagra si litoralul''(fig. 24) se afla intr - un spatiu de vitrina inalt de 0,69 m , cu o lungime de 1,53 m si o latime de 0,37 m, aflat langa peretele cu ferestre, in partea dreapta a spatiului muzeistic. Pictura fundalului efectuata pe o panza prinsa de lemnul peretelui din spate al vitrinei reprezinta un mediu marin. Biotopul este amenajat din nisip, bucati de stanca, iar biocenoza este reprezentata de exponate apartinand regnurilor:

Protista: alge - incluziuni in material plastic:

1) Cystoseira barbata traieste fixata pe stanci, pietre sau valve de Mytilus, foarte frecventa pe litoralul nostru;

2) Ceramium rubrum - fixata pe stanci, cochilii de moluste sau epifita pe alte alge din marile Neagra, Azov si Mediterana, in oceanele Atlantic, Pacific, Indian si Inghetat de Nord;

3) Ulva lactuca (salata de mare) - fixata pe pietre si cochilii de Mytilus, unde formeaza adevarate pajisti; endemica pentru Marea Neagra;

Animalia cochilii de melci, valve de scoici, crabi de nisip, pastruga, calut de mare uscati, modele de rechin, calcan, cormoran mare impaiat pe un ,,tarm de stanci'':

1) Rapana thomasiana (rapana) - imigrant nou in Marea Neagra, comuna in Marea Japoniei, Oceanele Indian si Atlantic, in ultima vreme in tot bazinul mediteranean;

2) Mya arenaria (mia, scoica alba) - numeroasa pe fundurile nisipoase din oceanele Atlantic si Pacific, marile Mediterana si Neagra;

3) Ostrea lamellosa (stridia) - se intalneste pe funduri stancoase, maloase sau nisipoase, in estul Oceanului Atlantic, marile Mediterana si Neagra;

4) Cerastoderma edule (cardium, scoica inimii) - se intalneste in mari, lacuri indulcite sau suprasarate, in estul Oceanului Atlantic si in tot bazinul mediteranean;

5) Mytilus galloprovincialis (midia) - formeaza aglomerari compacte uriase pe substrate tari, intre 0 - 60 m, in estul Oceanului Atlantic si bazinul mediteranean;

6) Macropipus holsatus (crabul de nisip) - traieste in zonele infra- si medio-litorala, la nord de Constanta; poate cobori pana la 50 m.; circumeuropeana;

7) Squalus acanthias (rechinul, cainele de mare) - traieste la adancimi de 25-75 m, in toate marile globului.; este singurul rechin din Marea Neagra;

8) Acipenser stellatus Pallas (pastruga) - traieste in Dunare, in marile Neagra, Caspica, Azov si fluviile adiacente;

Hippocampus ramulosus (calutul de mare) printre tufele de alge si iarba de mare;

Scophthalmus maeoticus (calcanul) se intalneste pe fundurile nisipoase,la adancimi de 3 - 75 m. din marile Egee,Marmara si Neagra;

Phalacrocorax carbo (cormoranul mare)

formeaza colonii de cuibarit fie singur in salcii, fie impreuna cu pelicanii, pe plauri sau salcii mici in Delta Dunarii; in ape adanci si intinse, in Dunare si Delta, lagune si pe mare, pe tot globul.

Foto 6: Fig. 24

Ecosistem

acvatic

marin -

,,Marea Neagra

si litoralul''

4. ,,Microferma avicola''

,,Microferma avicola''(fig. 25) a fost amenajata intr - un spatiu dreptunghiular cu lungimea de 1,50 m si latimea de 1,12 m, delimitat de un grilaj din lemn lacuit, inalt de 0,41 m., aflat pe pardoseala spatiului muzeistic. In interiorul acestuia, pe pardoseala, au fost asezate graminee uscate, un cocos din rasa Rhode - Island, doua rate din rasa Campbell si o gasca din rasa Toulouse. In dreptul fiecarei rase, in fata grilajului exista cate un tablou (0,385x 0,28 m., sustinut printr - un picior de lemn in spate) cu poza rasei respective si informatii legate de incadrarea sistematica, origine, morfologie, hranire, reproducere etc.

1) Anas Platyrhynchos (rata), rasa Campbell - rasa de oua (180-220 oua anual);

2) Anser Anser (gasca), rasa Toulouse este o rasa de carne, voluminoasa, grea;

3) Gallus bankiva (gaina), rasa Rhode - Island - rasa de carne si oua.

Amenajarea descrisa mai sus reprezinta un microecosistem terestru antropizat.

Fig. 25 ,,Microferma avicola''

5. Exponate muzeistice solitare

5.1. Exponate muzeistice pe pardoseala

Pe pardoseala, in stanga spatiului muzeistic, este expusa o copita de elefant, in dreptul careia se afla un tablou (0,385x 0,28 m., sustinut printr - un picior de lemn in spate) cu pozele celor doua specii de elefant- Elephas loxodont africanus (elefantul african), Elephas maximus ( elefantul indian)

(fig. 26) existente pe Terra, incadrarea sistematica si cateva date morfologice: cele mai mari mamifere terestre actuale, cu buza superioara unita cu nasul,formand o trompa etc.

In coltul drept al muzeului, pe pardoseala este amenajat un micromediu stancos (fig. 27) - cateva bucati de stanca, pietre, un porumbel de stanca - Columba livia, in dreptul lui fiind un tablou (0,385x 0,28 m., sustinut printr - un picior de lemn in spate) cu poza acestuia, incadrarea sistematica si cateva informatii aferente speciei.

Fig. 26 Copita de elefant

Fig. 27 Micromediu stancos

5.2. Exponate muzeistice pe pereti

Pe peretii spatiului in care am organizat muzeul sunt expuse capete impaiate de Cervus elaphus (cerb nobil)(fig. 28), Alces alces (elan) (fig. 29), Capreolus capreolus( caprioara) (fig.30)si de Ovis ammon musimon (muflon) (fig. 31), sub care exista cate o rama (0,385x 0,28 m., sustinut printr - un picior de lemn in spate) cu poza fiecarei specii, incadrarea sistematica si informatii aferente acestora.

Fig. 28

Cervus elaphus

(cerbul nobil)

Fig. 29 Alces alces (elanul)

Fig. 30 Capreolus capreolus (caprioara)

Fig. 31 Ovis ammon musimon (muflonul)

Cervus elaphus (cerbul nobil) -are coarne (numai taurul); se intalneste in Carpati, fiind element central european.

Alces alces (elanul) -traieste in nordul Eurasiei si Americii de Nord, in numar mare in Suedia si Norvegia.

Capreolus capreolus (caprioara) numai masculii au coarne; sta mai mult in culturile agricole si la marginea padurilor, unde este lastaris mult; comun de la litoralul marii, pana pe munti, din vestul Europei pana in China.

Ovis ammon musimon (muflonul) - au coarnele cu atat mai mari cu cat animalele sunt mai batrane; traieste in Estul si Sudul Europei, aclimatizata, in special, in partea de sud a tarii.

In anul scolar (2004 -2005), am intretinut muzeul nostru, imbogatindu-l totodata cu 3 pasari impaiate din speciile: ciocanitoarea de stejar (Dendrocopos medius), pitigoiul mare (Parus major) si pitigoiul albastru (Parus coeruleus).

Muzeul scolar de biologie e o necesitate didactica, stiintifica si estetica a scolii noastre. Am considerat organizarea lui si ca o activitate desfasurata in cinstea implinirii a 170 de ani (in 2004) de la prima atestare a celui mai mare muzeu in domeniu de la noi din tara, Muzeul de Istorie Naturala ,,Grigore Antipa''.