"CONSILIERE SI ORIENTARE" - CICLUL PRIMAR

CONSILIERE SI ORIENTARE

CICLUL PRIMAR

I. PREZENTARE GENERALA

Reactia scolii ca institutie de educatie, formare si orientare, la mobilitatea sociala si economica trebuie sa fie de adaptare rapida a continutului, structurilor si functiilor sale, de creare a premiselor favorabile pentru elevi care sa le permita integrarea sociala rapida, flexibilitatea, initiativa si rezolvarea de probleme, diminuarea imprevizibilului sau a hazardului in alegerea carierei.

Scoala trebuie sa faca tot ce ii sta in putinta pentru valorizarea maxima a fiecarui individ prin stimularea intelectuala a elevilor, aptitudinilor, atitudinilor si trasaturilor de personalitate.

Aria curriculara "Consiliere si orientare"

v reprezinta una din modalitatile esentiale prin care scoala trebuie sa-si urmeze scopul primordial: de proces formativ centrat pe elev, capabila sa valorizeze tipuri diverse de elevi si abilitati, sa raspunda nevoilor comunitatii si sa ofere societatii persoane competente pentru viata privata, profesionala si publica.

v constituie cadrul organizat de intalnire intre profesori si elevi, in care profesorul poate sa lucreze nu doar cu dimensiunea rational - intelectiva a elevului, ci si cu cea afectiva, motivationala, atitudinala si sociala.

Importanta ariei curriculare

Aria curriculara "Consiliere si orientare" tinde sa rezolve in prezent, simultan, urmatoarele aspecte:

dezvoltarea personala si inzestrarea elevilor cu cunostinte si abilitati necesare pentru managementul propriei vieti;

informarea elevilor privind oportunitatile de educatie si formare in Romania;

facilitarea accesului la intreaga oferta de educatie si formare profesionala;

sprijinirea bunei insertii socio-profesionale viitoare a tinerilor;

ameliorarea continua a procesului de utilizare a resurselor umane de care societatea dispune;

In urma parcurgerii orelor de consiliere si orientare, elevii vor constientiza conexiunile intre ceea ce invata si utilitatea cunostintelor si abilitatilor dobandite pentru viata reala. Constientizarea transferului de abilitati si cunostinte in viata reala sporeste motivatia si interesul pentru invatare al elevilor.

Beneficii ale ariei curriculare "Consiliere si orientare"

Beneficii pe termen scurt

Beneficii pe termen lung

Cresterea performantelor scolare ale elevilor Constientizarea relatiei existente intre deprinderile si cunostintele dobandite in scoala si succesul profesional Cresterea motivatiei pentru invatarea scolara si invatare in general Dezvoltarea abilitatilor de relationare interpersonala si a unor deprinderi relevante pentru cariera Dobandirea deprinderilor de planificare a invatarii Dobandirea unor cunostinte specifice despre ocupatii si cariere si a unei atitudini de explorare a oportunitatilor

Satisfactie profesionala Randament academic si profesional Reducerea duratei somajului si implicit a costurilor sociale ale acestuia Cresterea ratei de integrare socio - profesionala a tinerilor Cresterea mobilitatii pozitive a fortei de munca

Structura curriculum-ului:

Obiective cadru - finalitati care trebuie atinse la sfarsitul fiecarui ciclu de invatamant;

Valori si atitudini - dezvoltate prin curriculum pe tot parcursul scolaritatii;

Obiective de referinta - deduse din obiectivele cadru si care sunt specifice fiecarui an de studiu;

Continuturi - elaborate in concordanta cu necesitatile si specificul individual si al clasei de elevi ce cuprind temele prin care vor fi dezvoltate obiectivele de referinta;

Exemple de activitati de invatare - menite sa sprijine realizarea obiectivelor de referinta;

Sugestii metodologice - metode si tehnici utilizate pentru realizarea continuturilor si atingerea obiectivelor;

Bibliografie si resurse

Curriculum-ul "Consiliere si orientare" este structurat pe urmatoarele module:

q Autocunoastere si dezvoltare personala

q Comunicare si abilitati sociale

q Managementul informatiilor si al invatarii

q Planificarea carierei

q Calitatea stilului de viata

Metode de predare / Invatare:

Exercitii individuale, in perechi, in grup;

Dezbaterea - prezentarea argumentelor por si contra unei idei;

Tehnici art - creative;

Cautarea de informatii, resurse suplimentare, accesare internet;

Jocul de rol, simularea - metoda in care participantii adopta pozitii diferite de pozitia lor sub aspectul personalitatii, motivatiei si rolului;

Brainstorming-ul - metoda de solutionare a unei probleme prin emiterea cat mai multor idei, intr-o atmosfera stimulativa;

Conversatia;

Chestionar de interese si aptitudini;

Tehnici ale gandirii critice;

Analiza SWOT;

Studiul de caz - analiza in grup a unor scenarii reale pe anumite teme sau probleme;

Imageria mentala - exercitiu care solicita elevii sa isi imagineze anumite situatii si ii ajuta sa se focalizeze pe propriile dorinte, aspiratii si trairi relationate cu situatia imaginata;

Invatarea prin cooperare;

Invatarea prin descoperire;

Fise de lucru;

Metode de evaluare:

Autoevaluarea - procesul de reflectie asupra comportamentelor proprii si a rezultatelor obtinute, in scopul monitorizarii progresului in atingerea unui obiectiv stabilit sau ca suport al procesului de autocunoastere.

Portofoliul - cuprinde cele mai relevante produse ale activitatii elevului in raport cu un anumit scop.

Realizarea de proiecte individuale si de grup - presupune analiza unei situatii reale care poate fi imbunatatita, identificarea situatiei dorite si specificarea modalitatilor prin care se poate ajunge la situatia dorita. Se specifica strategiile de remediere dar si resursele necesare: timp, suport, resurse personale. Proiectul trebuie sa fie aplicabil si realist.

Realizarea de postere, afise - utilizarea unor mijloace artistice pentru transmiterea unei idei la care adera grupul.

Fise individuale de (auto)evaluare

Experienta tarilor (Franta, Belgia, Marea Britanie, etc.) care au inclus in curriculum aceasta arie, "Consiliere si orientare" sugereaza importanta acestor demersuri:

rezultate scolare mai bune;

climat scolar constructiv;

vehicularea unei cantitati mai mari de informatii despre cariera;

o relatie mult mai buna intre elevi si profesori;

cresterea motivatiei pentru invatare;

cresterea satisfactiei fata de calitatea procesului educational din scoala;

obtinerea unor scoruri mai mari la testele nationale de cunostinte;

Realizari si perspective romanesti in "Consiliere si orientare":

Retea in invatamantul preuniversitar;

Extinderea serviciilor spre gradinite si universitati;

Integrarea disciplinei in curriculum national;

Programe de formare continua;

Colaborare locala cu AJOFM, organizatii de tineret si nonguvernamentale din domenii inrudite;

Euroguidance Romania;

Cercetare specializata in consiliere si invatare permanenta, ISE;

Prin curriculum-ul actual al ariei curriculare "Consiliere si orientare" se urmareste dezvoltarea:

competentelor interpersonale, interculturale, sociale si civice;

abilitatii de "a invata sa inveti";

aptitudinilor de utilizare a tehnologiilor informatice si de comunicare TIC;

Dirigentia preia continuturile ariei curriculare "Consiliere si orientare", ceea ce implica consiliere educationala, desfasurata de catre cadrele didactice abilitate pentru activitatile de consiliere si orientare, prin participarea la cursul de "Consiliere si orientare".

Consilierea psihologica reprezinta relatia interumana de ajutor dintre o persoana specializata, psihologul scolar, si o alta persoana care solicita asistenta de specialitate, clientul. Relatia dintre psihologul scolar si persoana consiliata este una de alianta, de participare si colaborare reciproca. Psihologul scolar desfasoara activitati de: evaluare psihologica, consiliere in probleme emotionale (anxietate, depresie), comportamentale (agresivitate, hiperactivitate), de invatare (esec scolar, abandon scolar), consilierea carierei, preventia comportamentelor de risc (suicid, consum de alcool, drog), terapie individuala si de grup.

II. AUTOCUNOASTERE SI DEZVOLTARE PERSONALA

De ce autocunoastere si dezvoltare personala ...

Autocunoasterea se refera la procesul de explorare si structurare a propriilor caracteristici (abilitati, emotii, motivatii, atitudini, credinte, mecanisme de aparare si adaptare, etc.) in urma caruia rezulta imaginea de sine a persoanei;

Cunoasterea si acceptarea de sine sunt variabile fundamentale in functionarea si adaptarea optima la mediul social, in mentinerea sanatatii mentale si emotionale;

Acceptarea neconditionata (indiferent de performante) si gandirea pozitiva (convingerea ca fiecare avem ceva bun) sunt atitudini care favorizeaza dezvoltarea personala;

Fiecare persoana este valoroasa in sine, are capacitatea de a se dezvolta si de a-si alege propriul destin, de a-si valida calitatile si caracteristicile pozitive in masura in care mediul ii creaza conditiile de actualizare a sinelui;

Aspecte relevante ale autocunoasterii:

q Imaginea de sine

q Stima de sine

q Aptitudinile si abilitatile personale

q Motivatia

q Emotiile si mecanismele de aparare si adaptare

q Autoeficacitatea perceputa

1. IMAGINEA DE SINE

este modul in care o persoana isi percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emotionale, sociale si spirituale;

este o reprezentare mentala a propriei persoane, un "tablou" in care sunt incluse cunostinte despre sine (abilitati, comportamente, emotii, cunostinte, valori, etc.) si care ne ajuta sa ne reglam comportamentul in societate;

Consecinte ale imagini de sine negative / pozitive

Imagine de sine negativa:

Scaderea performantelor scolare sau la locul de munca, datorita subestimarii resurselor, neasumarii responsabilitatilor;

Relatii nearmonioase in cadrul familiei (lipsa de respect fata de sine favorizeaza lipsa respectului manifestat fata de ceilalti membri din familie; in timpul conflictelor se invinovatesc excesiv sau ii critica pe ceilalti);

Relatii deficitare cu cei de aceeasi varsta (elevii vor sa isi mentina stima de sine crescuta impunandu-se, insa fac acest lucru nerespectand drepturile celorlalti si valoarea lor, ceea ce afecteaza relatiile cu acestia;

Imagine de sine pozitiva:

Cresterea performantelor scolare (persoana isi estimeaza corect resursele, isi asuma responsabilitati in conformitate cu cerintele si resursele proprii);

Relatii armonioase in cadrul familiei (respectul de sine determinat de o imagine de sine pozitiva favorizeaza manifestarea respectului din partea celorlalti; rezolvarea conflictelor este mai simplu de realizat in conditiile in care cei implicati in conflict nu se autoinvinovatesc si nu ii invinovatesc pe ceilalti);

Relatii bune cu colegii si prietenii de aceiasi varsta (elevii isi pot pune in evidenta calitatile fara a le devaloriza pe ale celorlalti);

Modalitati de manifestare a imaginii de sine negative:

evitare - atitudine de genul "daca nu incerci nu gresesti". Retragerea si comportamentele timide, de evitare a confruntarii cu problemele sunt indici ai imaginii de sine negative;

agresivitate defensiva - un elev cu o imagine de sine negativa compenseaza atacand sursa frustrarii (il ironizeaza pe un coleg care a luat o nota mai mare);

compensare - un elev care nu are succes la unele materii, le minimalizeaza importanta si incearca sa aiba succes la altele, pe care ajunge sa le considere mai importante;

motivatie scazuta - un elev cu o imagine de sine negativa va manifesta lipsa de incredere in fortele proprii. In consecinta, el va fi mult mai putin motivat sa initieze sau sa se implice in diverse activitati, deoarece nu se va simti in stare sa le finalizeze cu succes;

rezistenta - elevii incearca sa isi "conserve" imaginea de sine si manifesta rezistenta la schimbari, chiar daca aceste schimbari pot fi in beneficiul lor. Elevii cu o imagine de sine negativa sunt mai rezistenti la schimbare, reducand astfel riscul unui esec in situatii dificile;

2. STIMA DE SINE

dimensiunea evaluativa a imaginii de sine si se refera la modul in care ne consideram ca persoane in raport cu propriile asteptari si cu ceilalti;

evaluarea imaginii de sine difera radical de evaluarea comportamentelor;

esecul adultilor in a diferentia intre comportament si persoana au frecvent drept consecinta formarea unei stime de sine scazute;

perceperea unui esec ca simptom al lipsei de valoare este nu doar injusta, ci si foarte daunatoare persoanei. Valoarea unei persoane nu decurge din performantele realizate de aceasta intr-un anumit domeniu, ci din ansamblul tuturor comportamentelor, actiunilor si potentialitatilor sale trecute, prezente si viitoare pe toate palierele vietii. Un elev poate avea note mici la scoala insa sa fie in acelasi timp o persoana altruista, respectoasa si saritoare, trasaturi pentru care merita respectul nostru;

copii isi evalueaza imaginea de sine pornind de la parerile si reactiile adultilor. Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate si interiorizate de catre copil, ducand la formarea unei stime de sine scazute sau ridicate;

Persoane cu stima de sine ridicata:

interpreteaza situatiile noi ca fiind provocatoare, nu amenintatoare;

prefera independenta;

isi asuma responsabilitati;

se implica in rezolvarea unor sarcini noi;

isi exprima adecvat emotiile pozitive si pe cele negative;

isi asuma consecintele actiunilor lor;

sunt mandre de realizarile lor;

Persoane cu stima de sine scazuta

sunt nemultumite de persoana lor in general;

evita responsabilitatile sau sarcinile noi;

se simt lipsite de valoare;

refuza sa isi asume consecintele faptelor lor;

manifesta toleranta scazuta la frustrare;

manifesta rezistenta scazuta la presiunile negative ale grupului;

isi exprima intr-o maniera neadecvata emotiile sau si le neaga;

considera manifestarea emotiilor o dovada de slabiciune;

Cresterea stimei de sine este favorizata de:

crearea in familie si la scoala a unor oportunitati prin care elevul sa obtina succes, sa isi identifice ariile in care este competent si prin care sa isi exprime calitatile fata de grupul de colegi si prieteni;

crearea unor situatii in care elevul sa aiba oportunitatea de a oferi ajutor celorlalte persoane (activitati de voluntariat)

identificarea surselor de suport social (este un tip de ajutor bazat pe o relatie sau o configuratie de relatii care ofera individului resurse pentru a face fata responsabilitatilor si a depasi obstacolele cu care se confrunta);

dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, rezolvare de probleme si a celor de a face fata situatiilor de criza;

dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate ("Si eu sunt bun la ceva");

stabilirea unor asteptari rezonabile, in functie de varsta si abilitati;

identificarea unor modalitati adecvate de exprimare a emotiilor negative;

acceptarea neconditionata a propriei persoane si a celorlalti;

3. APTITUDINILE

reprezinta potentialul unei persoane de a obtine performanta intr-un anumit domeniu.

Tipuri de aptitudini:

a) dupa nivelul de generalitate:

aptitudini generale - permit obtinerea de performante superioare in mai multe domenii.

Inteligenta este aptitudinea generala care asigura o performanta ridicata in toate domeniile, mai ales cele care presupun achizitia de noi informatii si operare cu acestea.

aptitudini speciale - permit obtinerea de performante superioare intr-un numar mai restrans de domenii.

b) dupa domeniul in care se manifesta:

aptitudini cognitive - capacitatile individului implicate in prelucrarea informatiilor:

abilitatea generala de invatare - capacitatea de a dobandi noi cunostinte si de a opera cu ele;

aptitudinea verbala - capacitatea de a utiliza adecvat lexicul, sintaxa si de a intelege texte scrise;

aptitudinea numerica - capacitatea de a intelege si a opera cu continuturi numerice;

aptitudinea spatiala - capacitatea de a retine si a opera cu reprezentari mintale spatiale;

aptitudinea de perceptie a formei - capacitatea de perceptie a constantei formei si a detaliilor obiectelor si de discriminare figura fond;

aptitudinea decizionala - abilitatea de a lua decizii corecte si rationale;

aptitudinile sociale - capacitatea de a comunica, a stabili contacte sociale si de a utiliza reguli sociale pentru mentinerea relatiilor;

aptitudinile artistice - se refera la aptitudinile necesare pentru reusita in activitati de desen, pictura, grafica;

aptitudinile muzicale - sensibilitate la tonalitatea, amplitudinea, intensitatea, timbrul sunetelor si la patern-urile muzicale

aptitudinile fizice - se refera la capacitatile fizice care permit obtinerea succesului in domenii ce presupun forta, putere, rezistenta fizica si flexibilitate;

Dezvoltarea aptitudinilor presupune in primul rand explorarea eficienta a potentialului individual pentru obtinerea unor performante cat mai bune.

Performanta in orice domeniu este dependenta de:

volumul cunostintelor din domeniul respectiv;

baza de strategii de rezolvare a problemelor specifice domeniului;

metacognitia sau cunostintele care permit utilizarea adaptata si contextualizata a strategiilor si abilitatilor de rezolvare a problemelor domeniului;

4. MOTIVATIA

Se refera la acele stari si procese emotionale si cognitive care pot declansa, orienta si sustine diferite comportamente si activitati.

Motivatia este un factor important / esential al performantei in activitate.

Motivatia determina initierea unei activitati si persistenta in realizarea unei sarcini sau abandonarea ei, fiind unul dintre factorii principali care influenteaza performanta.

Relatia motivatie - performanta

Emotiile sunt componente motivationale care au rolul de a media intre intentia de actiune si implicarea in actiune, respectiv nivelul de performanta la care se ajunge. Ele pot amplifica, diminua sau bloca accesul la resursele cognitive si energetice:

- emotii pozitive - favorizeaza concentrarea, creativitatea, capacitatea de memorare si de calcul, rezistenta la frustrare, efort indelungat si ambiguitate conducand la implicarea in activitate si obtinerea unor performante superioare;

- emotii negative - blocheaza capacitatea de concentrare, de memorare si de rezolvare a problemelor conducand la comportamente de evitare, neimplicare in activitati, performante scazute;

Intensitatea emotiilor:

- intensitatea scazuta determina o stare de relaxare, nefavorabila implicarii si sustinerii energetice a activitatilor, conducand la performante scazute;

- intensitatea ridicata determina de cele mai multe ori o mobilizare energetica excesiva cu efect de dezorganizare a comportamentului si a capacitatii de concentrare, poate conduce de asemenea la obtinerea unor performante scazute;

- intensitatea moderata este cea mai adecvata pentru mobilizarea energetica si utilizarea eficienta a cunostintelor si abilitatilor;

Strategii de optimizare cu rol in declansarea activitatii

constientizarea consecintelor neimplicarii in sarcina (ex. pentru activitati de invatare - incultura, somajul, izolarea, dezamagirea celor dragi, etc.);

manipularea consecintelor - oferirea de recompense pentru angajarea in activitate, respectiv de penalizari pentru evitarea lor (recompensa se va realiza imediat dupa efectuarea comportamentului asteptat, nu va viza persoana, ci comportamentul);

activarea sau crearea unui context favorabil specific activitatii asteptate;

modelarea - motivatiile pozitive pentru anumite conduite se declanseaza prin motivarea comportamentala (daca membrii de prestigiu ai grupului se angajeaza intr-o activitate, exista sanse mari sa se declanseze motivatii pozitive pentru acea activitate la toti membrii grupului);

explorarea preferintelor si intereselor elevilor;

Exemple de tehnici ce pot fi utilizate in optimizarea motivatiei pentru declansarea activitatii:

imageria dirijata - elevii trebuie sa isi imagineze ce le-ar placea sa devina in viitor si de ce ar avea nevoie pentru a urma traseul profesional ales, astfel acestia vor fi capabili sa se focalizeze pe propriile dorinte / aspiratii si sa devina mai specifici cu ceea ce-si doresc;

alegerea unui obiect - simbol al aspiratiilor sale (ex. un elev poarta mereu cu sine un con de brad pentru a-i aminti de dorinta lui de a deveni biolog);

aplicarea subiectelor predate la situatii personale - identificarea acelor aspecte predate care se pot aplica la situatii curente sau de interes pentru a creste atractivitatea informatiei;

crearea unei imagini mentale motivationale (ex. "ma vad in fata clasei de elevi, predand copiilor", "ma vad in halat alb, examinand pacienti");

Strategii de sustinere motivationala

asigurarea confortului fizic si psihic bazal;

cresterea sentimentului eficacitatii personale si al stimei de sine - reamintirea repetata a situatiilor in care elevul a experimentat sentimente de eficacitate;

formarea unor atribuiri realiste ale succesului si esecului - persoanele care atribuie predominant succesul unor factori externi stabili, iar esecul unor factori interni stabili vor avea un sentiment al eficacitatii scazut si asteptari de nereusita in sarcina, astfel incat exista sanse mari de neimplicare in sarcina "Oricum nu o sa reusesc"; persoanele care fac atribuiri inverse vor avea un sentiment al autoeficacitatii foarte crescut, asteptari crescute de reusita, indiferent de complexitatea sarcinii si obstacolele aparute, ceea ce uneori poate duce la lipsa persistentei motivationale "Oricum o sa reusesc";

Exemple de tehnici ce pot fi utilizate in optimizarea motivatiei pentru sustinerea activitatii

dezvoltarea unor convingeri adaptative prin dialog intern pozitiv ("Stiu ca pot sa obtin mai mult daca muncesc mai mult";

formularea unor scopuri specifice - stabilirea unui scop realist in raport cu sarcina propusa;

crearea unei retele de suport in vederea sprijinirii realizarii scopurilor;

evitarea suprasolicitarii printr-un management eficient al timpului;

5. EMOTIILE SI MECANISMELE DE APARARE / ADAPTARE

Emotiile sunt trairi subiective ce rezulta din acordul sau discrepanta dintre trebuintele sau expectantele unei persoane si realitate. Sunt stari interne caracterizate prin: reactii fiziologice, ganduri specifice si expresii comportamentale.

Mecanismele de aparare si adaptare sunt strategii ale psihicului uman de a reduce, controla, tolera sau inlatura stresul, disconfortul, tensiunea generata de solicitarile interne sau externe care depasesc resursele persoanei.

Mecanismele de aparare sunt strategii prin care oamenii se apara de o durere psihica (anxietate, tristete, etc.). Ele se declanseaza automat si inconstient si sunt indreptate asupra reducerii tensiunii.

Mecanismele de adaptare sunt modalitati constiente, rationale de control, si vizeaza sursa stresului.

Principalele mecanisme de adaptare si aparare:

anticiparea - anticiparea consecintelor posibile si gasirea unor solutii adecvate la problema data;

auto-observarea - monitorizarea propriilor ganduri, sentimente, motivatii, comportamente, si selectarea reactiilor celor mai potrivite;

sublimarea - canalizarea emotiilor si impulsurilor negative in activitati si comportamente acceptabile din punct de vedere social;

represia - inlaturarea gandurilor negative, a dorintelor indezirabile, ori amintirilor neplacute din campul constiintei;

intelectualizarea - implicarea intr-o forma de gandire abstracta si generala, producandu-se distantarea si evitarea emotiilor negative;

negarea - refuzul de a recunoaste existenta unei probleme, a unui eveniment neplacut, stanjenitor;

regresia - revenirea la comportamente specifice unei varste mai mici;

proiectia - persoana atribuie altcuiva sursa raului pe care il traieste;

rationalizarea - persoana produce justificari nerealiste ale comportamentelor sale indezirabile;

umorul - accentuarea aspectelor ironice si amuzante ale evenimentului, situatiei;

compensarea - deficiente de natura fizica sau psihica sunt contrabalansate prin dezvoltarea altor abilitati;

6. AUTOEFICACITATEA PERCEPUTA

reprezinta convingerile oamenilor despre propriile abilitati necesare pentru atingerea obiectivelor si indeplinirea sarcinilor propuse.

Autoeficacitatea influenteaza:

capacitatea individului de a-si stabili scopuri este influentata si de autoevaluarea capacitatilor proprii.

credintele pe care oamenii le au despre propria lor eficacitate determina tipul scenariilor despre derularea activitatilor (cei care au un nivel ridicat de autoeficacitate vizualizeaza scenarii cu rezultate pozitive, pe cand cei care nu au incredere in eficacitatea lor creaza de obicei scenarii reprezentand esecuri).

atribuiri cauzale - persoanele cu un nivel ridicat de autoeficacitate atribuie esecurile unor eforturi reduse, pe cand persoanele cu autoeficacitate redusa sustin ca esecurile lor se datoreaza lipsei unor abilitati.

cei care considera ca detin controlul in situatii amenintatoare, nu au ganduri care le-ar putea perturba prea mult activitatile; pe cand cei care cred ca nu sunt in stare sa controleze situatiile stresante, se caracterizeaza printr-un nivel crescut de anxietate, percepand multe aspecte ale mediului ca fiind amenintatoare si periculoase.

din cauza convingerilor despre propriile abilitati, indivizi pot evita sau nu situatiile si activitatile pe care le considera incontrolabile (ex: metodele de selectie si planificare pentru cariera - cu cat nivelul autoeficacitati este mai crescut, cu atat creste si numarul posibilelor directii de orientare privind cariera).

REGULI, ROLURI, RESPONSABILITATI

REGULILE sunt prescriptii recunoscute si acceptate de un anumit grup de persoane legat de "ce se poate face" si "ce nu se poate face" in cadrul acelui grup.  

Regulile asigura:

- functionarea eficienta in cadrul grupului;

- evitarea conflictelor;

- evitarea neintelegerilor;

- crearea unui cadru care sa incurajeze respectul reciproc;

ROLURILE sunt modele de comportament asociate unei pozitii si reprezinta drepturile si responsabilitatile aflate in actiune si asigura buna functionare a unui sistem social. Rolurile definesc ceea ce trebuie sa faca persoana.

RESPONSABILITATILE sunt sarcinile concrete care revin persoanei conform cerintelor si asteptarilor fata de rolul pe care il ocupa.

COMPETENTE GENERALE

qExplorarea resurselor personale care influenteaza planificarea carierei.

VALORI SI ATITUDINI

Respect si incredere in sine si in ceilalti;

Aprecierea unicitatii fiecaruia;

Competente specifice	Teme / continuturi	Clasa a IX-a	Clasa a X-a	Clasa a XI-a	Clasa a XII-a
1. analizarea relatiei dintre stima de sine, imaginea de sine si increderea in sine 2. examinarea caracteristicilor specifice adolescentei	Autocunoastere stima de sine: factori care influenteaza formarea stimei de sine, strategii de dezvoltare. Relatia dintre stima de sine, imaginea de sine si increderea in sine	X
	Schimbare, crestere, dezvoltare adolescenta: caracteristicile dezvoltarii fizice, cognitive, emotionale, dezvoltarea personalitatii	X
	- dezvoltare personala: notiuni introductive, principii, relatia cu schimbarea	X
1. identificarea relatiei dintre valori personale, auto-eficienta, auto-eficacitate si succes 2. elaborarea unui plan de dezvoltare a resurselor personale	Autocunoastere auto-eficienta. Auto-eficacitate. Calitati si valori personale. Pregatirea pentru succes.		X
	- starea de bine: dimensiuni, factori, strategii de mentinere.		X
	Managementul resurselor personale planificarea bugetului financiar, managementul resurselor materiale: concepte.		X
1. analizarea prioritatilor, aspiratiilor, valorilor personale, calitatilor, punctelor tari si scopurilor prin estimarea resurselor individuale si sociale 2. proiectarea unui plan de actiune pentru dezvoltarea personala prin raportarea la situatia prezenta si la obiectivele de viitor 3. aplicarea modalitatilor privind un management eficient al resurselor materiale in diverse situatii	Autocunoastere auto-eficacitate si succes. Programe de dezvoltare a auto-eficacitatii.			X
	- (auto)evaluare personala - notiuni generale, modalitati de realizare. Importanta (auto)evaluarii pentru dezvoltarea personala.			X
	Managementul resurselor personale managementul resurselor materiale si banilor: modalitati, consecinte			X
	- autocunoastere si explorare profesionala. Programe educationale pentru managementul resurselor personale.			X
1. (Auto)evaluarea din perspectiva abilitatilor necesare integrarii profesionale si sociale 2. elaborarea unui program personalizat de reusita personala si profesionala pe baza unor structuri negociate 3. aplicarea tehnicilor de management personal si strategiilor pentru responsabilizare si pregatire pentru viata de adult	Autocunoastere chestionare, teste si instrumente folosite pentru orientarea in cariera (interoption, BTPAC, chestionare on-line: www.go.ise.ro, www.cognitrom.ro				X
	- programe educationale de dezvoltare a stimei de sine, auto-eficientei si auto-eficacitatii in pregatirea pentru reusita personala si profesionala				X
	Managementul resurselor personale tehnici de management al resurselor personale. Asumarea responsabilitatii si a consecintelor				X

Exemple de activitati de invatare

SWOT - elevii vor fi rugati sa dea exemple de situatii pentru care trebuie sa gaseasca o solutie. Se scrie pe tabla cele patru componente din analiza SWOT sub forma unui tabel, se alege o situatie mentionata de catre elevii si li se va cere sa dea exemple de puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari specifice pentru situatia data. In continuare fiecare elev va primi o fisa de lucru si va analiza o situatie problematica din perspectiva celor patru componente.

Aotoeficacitate si succes - elevii sunt rugati sa se gandeasca la o persoana de succes si sa identifice caracteristicile acesteia, se noteaza pe tabla caracteristicile identificate si se subliniaza rolul sentimentului de autoeficacitate in obtinerea succesului. Se discuta cu elevii relatia dintre autoeficacitate si succes, influenta autoeficacitatii asupra: alegerilor realizate, a efortului depus in activitate, a nivelului de stres resimtit. Se cere elevilor sa noteze pe fisa de lucru "influenta autoeficacitatii" exemple de situatii in care sentimentul de aotoeficacitate le-a influentat comportamentul, din perspectiva celor trei dimensiuni discutate. Elevii prezinta cateva exemple, analizarea situatiilor descrise.

Proiectii in viitor - elevii vor primi fisa de lucru "proiectii in viitor" in care vor completa individual, cu aspecte cat mai concrete, caracteristicile personale prezente si pe cele dorite/dezirabile de ei, urmand ca, pe baza fiselor completate, sa evalueze distanta dintre caracteristicile prezente si cele dorite. De asemenea se va analiza in ce masura caracteristicile dorite sunt realizabile sau nu. Se poate propune elevilor sa reprezinte distanta dintre caracteristicile actuale si cele dorite printr-un desen, pentru a putea surprinde mai bine caracterul realist al proiectiei realizate in viitor.

Motivatie si performanta - se impart elevii clasei in trei grupe si se cere sa se analizeze in grup fisa de lucru "motivatie si performanta", avand ca sarcina identificarea componentelor situatiei in care se afla personajul: ganduri, emotii, nivel de motivare si sa faca predictii asupra nivelului de performanta pe care il va atinge personajul descris. Pe tabla se reprezinta relatia dintre motivatie si performanta, elevii trebuind sa situeze cazurile pe care le-au analizat pe aceasta schema. Se cere elevilor sa dea exemple de situatii de supramotivare, submotivare si motivatie optima din experienta proprie si sa se gandeasca la performanta obtinuta in acea situatie. Identificarea impreuna cu elevii a unor modalitati de optimizare a motivatiei pentru activitate.

Optimizarea motivatiei - impreuna cu elevii sunt identificate modalitatile de manifestare a motivatiei / lipsei de motivatie pentru anumite activitatii. Rugati elevii sa se gandeasca la o activitate importanta, pentru care au insa o motivatie mai scazuta, se imparte fisa de lucru si cereti-le sa noteze pe aceasta, activitatea selectata. Cereti elevilor sa bifeze afirmatia care descrie cel mai bine problema motivationala pe care o intampina, iar din lista componentelor cu rol motivational sa bifeze acele componente care considera ca stau la baza problemei lor. Cereti sa argumenteze alegerile facute. Discutati cu elevii cum pot fi identificate cauzele pentru care nu suntem motivati sau suntem prea putin motivati pentru a realiza o activitate.

III. COMUNICAREA SI ABILITATILE SOCIALE

TEME:

q Managementul emotiilor

q Comunicare: vorbire, ascultare, comportamente non-verbale

q Abilitatile sociale (cooperare, cum sa-ti faci prieteni, relationare in grup)

q Familie

BENEFICIILE ELEVILOR:

v Isi dezvolta abilitati de management al emotiilor;

v Exerseaza si dezvolta atitudini si abilitati prosociale;

v Exerseaza si aplica abilitati de comunicare;

v Analizeaza roluri asumate in familie si promoveaza un stil partenerial pentru viata de familie;

MANAGEMENTUL EMOTIILOR

Sondajele efectuate asupra unui numar mare de parinti si profesori indica tendinta mondiala a generatiei actuale de copii de a avea mai multe probleme emotionale decat in trecut: sunt mai singuri si mai deprimati, mai furiosi si mai nestapaniti, mai emotivi si mai inclinati sa se ingrijoreze din orice, mai impulsivi si mai agresivi. Remediul consta in felul in care ii pregatim pe tineri pentru viata.

Copilaria si adolescenta sunt ferestre de oportunitate pentru a forma obiceiurile emotionale esentiale care ne vor domina intreaga existenta. Emotiile sunt puse astfel in centrul aptitudinilor necesare pentru viata.

Emotiile sunt impulsuri ce te determina sa actionezi, planuri imediate de abordare a vietii, planuri pe care le avem innascute

Emotiile ne calauzesc in infruntarea situatiilor dificile - primejdia, o pierdere dureroasa, perseverarea in atingerea unui scop in ciuda frustrarilor, legatura cu un partener de viata, cladirea unei familii.

Fiecare emotie in parte ofera o dorinta distincta de a actiona si ne arata directia cea buna in abordarea provocarilor inerente ale vietii.

EMOTIILE

Dimensiunile emotiilor:

Emotia este combinatia mai multor modificari survenite la urmatoarele nivele:

subiectiv - trairea emotiei diferit de la o persoana la alta;

cognitiv - tipul emotiei resimtite (fericire, teama, furie, indignare, etc.) este data de modul in care gandim despre situatie. Felul in care interpretam un eveniment determina ceea ce simtim (frica sau furie, bucurie sau tristete, etc.);

biologic / fiziologic - schimbari aparute in durata, ritmul si amplitudinea respiratiei, modificari in tabloul EEG, in tensiunea musculara, in compozitia chimica a sangelui, precum si la nivelul secretiei salivare. Intensitatea trairilor emotionale pe care le traim este data de prezenta acestor modificari;

comportamental

miscari grosiere ale corpului - pot fi indreptate sau nu spre un scop precis;

expresiile emotionale - manifestari comportamentale ca gestul, mimica,

expresia faciala, tonul vocii, intensitatea vocii, coloritul epidermic, etc.;

Exista sase emotii de baza, universale: mania, dezgustul, tristetea, bucuria, teama si surpriza.

TIPURI DE EMOTII

a) Dupa polaritatea lor, emotiile se impart in:

emotii pozitive - apar atunci cand exista congruenta motivationala, adica evenimentele concrete sunt in concordanta cu scopurile persoanei;

emotii negative - apar atunci cand situatia concreta este in contradictie cu scopurile persoanei, blocandu-le sau ingreunand atingerea acestora;

b) Dupa functionalitatea lor, emotiile se impart in:

emotii functionale - faciliteaza adaptarea persoanei la situatia concreta in care aceasta se gaseste. O emotie functionala pozitiva (satisfactia in urma sustinerii cu succes a unui examen) poate motiva elevul sa isi dezvolte cunostintele in respectivul domeniu (multumire, bucurie). O emotie functionala negativa (nemultumirea in urma ratarii unui examen) poate motiva elevul sa identifice si sa completeze lacunele din cunostintele sale (ingrijorare, tristete, parere de rau, dezamagire, regret)

emotii disfunctionale - acele trairi subiective care impiedica adaptarea persoanei la situatia concreta in care aceasta se gaseste. O emotie disfunctionala pozitiva (fericirea traita in urma luarii unei note mari) il poate determina pe un elev sa nu mai invete pentru lectia urmatoare. O emotie disfunctionala negativa (frica puternica in momentul scoaterii la tabla) il poate "paraliza" pe elev, reducandu-i foarte mult capacitatea de concentrare (deprimare, furie, vinovatie, sentimente de ranire, rusine).

c) Dupa stabilitatea in timp a emotiei:

emotia ca stare generata de un stimul sau o situatie

emotia ca trasatura - se refera la tendinta generala de a ne simti intr-un anumit mod sau la usurinta cu care stimulii ne activeaza emotia.

Inteligenta emotionala - capacitatea de control si autocontrol al stresului si emotiilor negative, abilitatea care determina si influenteaza modul si eficienta cu care ne putem folosi celelalte capacitati si aptitudini pe care le posedam.

Autoreglare emotionala = procesul prin care persoana isi autoregleaza si controleaza atat reactiile interne la emotii, cat si expresia comportamentala a emotiilor.
Autoreglarea emotionala se dezvolta prin incercarea de a modifica:

- situatia negativa (invatand mai mult si mai eficient pentru urmatorul examen)

- trairea emotionala si comportamentele, modificand gandurile

- atat evenimentele externe cat si cele interne

ABILITATI UTILE IN AUTOREGLAREA EMOTIONALA

acceptarea neconditionata a propriei persoane si a celor din jur

- acceptarea propriei persoane presupune asumarea propriei imperfectiuni si constientizarea faptului ca nimeni nu este perfect;

- acceptarea neconditionata a celorlalti oameni se refera la faptul ca trebuie sa manifestam grija si intelegere pentru cei din jur, acceptarea lor ca fiinte umane valoroase; ii putem accepta pe cei din jur, fara insa a le aproba comportamentele sau gandurile negative.

responsabilitate si respect

- respectul fata de sine vizeaza acceptarea propriei persoane, precum si constientizarea si acceptarea imperfectiunii propriei persoane;

- respectul fata de celalalt se refera la acceptarea celuilalt, precum si constientizarea si acceptarea imperfectiunii celuilalt;

- responsabilitatea implica asumarea consecintelor propriilor comportamente.   Existenta in societate presupune reguli de conduita si interactiune care fac posibila si faciliteaza viata tuturor membrilor grupului. Respectarea acestor reguli este controlata prin atribuirea de recompense si pedepse

intelegerea emotiilor celorlalti - empatia

- se refera la capacitatea de a adopta perspectiva celuilalt, in sensul de a intelege de ce anume traieste acesta o anumita emotie si de a-i comunica in mod inteligibil acest lucru; este transpunerea cu usurinta a persoanei in postura celuilalt, pentru a vedea lucrurile din punctul de vedere al acestuia.

comunicarea emotiilor si autodezvaluirea

- nevoia de comunicare afectiva este sustinuta si de trebuinta de a obtine aprobare, intelegere, simpatie din partea semenilor;

- autodezvaluirea se refera la impartasirea unor informatii despre sine pe care ceilalti nu le-ar obtine sau descoperi singuri;

ABILITATILE SOCIALE

Abilitatea sociala - capacitatea de a initia si intretine relatii personale, de a fi acceptati si de a ne integra in grupuri, de a actiona eficient ca membri ai unei echipe, de a influenta atitudinea, parerile si comportamentul altor oameni, de a conduce oameni, in unele cazuri organizatii intregi si de a preveni aparitia conflictelor, sau, in cazul in care au loc, de a le dirija corespunzator. Cuprinde trei elemente principale:

1. dezvoltarea si mentinerea relatiilor interumane

2. comunicarea cu alte persoane

3. munca impreuna cu alte persoane.

Exemple de abilitati sociale: cooperarea, negocierea, aservitatea, leadership-ul, oferirea de suport social, abilitatea de a dezvolta o retea de suport social.

Prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare si relationare interpersonala putem preveni scaderea performantelor scolare, problemele emotionale si de comportament, dificultatile de adaptare sociala.

Grupul de prieteni

Exista in fiecare tanar o nevoie puternica de a face parte dintr-un grup. Grupul de prieteni il ajuta pe copil sa-si contureze propria-i identitate si modul de relationare sociala.

Caracteristici definitorii ale grupului mic: Membrii grupului

se angajeaza in interactiuni frecvente, adica se cunosc si interactioneaza unul cu celalalt;

se definesc, se percep si sunt perceputi de ceilalti ca membri ai grupului;

sunt parte a unui sistem de roluri aflate in interactiune (ex. liderul, antiliderul, inovatorul, executantul, impaciuitorul)

impartasesc o perceptie colectiva a unitatii (se comporta ca un intreg)

se supun unui set de norme (formale si informale) care le ghideaza comportamentul.

De ce se formeaza grupurile?

satisfac nevoia de apartenenta si afiliere a membrilor;

satisfac nevoia de comparatie sociala;

permite atingerea unor scopuri mai complexe si rezolvarea unor sarcini mai dificile, decat cele pe care le poate rezolva un singur individ, avand un scop comun vizat;

datorita atractiei interpersonale, pe baza similaritatii intre membrii grupului.

Aspecte ale dinamicii de grup

1. coeziunea grupului - dorinta membrilor grupului de a fi impreuna si de a desfasura activitati impreuna. Cooperarea este o activitate orientata social in cadrul careia individul colaboreaza cu ceilalti pentru atingerea unui tel comun, care nu poate fi atins decat prin concentrarea eforturilor tuturor membrilor grupului.

Exista doua categorii de factori care cresc coeziunea grupului:

a) Factori interni:

Sistemul de norme - cu cat normele sunt mai clar stabilite si rolurile mai lipsite de ambiguitate, cu atat este mai probabil ca grupul sa aiba o coeziune ridicata;

Marimea grupului - cu cat grupul este mai mare cu atat gradul de coeziune scade;

Similaritatea dintre membrii grupului - cu cat membrii unui grup sunt mai similari, (in interese, preocupari si scopuri) cu atat grupul va avea un grad de coeziune mai ridicat;

b) Factori externi:

Sistemul de recompense - daca recompensele pentru performanta grupului vizeaza grupul in ansamblul sau, performanta sa globala, coeziunea grupului creste;

2. fenomenul conducerii (leadership) - conceptul de "lider" se refera la orice persoana care indeplineste oficial sau isi asuma spontan - in cadrul unui grup - functii de conducere. Liderul grupului este centralizatorul comunicarilor de grup. Lui ii sunt adresate cele mai multe mesaje si el este cel care transmite mesajele cu impactul cel mai mare.

Factori ce influenteaza abilitatea de lider:

Factori de personalitate: autoeficacitate perceputa, locus de control intern ( se considera responsabil pentru ceea ce I se intampla, nu crede ca e la "mana destinului"), dominanta, empatie si sensibilitate la nevoile celorlalti, propensiunea pentru risc, nonconformismul social.

Factori de dezvoltare: mediu familial suportiv, antecedente personale in activitati de conducere (cineva din familie a avut functii de conducere).

Factori cognitivi: inteligenta generala, creativitate, perspicacitate, inteligenta verbala, performanta scolara ridicata.

3. influenta sociala - modul in care individul isi modifica comportamentul, opiniile, in prezenta reala sau perceputa a celorlalti.

Exista trei dimensiuni bipolare ale influentei sociale:

Conformism / independenta sociala (individul fie se lasa influentat de normele implicite ale grupului, fie actioneaza independent de ele);

Complianta / asertivitate (fie individul accepta sa satisfaca cerintele directe ale grupului, fie decide sa raspunda acestora asertiv);

Obedienta, supunere / sfidare (fie individul se supune ordinelor. Solicitarilor imperative ale unei autoritati, fie le sfideaza);

Principii pentru comunicarea eficienta in grup, la scoala:

1. Criterii dinainte stabilite pentru formarea grupurilor - trebuie sa fie clare: fie asigurarea unor grupe eterogene, care sa cuprinda diferite tipuri de elevi, fie realizarea unor grupuri pe nivele diferite, intre care vor diferi sarcinile si modalitatile de interactiune promovate;

2. Continuitatea interactiunilor in grup - este util ca grupurile sa nu interactioneze doar in cadrul unei sarcini, ci in mod repetat, in situatii si sarcini diverse, pentru a forma adevarate retele de comunicare;

3. Interdependenta membrilor grupului - sarcina este de dorit sa implice realizarea unui produs finit comun, iar realizarea rolului fiecaruia sa depinda intr-o oarecare masura de realizarea sarcinilor altor membri ai grupului. Este incurajata astfel responsabilitatea fiecarui membru in parte fata de rezultatele in urma comunicarii intregului grup;

4. Responsabilitatea fiecaruia pentru activitatea proprie - pentru a nu favoriza procesul delegarii responsabilitatii fata de ceilalti membri ai grupului, ar trebui ca in produsul finit sa poata fi identificata contributia fiecarui elev si membrii grupului sa poata fi notati diferentiat, in functie de contributia fiecaruia;

5. Atentie explicit acordata formarii de abilitati sociale - elevii vor fi instruiti pentru a-si forma abilitatile de comunicare in grup, utilizand atat elemente de limbaj verbal cat si nonverbal;

6. Profesorul este un facilitator al interactiunii - ofera sugestii si nu solutii;

COMUNICAREA

Comunicarea - proces de transmiterea informatiilor (opinii, credinte, impresii, sentimente, emotii, idei) prin mijloace (cuvinte, gesturi, semne, simboluri) si canale restranse (discutii directe, in grupuri mici, prin scrisori, telefon, internet) sau largite (radio, TV, mijloace artistice) de la o persoana la alta (E-R) si care se presupune a fi capabile sa perceapa acest proces si sa-l interpreteze.

Procesul comunicarii presupune doua etape:

Receptarea mesajului celuilalt - implica - stabilirea contactului vizual cu persoana cu care vorbim, folosirea raspunsului minimal si a incurajarii, concentrarea atentiei pe ceea ce spune vorbitorul, evitarea judecarii sau a interpretarii a ceea ce spune celalalt, reflectarea sentimentelor celuilalt, adresarea intrebarilor inchise si deschise, concentrarea atentiei pe aspectele importante din discutie, evitarea sfaturilor, evitarea intreruperii persoanei care vorbeste;

Transmiterea mesajului: a comunica eficient inseamna a transmite un mesaj clar si concis astfel incat sa fie evitate confuziile;

Eficienta procesului de comunicare este asigurata de manifestarea urmatoarelor abilitati:

ascultarea activa - capacitatea de a surprinde atat continutul mesajului cat si emotiile interlocutorului, pentru a asigura intelegerea cat mai acurata a mesajului;

transmiterea asertiva a mesajului

identificarea surselor de conflict si utilizarea strategiilor specifice de rezolvare a a conflictelor;

utilizarea acestor abilitati in diferite contexte de comunicare (dialog, comunicare de grup, comunicare directa sau mediata);

Reguli minimale ale unei comunicari eficiente

orientarea pozitiva a comunicarii (pe fapte placute, stimulatoare, afirmative);

comunicarea sa fie bilaterala, sa permita schimbul de mesaje, punerea de intrebari;

sa permita interventia tuturor cu mesaje, sa stimuleze emiterea de alternative;

sa faciliteze verificarea intelegerii mesajului;

sa fie securizanta si nu prilej de abuz afectiv, emotional al unuia asupra celorlalti;

concordanta comunicarii verbale cu cea mimico-gestuala;

evitarea ambiguitatilor, subintelesurilor, incertitudinilor, aluziilor maximal vagi;

evitarea suprapunerii, interferentelor in emiterea de mesaje (a interventiei peste cuvantul celuilalt);

comunicarea eficienta presupune construirea de mesaje clare, concise si exprimate cu expresii si cuvinte uzuale;

Bariere in comunicarea eficienta

Tendinta de a judeca, convingerea unei persoane ca cei din jurul lor nu isi vor imbunatati comportamentul decat daca sunt criticati;

Folosirea etichetelor de genul "esti un naiv ca ai facut..";

Oferirea de solutii, fie direct prin sfaturi, fie indirect, prun folosirea intrebarilor in mod agresiv, autoritar sau cu o nota evaluativa;

Recurgerea la ordine - are ca efecte reactii de rezistenta, pasive sau agresive, cu consecinte asupra scaderii stimei de sine a persoanei careia ii sunt adresate ordinele;

Folosirea amenintarilor este o modalitate prin care se transmite mesajul ca daca solutiile propuse nu sunt puse in practica, persoana va suporta consecintele negative;

Moralizarea include formulari de genul " ar trebui" sau "ar fi cea mai mare greseala din partea ta sa";

Evitarea abordarii unei probleme importante;

Incercarea de a rezolva problema comunicarii prin impunerea unor argumente logice proprii; situatiile in care o persoana incearca in mod repetat sa gaseasca solutii logice la problemele unei alte persoane conduce la frustrare prin ignorarea sentimentelor si opiniilor celeilalte persoane;

Comunicarea non-verbala

Modul in care este exprimat un mesaj poate sa modifice intelesurile acestuia si sa aiba o importanta mai mare decat cuvintele propriu-zise. Cercetarile arata ca in comunicare limbajul non-verbal are o pondere de aproximativ 85%.

Forme de comunicare non-verbala:

Spatiul personal - distanta inter-personala acceptabila;

Contactul vizual - poate exprima o gama variata de emotii: dezaprobare, incantare, dispret, prietenie;

Postura corporala (ex: sta cu capul in barba - ingandurare, oboseala, tristete);

Paralimbajul: inflexiuni verbale(ridicare a vocii, coborare, monotonie), ritm verbal (rapid, lent, variat), intensitate (voce puternica, slaba, cu respiratie intretaiata), ton (nazal, plangacios, teatral, lingusitor), pauze (cu subinteles, dezorganizate, de timiditate, ezitare);

Expresivitatea faciala

Gesturile

Comunicarea asertiva, pasiva si agresiva

Asertivitatea - comunicare deschisa, directa si onesta, care ne permite sa avem incredere in noi si sa castigam respectul prietenilor si colegilor; abilitatea de exprimare a emotiilor si a gandurilor intr-un mod in care ne satisfacem nevoile si dorintele si le respectam pe cele ale interlocutorului. Ea faciliteaza rezolvarea situatiilor interpersonale tensionate.

Pasivitatea -raspunsul unei persoane care incarca sa evite confruntarile, conflictele si doreste ca toata lumea sa fie multumita, fara a tine cont de drepturile sau dorintele personale; manifestarea unei persoane care nu face cereri, nu solicita ceva anume, nu se implica in castigarea unor drepturi personale sau in apararea unor opinii.

Agresivitatea - o reactie comportamentala prin care il blamezi si il acuzi pe celalalt, incalci regulile impuse de autoritati, esti insensibil la sentimentele celorlalti, nu-ti respecti colegii, consideri ca tu ai intotdeauna dreptate, rezolvi problemele prin violenta, consideri ca cei din jurul tau sunt nedrepti cu tine.

Asertivitatea, agresivitatea si pasivitatea sunt trei modalitati calitativ diferite de abordare a relatiilor interpersonale.

	Comunicarea pasiva	Comunicarea asertiva	Comunicarea agresiva
Caracteristici	Se evita abordarea problemelor care apar in procesul de promovare personala (critici, conflicte) Sunt ignorate drepturile personale in comunicare (dreptul de a fi ascultat, de a -ti exprima parerea) Drepturile celorlalti sunt considerate ca fiind mai importante decat drepturile proprii Apare neincredere in propriile forte si in eficienta promovarii personale	Se discuta si se clarifica problemele care apar in procesul de promovare personala (critici, conflicte) Sunt respectate si sustinute activ drepturile personale in comunicare (dreptul de a fi ascultat, dreptul de a-ti exprima parerea) Este recunoscuta atat importanta drepturilor proprii cat si a celorlalti Se dezvolta incredere in fortele proprii si in eficienta promovarii personale	Sunt abordate intr-o maniera agresiva si ineficienta dificultatile de promovare personala Drepturile personale in comunicare sunt sustinute fara a tine seama de drepturile celorlalti Drepturile personale sunt considerate mai importante decat drepturile celorlalti Se dezvolta comportamente de ostilitate, blamare si acuzare a celorlalti
Efecte	Pe termen scurt scade anxietatea evita sentimentul de vinovatie suferinta sacrificiu Pe termen lung stima de sine scazuta tensiuni interioare care duc la stres, furie, depresie afectarea starii de sanatate iritarea celorlalti lipsa de respect din partea celorlalti	Asertivitatea este o atitudine fata de tine si ceilalti onesta si utila. O persoana asertiva cere ceva ce doreste: direct si deschis adecvat, respectand propriile opinii si drepturi si asteptand ca si ceilalti sa faca acelasi lucru. cu incredere, fara anxietate O persoana asertiva: nu incalca drepturile celorlalti nu va astepta ca ceilalti sa ghiceasca ceea ce doreste nu va fi anxioasa si nu va evita situatiile dificile Beneficiul major este cresterea increderii in sine si respectul fata de ceilalti, imbunatatirea abilitatilor de luare a deciziilor responsabile, dezvoltarea abilitatilor de management a conflictelor	Pe termen scurt eliberarea tensiunii sentimentul de putere Pe termen lung sentimentul de vinovatie si rusine ceilalti sunt responsabili pentru propriul comportament scade stima de sine resentimente in jurul persoanei agresive.

Consecinte ale esuarii comunicarii: conflictul

Conflictul este o parte fireasca a procesului de comunicare si apare constant in relatia cu prietenii, familia sau colegii de serviciu. Apare atunci cand:

doua sau mai multe persoane au interese diferite intr-o situatie

aceste interese sunt contradictorii si impiedica comunicarea adecvata intre acele persoane

Rezolvarea eficienta a conflictului are o serie de aspecte pozitive:

creste motivatia pentru schimbare

imbunatateste identificarea problemelor si a solutiilor

creste coeziunea grupului dupa solutionarea lui

ofera posibilitatea dezvoltarii unor noi deprinderi

Daca situatia conflictuala nu este rezolvata si persista in timp, pot aparea efecte negative:

scade implicarea in activitate

scade sentimentul de incredere in sine

duce la dificultati de relationare

Obstacole in procesul rezolvarii conflictului

Tendinta naturala de a explica mai intai care este punctul nostru de vedere

Ineficienta noastra ca si ascultatori

Teama ca lucrurile nu vor iesi asa cum vrem noi, de a pierde ceva, de a recunoaste ca am gresit

Presupozitia ca vom pierde iar celalalt va castiga

Strategii de abordare constructiva a conflictului:

Utilizarea mesajelor la persoana I pentru a descrie problema

Ascultarea activa a descrierii problemei din punctul de vedere al celeilalte persoane

Reflectarea sentimentelor pentru a intelege si a clarifica ceea ce simte cealalta persoana

Generarea a cat mai multe solutii posibile impreuna

Analiza alternativelor si alegerea variantei potrivite

Obtinerea unui angajament

Planificarea datei la care se face evaluarea

FAMILIA

Unitatea biosociala si psihologica, de baza a societatii, ce se caracterizeaza prin raporturi de rudenie intre persoanele care o alcatuiesc. Familia ofera identitate sociala ca si tutela, dispune de un anumit buget comun si un sistem de convietuire, este constituita in si prin afectiune mutuala, impartasita.

TIPOLOGIA FAMILIEI

Familia nucleara (parinti, copii)

Familia monoparentala

Familia extinsa (bunici, frati, alte rude apropiate)

Familia adoptiva (unul sau mai multi dintre copii sunt abandonati)

Familia foster (unul sau mai multi dintre copii sunt primiti in familie pentru o anumita perioada de timp)

Familia mixta (parintii sunt recasatoriti)

Roluri si responsabilitati in familie

Rolurile din familie sunt tipare de comportament prin care membrii familiei indeplinesc anumite functii si prin care sunt indeplinite anumite nevoi ale acestora

Roluri in cadrul familiei

Parinte (mama, tata) - facilitarea insusirii de catre copil a unor cunostinte, deprinderi, atitudini si asigurarea unor conditii de trai satisfacatoare care sa permita dezvoltarea copilului in conformitate cu potentialul sau, disciplinarea copilului.

Bunic / bunica

sora / frate

Copil - cooperare, respect fata de parinti

Nepot / nepoata

Rolurile se modifica in timp, in functie de varsta si de stadiul in care se afla familia.

Roluri instrumentale - comportamente care vizeaza asigurarea resurselor fizice (hrana, imbracaminte, locuinta), a celor care permit luarea de decizii, si managementul familiei precum si facilitatea insusirii unor abilitati emotionale, fizice, educationale si sociale.

Roluri afective - permit asigurarea suportului emotional si incurajarea membrilor familiei.

COMPETENTE GENERALE

q Integrarea abilitatilor sociale si emotionale in vederea dezvoltarii carierei.

VALORI SI ATITUDINI

Receptivitate la emotiile celorlalti.

Valorizarea relatiilor interpersonale.

Competente specifice	Teme / Continuturi	clasa a IX-a	clasa a X-a	clasa a XI-a	clasa a XII-a
1. Exersarea tehnicilor de comunicare 2. Aplicarea tehnicilor de management al emotiilor	Managementul emotiilor. Autocontrolul Pasi pentru managementul emotiilor. Mituri legate de emotii. Inteligenta emotionala Comunicare Comunicare - abilitate sociala. Forme de comunicare. Comunicarea asertiva. Tehnici de comunicare.	X X
3. Analizarea factorilor care contribuie la dezvoltarea abilitatilor de leadership 4. Transferarea abilitatilor sociale si emotionale in viata de familie	Abilitati sociale Leadership: calitatile liderilor, dezvoltarea calitatilor de lider Familie Stiluri parentale. Modificarea rolurilor parintilor pe parcursul cresterii copiilor.		X X
5. Distingerea intre raspunsurile emotionale adecvate si cele inadecvate 6. Proiectarea unei strategii de comunicare eficienta in familie 7. Evaluarea datelor despre diferite configuratii familiale	Managementul emotiilor. Autocontrolul Raspunsuri emotionale adecvate si inadecvate. Distinctia intre cuvintele care desemneaza emotiile Comunicare Comunicarea eficienta in familie. Comunicarea implica vorbire, ascultare si comportament nonverbal /paraverbal. Familie Configuratiile diferitelor familii: recunoasterea si respectarea diferentelor. Adoptia.			X X X
8. Aplicarea unui plan de imbunatatire a autocontrolului 9. Analiza beneficiilor comportamentelor de comunicare 10. Aplicarea principiilor unei comunicari interpersonale pozitive 11. Evaluarea respectarii drepturilor si responsabilitatilor membrilor familiei	Managementul emotiilor. Autocontrolul Autocontrolul emotional: practicarea in diferite situatii de viata Abilitati sociale Comportamentul de cooperare in grup. Calitati necesare pentru sprijinirea relatiilor puternice, de lunga durata. Dezvoltarea modalitatilor de acceptare, management si / sau adaptare la schimbarile din cadrul relatiei. Comunicare Respectarea punctelor alternative de vedere. Familie Drepturile si responsabilitatile membrilor familiei. Echitatea de gen. Institutii in domeniul familiei.				X X X X

Exemple de activitati de invatare:

Cum pot arata ca ascult pe cineva" - un copil iese din sala de clasa si se gandeste la o intamplare din viata lui. In acest timp elevii din clasa se impart pe 5 grupe: o grupa care trebuie sa asculte cu atentie copilul, o grupa care sa-i puna intrebari inchise, agresive, o grupa care rade de el in timp ce acesta povesteste, o grupa care este indiferenta la ce spune elevul si o grupa de observatori. Se cere elevului sa intre in clasa si sa povesteasca, iar elevilor din grupa de observatori, sa identifice exemple de comportamente prin care copilului I s-a aratat ca a fost ascultat si exemple de comportamente prin care I s-a transmis ca ceilalti nu au fost atenti la ceea ce li se spusese. Se noteaza pe tabla cateva exemple. Se impart elevii in grupe de 3-4 persoane si li se cere sa intocmeasca liste cu comportamente de ascultare si nonascultare. Se va analiza in ce masura apar diferente interculturale in manifestarea comportamentului de ascultare si nonascultare.

"Teatrul sentimentelor " - elevii vor crea un teatru deosebit de cel pe care il stiu cu totii. Se vor imparti in doua - trei grupe egale. Fiecare grup va fi o echipa care va trebui sa mimeze cu ajutorul diferitelor parti din corp mai multe tipuri de sentimente. Cand o echipa va mima, cealalta va fi spectator si va incerca sa ghiceasca ce sentiment mimeaza. Vor exista cartonase cu sentimente si cartonase cu diferite parti ale corpului. Prima echipa va extrage din pachetul cu cartonasele pe care sunt scrise sentimentele un singur cartonas. Apoi va alege un cartonas din celalalt pachet, cel cu partile corpului. Va trebui sa mimeze sentimentul ales cu ajutorul partii respective a corpului.

"Respectarea punctelor alternative de vedere" - un elev va arunca un "bulgare vorbitor" catre un alt coleg si va spune: "pentru mine este foarte important in comunicare ..(urechea, ochii, etc.)". Se vor accentua si evidentia astfel elementele comunicarii. Elevii vor fi impartiti pe doua grupe si vor aduce argumente pro si contra cu privire la plecarea in strainatate sau ramanerea in tara a tinerilor. Se listeaza argumentele fiecarei parti. In functie de valoarea argumentarii elevii migreaza la alte grupe. In final se aduce in discutie modul in care si-au impus punctul de vedere, respectul fata de un alt punct de vedere decat cel propriu.

"Sirul buclucas" - se confectioneaza biletele pe care se trec numere de la 1 la 10, in functie de numarul de elevi. Astfel vor exista 10 bilete cu fiecare numar. Elevii vor pune aceste biletele intr-o cutie si le vor amesteca bine. Fiecare va extrage din cutie cate un bilet. Pe el va fi scris un numar de la 1 la 10. Numarul pe care elevii il vor extrage va fi secret. Dupa ce vor citi biletul extras, vor memora numarul si vor pune biletul deoparte. Se va trece mai departe doar dupa ce se verifica daca toti elevii au luat cate un bilet, l-au citit, au retinut numarul si au pus biletul deoparte. Elevii vor inchide ochii si fara sa vorbeasca intre ei, deci fara a spune vreun cuvant, vor face in asa fel incat sa formeze un sir cu numerele in ordine crescatoare de la 1 la 10. Nu conteaza unde va fi numarul 1 si numarul 10, atata timp cat numerele sunt unul dupa altul. La finalul exercitiului discutiile se vor centra pe importanta comunicarii nonverbale, cand, cum si de ce o folosim, care sunt avantajele si dezavantajele comunicarii nonverbale

"Statuile emotiilor" cativa elevi vor avea trei roluri: de sculptor, statuie si observator. Sculptorul alege o carte cu o emotie, cauta elevul cu rolul de statuie si va incerca sa modeleze statuia in functie de emotia pe care trebuie sa o reprezinte, modelandu-i expresia faciala si postura. Observatorul va nota toate modalitatile prin care sculptorul incearca sa exprime emotia. Ceilalti elevi trebuie sa identifice emotia exprimata de elevul cu rolul de statuie.

IV. MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL INVATARII

Managementul informatiilor se refera la identificarea, evaluarea si utilizarea adecvata a informatiilor pe care le avem la dispozitie la un moment dat, pentru a rezolva probleme si a lua decizii optime.

Principalele abilitati care permit explorarea eficienta a informatiilor vizeaza:

1. identificarea surselor utile de informatie si descoperirea in cadrul acestora a informatiilor relevante pentru o sarcina data - abilitati de identificare / cautare a informatiilor;

2. evaluarea calitatii informatiilor si identificarea surselor de distorsiune - abilitati de evaluare si prelucrare a informatiei;

3. utilizarea informatiei in rezolvarea de probleme si in luarea de decizii - abilitati de utilizare eficienta a informatiei;

1. Cautarea informatiilor presupune identificarea surselor utile de informatie si descoperirea in cadrul acestora a informatiilor relevante pentru o sarcina data. Strategiile de cautare a informatiilor sunt cu atat mai importante cu cat sursele de informatie disponibile se diversifica, iar deciziile implica in general combinarea informatiilor provenind din aceste surse.

Tipuri de informatie (in functie de suportul comunicarii):

- informatie pe suport scris (carti, reviste, brosuri, culegeri de texte si exercitii, pliante);

- informatia orala (participare la prelegeri, cursuri, intalniri pentru discutii);

- in format electronic (accesata prin intermediul computerului: pe suport magnetic - CD, dischete, DVD, fie prin internet);

Surse de informare:
- surse formale: manualele scolare, bibliotecile (reale sau virtuale), programele mass-media educative;
- surse informale: emisiunile de divertisment, experienta directa, reteaua sociala (prieteni, rude, specialisti intr-un domeniu);

Strategii de cautare a informatiei

Cea mai eficienta este tehnica celor 6 pasi:

1. definirea sarcinii (care este sarcina mea propriu zisa?, ce tip de informatie imi este utila pentru realizarea sarcinii?)

2. identificarea surselor (ce surse posibile mi-ar fi de ajutor in rezolvarea sarcinii?, care surse sunt disponibile/potrivite pentru a le folosi?, care este cea mai utila?)

3. localizarea surselor si accesarea lor (unde gasesc sursele si cum le folosesc?, sursele sunt prea multa sau prea putine?, gasirea informatiei in cadrul fiecarei surse identificate?)

4. utilizarea informatiei (ce pot folosi din aceste surse?, cum ma asigur ca valorific din plin ceea ce utilizez?)

5. sintetizarea informatiilor

6. evaluarea (am indeplinit toate cerintele sarcinii? Cum as putea imbunatatii procesul de cautare pe viitor a informatiilor?)

2. Evaluarea si prelucrarea informatiilor.
- cand oamenii au abilitatile si motivatia necesara pentru a prelucra informatia primita (ex. sunt interesati sa inteleaga un fenomen, trebuie sa ia o decizie pe termen lung, etc.) se vor gandi critic la mesaj, il vor evalua rational si se vor lasa convinsi de puterea argumentelor;
- cand oamenii nu au abilitatile necesare sau motivatia de a prelucra informatia primita (ex. nu realizeaza o sarcina interesanta pentru ei, problema nu ii afecteaza in mod direct sau sunt grabiti, etc.) nu se vor gandi cu grija la cele receptionate si se vor lasa convinsi de alte elemente decat puterea argumentelor;
Aspectele care influenteaza prelucrarea informatiei tin de:
- sursa din care provine informatia:

credibilitatea sursei

atractivitatea sursei
- forma mesajului

lungimea mesajului

discrepanta fata de parerea initiala a auditorului

amenintarile

trairile pozitive asociate
- caracteristicile persoanei

tipul de argumente preferate

valorile persoanei

3. Utilizarea informatiilor

Informatiile pot fi utilizate in masura in care ele sunt transformate in cunostinte. Informatiile pot deveni cunostinte atunci cand sunt interpretate intr-un anumit context. Una si aceeasi informatie poate furniza cunostinte diferite in contexte diferite. Existenta cunostintelor este conditionata de operarea cu niste unitati inferioare cu care opereaza orice sistem cognitiv.

cunostinte

informatii

context

date

- datele sunt simboluri care exista pur si simplu si nu au o semnificatie in sine,

ele reprezinta un fapt sau o stare a unui eveniment. Datele sunt informatii

potentiale.

- informatiile sunt date prelucrate, inzestrate cu o anumita semnificatie si sens

prin raportarea lor la alte date sau cunostinte.

- cunostintele sunt continuturi informationale carora li se poate adauga o

valoare de adevar.

Tehnologia informatica si de comunicare (TIC)

Produsele societatii informationale (internet, e-mail, web site-uri, calculatoare)au devenit obiecte de larga utilizare deoarece asigura o comunicare mai rapida si asigura accesul la un volum mare de informatii.

Functiile TIC:

- sustinerea proceselor de informare

- facilitarea comunicarii interumane

avantaje	dezavantaje
- facilitarea comunicarii la distanta (e-mail, chat-room) - stocarea si organizarea informatiilor - acces la surse variate de informatii - biblioteci virtuale, site-uri, soft-uri educationale - e-learning	- dependenta de tehnologie - confidentialitatea informatiilor nu poate fi pe deplin asigurata - securitatea informatiilor - pirateria - acces contracost la informatiile valoroase - pierderea caracterului personal al relatiilor umane

Rezolvarea de probleme

- este una dintre cele mai importante abilitati necesare in dezvoltarea personala

a copiilor si adolescentilor, permitandu-le sa faca fata intr-un mod eficient

unor situatii problema cum ar fi: sustinerea unui examen, indecizia in alegerea

unei specializari la terminarea liceului, respingerea de catre colegi, izolarea in

clasa, evitarea implicarii in comportamente de risc.

Problema este definita ca diferenta intre starea curenta si o stare dorita,

diferenta care nu este depasita spontan datorita existentei unor obstacole:

obiective (conditii fizice, sociale) sau subiective (expectante nerealiste, absenta

informatiilor).

Etapele rezolvarii de probleme:

recunoasterea problemei

definirea problemei

cautarea unor solutii alternative

luarea deciziei

aplicarea solutiei alese

evaluarea consecintelor

Luarea de decizii

- reprezinta procesul de selectare a unei alternative dintr-o multime de variante disponibile la un moment dat.

Modul in care luam decizii ne defineste stilul decizional. Acesta poate fi:

- rational - analizarea logica a alternativilor;

- intuitiv - utilizarea unor strategii personale (intuitie, banuieli, superstitii);

- dependent - cautarea de sprijin din partea altor persoane;

- evitant - evitarea situatiilor decizionale, chiar si atunci cand alternativele

sunt clar specificate;

Decizia nu este altceva decat reducerea cautarii de informatii la o multime finita de alternative dintre care, pe baza evaluarii, se alege pe cea care asigura o potrivire maxima intre cele doua componente.

Managementul invatarii

presupune autoreglarea de catre elev a propriei invatarii.

Autoreglarea invatarii cuprinde aspecte motivationale (cognitii, emotii si comportamente de initiere, directionare si mentinere a motivatiei pentru invatare) si aspecte strategice (tehnici si strategii utilizate pentru cresterea eficientei invatarii).

Motivatia pentru invatare este rezultanta unui complex de factori culturali,

contextuali si individuali.

Factori culturali - norme si valori referitoare la invatare, care adesea

influenteaza implicit atitudinea si comportamentul elevului. Diferentele dintre

culturi se gasesc la nivelul:

- valorii acordate invatarii de tip scolar;

- tipurilor de interactiune pe care le incurajeaza in activitatea de invatare

(cooperare sau competitie);

- conceptiilor despre competenta;

- experientelor de invatare asigurate (posibilitatea de a folosi cunostintele in

cadrul unor activitati practice);

Factori contextuali (legati in special de mediul educational)

- tipul de sarcini scolare (cu cat sarcina este mai aproape de interesele sau preocuparile cotidiene ale elevilor, cu atat este mai antrenanta);

- autonomia (oportunitatile oferite elevilor de a lua initiative sau pentru a deveni responsabili in procesul de invatare);

- recunoasterea (vizeaza utilizarea formala si informala a recompenselor, care au consecinte pozitive asupra interesului pentru invatare, asupra sentimentelor de satisfactie si autovalorizare);

- munca in grup (cooperarea genereaza o interactiune pozitiva si o motivatie de invatare pe termen lung);

- evaluarea (modul in care profesorul noteaza elevii influenteaza modul in care acestia invata si ce anume invata. Daca profesorul evalueaza cantitatea de informatie retinuta de elev, atunci acesta va utiliza tehnici de memorare a informatiei, dar daca profesorul evalueaza in ce masura elevul poate utiliza informatia pentru rezolvarea de probleme, atunci acesta va prelucra in adancime informatia);

Factori individuali

- valoarea acordata sarcinii de invatare de catre elev - este in stransa legatura cu scopurile de invatare ale elevilor. Valoarea sarcinii va fi mare daca sarcina de invatare este in concordanta cu scopurile elevului si va fi mica daca ele sunt divergente;

- expectantele legate de rezultatele invatarii: convingerile despre autoeficacitate, convingerile despre controlul asupra invatarii (adica masura in care rezultatul obtinut depinde de ei), atribuirile pe care elevii le dau cauzelor succeselor si insucceselor (elevii atribuie succesul si esecul in invatare abilitatilor de care dispun, efortului depus, dificultatii sarcinii sau norocului/sansei);

- reactiile emotionale legate de sarcinile de invatare;

Strategii de invatare

1. strategii de elaborare asupra materialului.

Elaborarea - utilizarea cunostintelor anterioare pentru interpretarea si imbogatirea materialului ce trebuie invatat, cu scopul de a-l intelege.

Strategii de elaborare a materialului:

Gandirea critica - a interactiona cu materialul de invatat in mod activ, a obtine, interpreta si evalua informatia continuta in material, presupune formularea de intrebari la adresa textului.

Monitorizarea invatarii - a verifica sistematic gradul de intelegere si integrare a ideilor continute in text.

Mnemotehnicile (strategii de memorare) - sprijina fixarea informatiilor si accesul la cunostinte.

2. strategii de organizare a materialului.

Organizarea materialului - gruparea informatiilor in categorii si structuri pentru a asigura o mai buna memorare a materialului.

Tehnici de organizare a materialului:

Sublinierea

Luarea de notite

Reprezentarile grafice prin harti conceptuale, diagrame si tabele

3. stiluri de invatare - preferinta constanta pentru anumite tehnici si strategii de invatare.

- cunoasterea stilului propriu de invatare permite adaptarea sarcinilor scolare la preferintele individuale si asigura cresterea eficientei invatarii.

- in functie de modalitatea senzoriala in care persoanele prefera sa li se ofere informatia si sa opereze asupra ei, distingem trei stiluri de invatare: vizual, auditiv, kinestezic. O persoana poate opera cu toate cele trei modalitati senzoriale, dar de regula prefera una sau doua dintre aceste modalitati.

- tipurile de inteligenta ofera de asemenea o modalitate de identificare si explorare a stilului propriu de invatare. Au fost identificate sapte tipuri de inteligenta: inteligenta muzicala, kinestezica, lingvistica, logico-matematica, spatiala, interpersonala, intrapersonala.

4. abilitati generale de valorificare a sesiunilor de invatare - organizarea si planificarea timpului de studiu.

- organizarea si planificarea timpului de studiu, prin:

Stabilirea scopurilor

Identificarea prioritatilor

Identificarea modalitatilor actuale de utilizare a timpului

Planificarea studiului

Identificarea dificultatilor care pot aparea in aplicarea planului/programului

Punerea in practica a programului. Automonitorizarea

- creativitatea - capacitatea de a identifica probleme si de a gasi solutii cat mai diferite de cele existente

COMPETENTE GENERALE

q Utilizarea adecvata a informatiilor despre educatie si munca pentru obtinerea performantei si succesului

VALORI SI ATITUDINI

Valorizarea critica si selectiva a informatiilor;

Adaptare si deschidere la noi tipuri de invatare;

Obiectiv de referinta	Teme / continuturi	Clasa a IX-a	Clasa a X-a	Clasa a XI-a	Clasa a XII-a
1. demonstrarea abilitatilor de utilizare a variatelor resurse pentru gasirea informatiilor cu privire la invatare, munca si cariera 2. explicarea necesitatii si avantajelor invatarii permanente	Managementul informatiilor - resurse de informare cu privire la invatare, munca si cariera: profile ocupationale, Clasificarea Ocupatiilor din Romania, surse de informare privind educatia si piata muncii: MEC, ISE, CNROP, MMSSF, agentii de ocupare, agentii de plasament, publicatii, portaluri europene (PLOTEUS, Fit for Europe), retele de consiliere (pre-universitare, universitare, Infotin, din cadrul AMOFM), pagini web ale UE, SOCRATES, Leonardo. Calitatea informatiei oferite: tipuri de informatii, actualitatea, veridicitatea informatiilor	X
	Managementul invatarii invatare permanenta: caracteristici, reglementari europene si nationale, avantaje si dezavantaje, necesitate, importanta	X
1. exersarea deprinderilor de utilizare TIC (tehnologii informatice si de comunicare) pentru clarificarea traseului educational si profesional 2. argumentarea importantei stilurilor de invatare in obtinerea performantei scolare	Managementul informatiilor - cautarea informatiilor despre invatare, munca si cariera pe internet: utilizarea computerului si a mijloacelor multimedia		X
	- E-learning-ul ca sistem educational alternativ. Invatarea on-line: avantaje si limite		X
	Managementul invatarii performanta scolara, succes scolar: definitii, caracteristici, factori favorizanti / frenatori. Rolul si importanta stilurilor de invatare in performanta scolara. Flexibilitatea cognitiva in optimizarea invatarii		X
1. analizarea obstacolelor si dificultatilor in colectarea informatiilor despre invatare, munca si cariera 2. analizarea relatiei dintre performantele scolare si succesul in viata personala si profesionala	Managementul informatiilor - obstacole si dificultati in colectarea informatiilor despre optiunile educationale sau profesionale: strategii de depasire a acestora si modalitati concrete de implementare			X
	Managementul invatarii - relatia succes scolar - reusita personala si profesionala: criterii de analiza a reusitei personale/profesionale. Rolul factorului scolar pentru succesul personal si in cariera: perceptia elevilor, profesorilor, factorilor de decizie, opiniei publice			X
1. demonstrarea abilitatilor de utilizare eficienta a diferitelor resurse pentru a localiza, selecta si evalua informatiile legate de invatare, munca si cariera 2. aplicarea abilitatilor de invatare permanenta , critica, formativa, creativa si eficienta, in vederea viitoarei reusite personale si profesionale	Managementul informatiilor - clasificarea si evaluarea resurselor relevante cu privire la invatare, munca si cariera. Importanta, accesibilitate, utilitate				X
	Managementul invatarii - tipurile de invatare in obtinerea performantei si succesului. Continuitatea invatarii: invatarea pe tot parcursul vietii				X
	- gandirea critica si autocontrol asupra propriei invatari				X

Exemple de activitati de invatare:

Cum sa caut eficient informatii? - alegeti impreuna cu elevi o tema de interes pentru ei in vederea realizarii unui eseu. Precizati ca vor avea de consultat mai multe surse de informare si ca vor avea de completat pe parcursul procesului de cautare a informatiilor fisa de lucru "cum sa caut eficient informatii?". Elevii vor prezenta eseul realizat, precum si procesul de cautare a informatiilor. Discutati cu elevii si trageti concluzii referitoare la utilitatea surselor de informare si a unei tehnici de cautare a informatiilor, variatelor surse de informare.

Informatii despre TIC - rugati elevii sa culeaga cat mai multe informatii despre rolul tehnologiei in evolutia societatii. Impartiti elevii in doua grupe si cereti-le sa aduca argumente in favoarea uneia din urmatoarele afirmatii: TIC prezinta un pericol pentru evolutia societatii, TIC este "descoperirea secolului" fara de care nu este posibila evolutia societatii. Organizati o dezbatere pe aceasta tema, acordand posibilitatea cat mai multor elevi sa isi prezinte argumentele. Extrageti concluziile referitor la rolul tehnologiei in evolutia societatii si realizati o lista cu cele mai agreate argumente.

Dilema prizonierului - se imparte fisa de lucru si se prezinta in fata clasei situatia pe care trebuie sa o rezolve. Fiecare rezolva individual problema prezentata, notand pe fisa de lucru. Se formeaza perechi si isi prezinta reciproc optiunile si argumentele utilizate, daca in urma interactiunii apar modificari ale deciziei, permiteti-le sa modifice pe fisa de lucru. Elevii sunt invitati sa dea exemple de optiuni si argumente care au stat la baza lor, sa precizeze daca si-au modificat optiunea in urma discutiei cu colegul. Discutati rolul informatiilor in luarea unei decizii, care sunt sursele de informare si consecintele lipsei de informatii in luarea deciziei.

V. PLANIFICAREA CARIEREI

Planificarea carierei la elevi reprezinta procesul prin care acestia isi contureaza o directie de cariera, isi stabilesc scopuri in legatura cu propria cariera si initiaza actiuni in vederea atingerii acestor scopuri.

Este un proces continuu de ajustare a scopurilor de cariera la caracteristicile

personale si oferta educationala si ocupationala aflate in permanenta dezvoltare

Abilitati de planificarea carierei:

Autocunoastere - explorarea si structurarea informatiilor despre sine in vederea dezvoltarii conceptului de sine;

Explorarea educationala si ocupationala - colectarea informatiilor despre oportunitatile educationale si ocupationale;

Decizie de cariera - alegerea unei optiuni din multimea variantelor disponibile la un moment dat;

Marketing / Promovare personala - sistematizarea si prezentarea informatiilor despre abilitatile, interesele si experientele educationale si profesionale proprii in vederea atingerii scopurilor de cariera.

1. AUTOCUNOASTEREA

Reprezinta primul pas in planificarea carierei si consta in explorarea si structurarea informatiilor despre propria persoana in vederea conturarii conceptiei despre sine a persoanei.

Informatiile despre sine sunt: interesele, valorile, aptitudinile si personalitatea, acestea reflectand cel mai bine expectantele legate de cariera si atitudinea pe care persoana o are fata de sine si cariera in general.

Interesele

Reprezinta preferintele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de cunostinte sau de activitate, factorii motivationali esentiali in alegerea carierei, care determina gradul de satisfactie si performanta pe care le realizeaza persoana in activitatile pe care le desfasoara.

Sunt determinate de factori genetici (potentialul aptitudinal), pe de o parte, si oportunitati de invatare (activitatile si jocurile in care sunt angrenati copiii, mijloacele materiale si instrumentele pe care le au la dispozitie), pe de alta parte,

Tipuri de interese (Holland):

Holland considera ca oamenii manifesta interese diferite pentru lucrul cu oameni sau obiecte si preferinta pentru lucrul cu idei sau fapte in functie de tipul lor de personalitate.

Interese realiste (R) - tendinta de a se indrepta spre activitati care presupun manipularea obiectelor, masinilor, instrumentelor

Interese investigative (I) - atractie spre cercetare, investigare sub diverse forme si in cele mai diverse domenii (biologic, fizic, social, cultural)

Interese artistice (A) - atractie spre activitatile mai putin structurate, care  presupun o rezolvare creativa si ofera posibilitatea de auto-expresie (poezie, pictura, muzica, design);

Interese sociale (S) - orientarea spre activitati care necesita relationare interpersonala (preferinta pentru predare sau pentru a ajuta oamenii sa-si rezolve diverse probleme);

Interese antreprenoriale (E) - preferinta pentru activitati care permit initiativa si posibilitate de coordonare a propriei activitati sau a activitatii unui grup;

Interese de tip conventional (C) - preferinta pentru activitati care necesita manipularea sistematica si ordonata a unor date sau obiecte intr-un cadru bune organizat si definit;

Indicatori calitativi si cantitativi ai intereselor

Indicatori calitativi

Indicatori cantitativi

atentie focalizata pe activitate (concentrare in timpul realizarii activitatii) afectivitate pozitiva ce insoteste realizarea activitatii (placerea de a realiza o anumita activitate) mentinerea unei tendinte de apropiere fata de activitate (dorinta de a se reintoarce la activitatea respectiva) implicare in realizarea activitatii (atitudine activa in realizarea activitatii)

frecventa crescuta a activitatilor specifice domeniului de interes (realizarea activitatii chiar si in timpul liber) persistenta in timp a preferintei pentru anumite activitati (manifestarea preferintei pentru cel putin 6 luni in ultima perioada de timp) intensitatea de manifestare (nivelul minim de stimulare necesar pentru declansarea activitatii) persistenta in activitate (cat timp continua sa faca activitatea respectiva)

Valorile

Reprezinta convingerile bazale ale unei persoane referitor la ceea ce este important in viata, in relatiile interpersonale si in munca.

Exemple de valori: responsabilitate, initiativa, timpul liber, confortul, mediul familial, banii, puterea, recunoasterea

Valori legate de munca

mediul muncii relatiile de munca continutul muncii munca in general

flexibilitate  munca in echipa provocare integritate

castiguri mari amabilitate orientare spre detalii respect

ritm relaxat  autonomie creativitate apreciere

b) Valori intrinseci / extrinseci

Valorile intrinseci - convingerile care motiveaza comportamentul persoanei, independent de o recompensa externa. Ex.: autonomia, competenta profesionala;

Valorile extrinseci - motiveaza comportamentul prin recompensele externe care pot fi obtinute in urma realizarii unei activitati. Ex.: prestigiu, statut, avantaje financiare, securitate, relatii de munca satisfacatoare

c) Dezvoltarea valorilor legate de munca

Se dezvolta in cadrul experientelor individuale din familie, scoala, comunitate sau

loc de munca.

Factori parentali - prin verbalizarea valorilor personale si indrumarea copiilor spre acceptarea acestora si prin oferirea de modele de gandire si comportament in relatie cu activitatile de munca

Factori scolari - prin cerintele legate de performanta, prin metodele de predare (incurajand valorizarea colaborarii sau competitiei in realizarea sarcinilor scolare) si prin atitudinea profesorilor (autoritara sau democratica) fata de elevi

Grupul de prieteni - format pe baza similaritatii de atitudini si comportamente, influenteaza de exemplu, valoarea acordata performantei scolare si angajarii in activitatile scolare de zi cu zi: timpul acordat studiului, nivelul de performanta asteptat, implicarea la clasa

Experientele concrete de munca - prin confruntarea directa cu sarcinile de munca, tinerii isi testeaza propriile valori legate de diverse aspecte ale muncii si isi redefinesc sistemul propriu de valori.

Relatia dintre valori si planificarea carierei

Valori	Cerinte fata de mediile de activitate
Valorificarea abilitatilor	Sarcini care permit exersarea abilitatilor si deprinderilor
Autorealizare	Ocupatii care confera prestigiu
Independenta	Medii de munca in care se lucreaza individual
Securitate	Medii de munca ce garanteaza continuitatea
Avansare	Medii de munca in care exista posibilitatea de a promova pe baza performantelor
Colaborare	Medii de munca in care sunt apreciate interactiunile sociale
Structura	Medii de munca in care strategiile de lucru sunt clar explicate si sistematic organizate
Activitate	Ocupatii care confera prestigiu

Aptitudini si deprinderi

Aptitudinea - potentialul unei persoane de a invata si obtine performanta intr-un anumit domeniu

Abilitatea - cunostinte declarative si procedurale deja dobandite, se dezvolta prin invatarea si exersarea aptitudinii

Abilitatea transferabila - desi dobandita in cadrul unor activitati specifice, poate fi utilizata si in realizarea altor sarcini si activitati

Deprinderea - operarea eficienta cu cunostintele, se dezvolta prin aplicarea in practica si automonitorizarea abilitatii

Relatia dintre aptitudine si cariera

aceeasi aptitudine poate fi implicata in mai multe activitati. Acest fapt este important in alegerea alternativelor ocupationale, pentru a nu se ingusta artificial sfera de ocupatii luate in considerarea in alegerea carierei

performanta intr-o ocupatie e data nu de o aptitudine singulara, ci de un set de aptitudini

aptitudinea se dezvolta prin invatare si exersare

intre abilitatile percepute si cele obiective nu exista intotdeauna o suprapunere perfecta, ceea ce poate conduce la luarea unor decizii de cariera nepotrivite

calitati pe care le evalueaza angajatorii: cooperare, toleranta, adaptare la schimbare, loialitate, sinceritate, perspicacitate, diplomatie, entuziasm in munca, exprimare clara, responsabilitate pentru munca realizata, respect fata de colegi

Caracteristicile de personalitate

Reprezinta modalitati tipice de gandire, comportament, afectivitate si relationare pe care le manifesta o persoana

Mediile de munca accepta o diversitate de tipuri de personalitate. Persoane cu caracteristici de personalitate similare pot sa obtina performante si sa fie multumite in ocupatii diferite, asa cum persoane cu caracteristici diferite pot sa prefere aceeasi ocupatie si sa obtina performante similare

Relatia dintre caracteristicile de personalitate si cariera

Caracteristicile de personalitate sunt criterii importante in selectarea mediului de munca si circumscrierea sarcinilor in cadrul unei ocupatii, dar nu in alegerea profesiei.

Comportamentul unei persoane, ca manifestare a caracteristicilor de personalitate, este dependent de context

Caracteristicile de personalitate sunt doar unul din aspectele importante in deciziile de cariera, ce trebuie coroborate cu informatii despre celelalte aspecte personale, relevante pentru cariera

Integrarea informatiilor despre sine - identitatea vocationala

Imbina cunostinte legate de propriile interese, valori, abilitati si competente cu preferinta pentru un anumit tip de activitati, stiluri de interactiune si medii de

munca.

2. EXPLORAREA EDUCATIONALA SI OCUPATIONALA

Comportamentul sistematic de colectare de informatii referitoare la oportunitatile educationale si la ocupatii

Aceste informatii vizeaza:- natura muncii ce urmeaza a fi efectuata

- cerinte educationale pentru a accede la un post

- perspective de angajare

- mediul muncii

- castiguri

Surse de explorare

Surse formale

Surse informale

materiale tiparite: brosuri, pliante, nomenclatoare, profile ocupationale, monografii, reviste de specialitate sisteme computerizate de informare: site-uri de internet, materiale audiovizuale: casete audio-video, CD-uri, emisiuni radio si TV

interviuri informationale - conversatie focalizata pe obtinerea de informatii necesare initiatorului pentru clarificarea optiunilor sale de cariera experienta directa: activitati de voluntariat, asistenta la cursuri si proiecte, observarea persoanei in timpul realizarii sarcinii, munca pe perioada vacantei reteaua sociala: persoane cunoscute (membri ai familiei, vecini, profesori), de legatura(prieteni, angajatori ai membrilor retelei), de contact (persoane din institutii)

Utilizarea surselor de explorare a traseelor educationale si ocupationale

1. Explorarea ofertelor educationale si de formare continua

Oferta educationala cuprinde descrieri ale modalitatilor de organizare a sistemului de invatamant si componentelor acestuia (scoli generale, licee, facultati), cu toate facilitatile oferite: specializari, cursuri, scoli de vara, burse, formare continua.

Formarea continua reprezinta una din cerintele actuale ale pietii muncii, contribuind la: stabilizarea locurilor de munca existente, actualizarea competentelor profesionale, promovarea unor noi posturi de munca si profesii, dezvoltarea economica si ocuparea fortei de munca.

Modalitati de explorare a ofertelor educationale

consultarea materialelor elaborate de MEC, Inspectoratele Scolare Judetene,

Institutii educationale de stat si private;

- participarea la cursuri sau activitati realizate in cadrul institutiilor respective;

- discutii cu elevi, studenti, profesori din cadrul institutiei.

Informatii pe care elevii le solicita despre institutiile educationale

profiluri oferite si diversitatea materiilor, certificarea studiilor

facilitati oferite (biblioteca, sala de sport, laboratoare, asistenta medicala si psihologica)

resurse materiale (calculatoare, aparatura audio-video, internet, materiale didactice)

calitatea predarii si a relatiei profesor-elev

standardele de performanta si cerintele de invatare, organizarea orarului

numarul claselor si al elevilor in clasa

securitatea in scoala, accesul la mijloace de transport

2. Explorarea ocupatiilor si profesiilor
profesia specialitatea (calificarea pe care o persoana o dobandeste prin studiu
ocupatia - activitatea pe care o desfasoara efectiv o persoana, intr-o unitate economico-sociala si care reprezinta pentru aceasta sursa de existenta

Modalitati de explorare a unei ocupatii sau profesii

informarea generala asupra ocupatiilor prin consultarea clasificarilor ocupationale, monografii profesionale, profile ocupationale

initierea unui interviu informational

voluntariat sau munca pe perioada vacantei in domeniul de interes

Informatii de interes despre ocupatii si profesii: cerintele educationale pe care le impun, competentele cerute, sarcinile si atributiile specifice, natura si mediul muncii, programul de lucru, salarizarea, statutul oferit, stilul de viata permis, posibilitati de promovare, cererea actuala pe piata muncii, relatia cu alte profesii si ocupatii, deprinderile pe care le dezvolta, aspecte legate de etica profesionala

3. Explorarea pietei muncii

Piata muncii - configuratia specifica a cererii si ofertei de locuri de munca existente la un moment dat. Se afla intr-o dinamica permanenta.

Modalitati de explorare a pietei muncii in vederea identificarii unui loc de munca:

apelarea la o agentie de plasare a fortei de munca care ofera servicii de mediere a muncii: ofera informatii privind locurile de munca vacante si conditiile de ocupare a acestora prin publicarea, afisarea si organizarea de burse a locurilor de munca sau prin mediere electronica

consultarea retelei sociale

identificarea si consultarea cu regularitate a anunturilor cu oferte de locuri de munca

publicarea unui anunt intr-o publicatie specializata

participarea la targurile de locuri de munca organizate periodic de agentiile de ocupare a fortei de munca

initierea unor interviuri informationale

consultarea site-urilor electronice specializate

4. Explorarea aspectelor juridice legate de munca

legislatia muncii - actele normative ce reglementeaza relatiile sociale ce apar in legatura cu folosirea dreptului de munca, conditiile muncii, angajarii si salarizarii, drepturile si obligatiile angajatilor si ale angajatorilor.

contractul individual de munca - actul ce reglementeaza raporturile de munca dintre angajat si angajatori.

Modalitati de explorare a legislatiei muncii

consultarea documentelor legislative

initierea interviurilor informationale care sa aiba ca obiect obtinerea de informatii legate de aspecte legislative ale muncii

3. DECIZIA DE CARIERA

Reprezinta procesul care duce la selectia unei alternative de cariera din multimea de variante disponibile la un moment dat.

1. Continutul deciziei de cariera

Problema efectiva care necesita luarea unei decizii.

Exemple de probleme de cariera: alegerea scolii si a profilului de studiu, alegerea unei profesii, alegerea unui alt traseu educational, alegerea unor modalitati de formare a competentelor profesionale

2. Procesul decizional

Etape:

Definirea deciziei si identificarea alternativelor

Explorarea si evaluarea alternativelor existente pe baza unor criterii: suprapunerea peste caracteristicile personale, concordanta cu asteptarile persoanei, sustinerea de care ar beneficia din partea persoanelor semnificative, costurile si beneficiile implicate de alegerea variantei respective.

Planul de cariera - "harta" care ghideaza persoana spre succes in implementarea deciziei. Se refera la modul in care se vor dobandi cunostintele si deprinderile necesare pentru practicarea domeniului ales, se vor explora ofertele educationale sau ocupatiile, se va face promovarea personala. Acesta cuprinde: scopul, obiectivele si strategiile care se vor utiliza pentru atingerea obiectivelor.

Implementarea deciziei

Reevaluarea deciziei

Stiluri decizionale

Stilul decizional	Caracteristici	Exemplu
Stilul rational	Utilizeaza o abordare logica si organizata in luarea deciziilor, elaboreaza planuri minutioase pentru punerea in practica a deciziei luate	"Am luat decizia dupa ce am cantarit bine toate alternativele"
Stilul dependent	Se bazeaza pe sfaturile, sprijinul si indrumarea din partea altora in luarea deciziilor, considera ca ajutorul celor apropiati este indispensabil atunci cand cantaresc si aleg alternativele	"Ceilalti stiu cel mai bine ce e potrivit pentru mine"
Stilul evitativ	amana si / sau evita luarea unei decizii	"Acum nu e momentul potrivit sa iau aceasta decizie"
Stilul intuitiv	Se concentreaza pe intuitii si impresii in luarea unei decizii, nu cauta dovezi pentru argumentarea ei	"Am facut asa pentru ca am simtit eu ca e mai bine"
Stilul spontan	Iau decizii sub impulsul momentului, rapid si fara prea multe deliberari	"Am luat decizia rapid si fara sa ma gandesc prea mult"

Contextul deciziei de cariera

Factori interni

Factori externi

Conditiile si caracteristicile interne ale persoanei care ii influenteaza alegerea traseului educational si ocupational Cunostintele despre sine - rezultat al procesului de autocunoastere Cunostintele despre alternativele educationale si ocupationale - rezultat al comportamentului explorator manifestat de elevi in vederea obtinerii informatiilor despre alternativele educationale si profesiile de interes.  Cunostinte ce pot constitui bariere in alegerea carierei: miturile - credinte eronate despre cariera, procesul de alegere a carierei si strategiile care asigura succesul in lumea muncii; stereotipurile ocupationale - atitudini preconcepute despre o anumita ocupatie, persoanele care presteaza acea ocupatie, potrivirea cuiva cu ocupatia respectiva Abilitatile decizionale - strategii si proceduri de actiune implicate in rezolvarea problemelor de cariera si in selectarea alternativei optime

Totalitatea evenimentelor si influentelor care actioneaza din exterior asupra alegerii carierei Parintii - prin oferirea unor modele pozitive de comportament legate de alegerea si dezvoltarea carierei, disponibilitatea de a acorda suport, oferirea de feedback, acordarea autonomiei in alegerea carierei Modelele de cariera - persoane semnificative din anturajul copiilor, din mediul familial sau promovate prin intermediul mass-media care ofera suport informational si psihologic, orientare si modelarea comportamentului decizional Grupul de prieteni - prin expunerea adolescentului la valorile grupului Structura oportunitatilor - posibilitatile materiale si financiare, resursele informationale si de formare existente, situatiile si activitatile de invatare care constituie mediul de crestere si dezvoltare al copiilor

4. MARKETING SAU PROMOVARE PERSONALA

Promovarea personala - cuprinde modalitatile prin care o persoana isi sistematizeaza si prezinta informatiile despre abilitatile, interesele, experientele educationale si profesionale proprii, in vederea atingerii unor scopuri de cariera.

a. Componenta instrumentala: tehnicile si instrumentele utilizate pentru atingerea obiectivelor de cariera

Curriculum Vitae - o prezentare detaliata si structurala a experientei educationale si profesionale a persoanei, precum si a competentelor, deprinderilor si calificarilor dobandite

Scrisoarea de intentie - un instrument de promovare personala in care candidatul isi argumenteaza interesul si isi justifica candidatura pentru un post/functie, personalizat pentru fiecare post in parte.

Cartea de vizita - o forma succinta de prezentare grafica a informatiilor si datelor de contact ale unei persoane. Reflecta statutul social si nivelul de dezvoltare profesionala al unei persoane si faciliteaza contactul si intretinerea relatiilor sociale si profesionale cu alte persoane, oferind informatiile relevante.

Portofoliul personal - cele mai relevante produse ale activitatii unei persoane in raport cu un anumit scop

Mapa de angajare - cuprinde toate documentele pe care un candidat le prezinta angajatorului, in vederea sustinerii concursului pentru un post

b. Componenta atitudinala: comportamentele si atitudinile pe care le manifesta o persoana in cadrul relatiilor interpersonale in vederea promovarii personale

Comunicarea asertiva - exprimarea convingerilor si emotiilor personale intr-o maniera directa si deschisa, fara a afecta si ataca drepturile celorlalti. Este cea mai eficienta modalitate de prezentare a caracteristicilor personale si de sustinere a valorilor si principiilor personale

Dezvoltarea si mentinerea relatiilor in cadrul retelei sociale - ansamblul relatiilor sociale si profesionale care pot facilita obtinerea unor informatii legate de oportunitatile de dezvoltare a carierei

Pregatirea pentru interviul de angajare presupune:

Clarificarea informatiilor despre sine si a asteptarilor fata de postul vizat

Colectarea informatiilor despre organizatie si postul avut in vedere

Elaborarea sau actualizarea instrumentelor de promovare personala

Pregatirea pentru interviu ce vizeaza: pregatirea motivationala si controlul emotiilor, anticiparea unor posibile intrebari si pregatirea unor raspunsuri asertive, optimizarea comunicarii non-verbale in situatia de interviu

COMPETENTE GENERALE

q Construirea planului de cariera pentru tranzitia la piata muncii

VALORI SI ATITUDINI

Motivatie si flexibilitate in elaborarea traseului educational si profesional

Responsabilitate si ambitie pentru decizii si actiuni privind cariera

Interes pentru invatare permanenta intr-o lume in schimbare

Competente specifice	Teme / Continuturi	clasa a IX-a	clasa a X-a	clasa a XI-a	clasa a XII-a
1. Analizarea conceptului de cariera si a factorilor care influenteaza dezvoltarea acesteia 2. Identificarea caracteristicilor pietei muncii	Planificarea si dezvoltarea carierei Cariera: definire (acceptiune traditionala si moderna), factorii care influenteaza alegerea carierei Explorarea site-ului www.go.ise.ro Piata muncii Caracteristici si tendinte ale pietei muncii la nivel local, national, european: indicatori statistici. Meserii uzate moral si meserii actuale. Munca la negru, economia informala, munca in strainatate, angajarea cu carte de munca - beneficii si consecinte	X X X
3. Demonstrarea abilitatilor de elaborare a planului de cariera de scurta si de lunga durata 4. Demonstrarea abilitatilor de elaborare a documentelor de marketing personal 5. Analizarea responsabilitatilor personale cu privire la insertia profesionala.	Planificarea si dezvoltarea carierei Explorarea site-ului www.go.ise.ro Planul de cariera dupa finalizarea invatamantului obligatoriu: obiective, resurse, obstacole, actiuni Ciclul superior al liceului: avantajele / dezavantajele continuarii studiilor, posibilitati de admitere, finalizare Piata muncii Pregatirea pentru angajare: portofoliul personal, aspecte juridice ale muncii: Codul Muncii - atributii si responsabilitati ale angajatorului si salariatului Marketing personal CV, scrisoarea de intentie, interviul de angajare - cerinte formale, standarde europene Documente EUROPASS: CV european, pasaportul lingvistic, suplimentul la diploma, certificatul de calificare, EUROPASS mobilitate - continut, caracteristici, utilitate, modalitati de obtinere si completare		X X X X X X
Competente specifice	Teme / Continuturi	clasa a IX-a	clasa a X-a	clasa a XI-a	clasa a XII-a
6. Analizarea consecintelor (avantaje, dezavantaje) privind continuarea traseului educational sau insertia profesionala 7. Aplicarea conceptelor si proceselor specifice pietei muncii in conturarea planului de cariera	Planificarea si dezvoltarea carierei Explorarea site-ului www.go.ise.ro Continuarea traseului educational sau insertia profesionala: consecinte, avantaje, limite. Resurse pentru indeplinirea obiectivelor propuse Planul pentru cariera dupa finalizarea primului an al ciclului superior al liceului: actualizare Piata muncii Dinamica pietei muncii: cererea si oferta de munca. Selectia si recrutarea fortei de munca Somaj si protectie sociala. Formare si reconversie profesionala in conditiile pierderii locului de munca			X X X X X
8. Evaluarea pregatirii personale pentru insertie profesionala sau pentru continuarea traseului academic 9. Aplicarea abilitatilor de utilizare a documentelor de marketing personal in vederea continuarii studiului sau insertiei pe piata muncii europene. 10. Proiectarea unei strategii eficiente de tranzitie de la sistemul preuniversitar la cel universitar sau la piata muncii in conditiile integrarii europene si globalizarii	Planificarea si dezvoltarea carierei Explorarea site-ului www.go.ise.ro Portofoliul personal si planul pentru cariera dupa finalizarea ciclului superior al liceului: completare, detaliere. Integrarea si armonizarea prioritatilor si obiectivelor (educationale, profesionale, familiale) in vederea obtinerii succesului Sistemul de invatamant post-obligatoriu: scoli postliceale, invatamant universitar de scurta / lunga durata, educatia adultilor. Tipuri de institutii, specificul educatiei, niveluri, conditii de acces, finalizare, echivalarea diplomelor la nivel european Piata muncii Integrarea europeana si globalizarea - efectele asupra mobilitatii fortei de munca, cererii si ofertei pe piata muncii Marketing personal CV, scrisoare de intentie, participarea la interviu, documente Europass: standarde europene, conditii elaborare pentru diferite situatii educationale sau de munca, necesitate si importanta in context european				X X X X X

Exemple de activitati de invatare:

"Interviul de angajare" - este invitat un angajator local pentru a vorbi elevilor despre cerintele unei organizatii atunci cand angajeaza tineri si va realiza simulari de interviu cu elevii. Se va realiza un brainstorming legat de prezentarea la interviul de angajare. Invitatul poate oferi exemple din practica sa, va vorbi despre elementele asupra carora este atent atunci cand intervieveaza un tanar in vederea angajarii pe un post. Se alege un voluntar care va juca rolul unui candidat pentru un interviu de angajare. Angajatorul descrie succint postul pentru care se desfasoara interviul. Acest exercitiu ofera elevilor oportunitatea de a invata cat mai multe lucruri despre procedura de intervievare.

"Trasee de cariera" - se identifica impreuna cu elevii traseele de cariera pe care le pot urma dupa terminarea a 10 clase/12 clase. Elevii trebuie sa se gandeasca ce ar trebui sa stie despre fiecare din alternativele gasite si sa formuleze intrebari la care ar dori sa li se raspunda. Ei pot fi impartiti pe grupe astfel incat fiecare grupa sa adune informatii legate de una din alternative, dupa care vor prezenta principalele caracteristici ale alternativei analizate. Se analizeaza impreuna cu elevii informatiile prezentate de reprezentantii grupelor si rolul surselor de informare in explorarea alternativelor de cariera. Se cere elevilor sa se gandeasca care din alternativele investigate raspunde cel mai bine asteptarilor sale, iar decizia sa fie luata in functie de aceasta.

"Hexagonul intereselor" - se va discuta despre interese personale si identificarea ocupatiilor care corespund acestora. Acest lucru ii va ajuta sa constientizeze cat de potriviti sunt pentru domeniul de activitate pe care doresc sa-l aleaga. Timp de 10 minute vor citi ocupatiile aferente fiecarei categorii de interese, asa cum apar in hexagon si sa aleaga acel grup de profesii pe care il prefera. Li se cere sa noteze pe fisa in primul spatiu liber, denumirea grupului ales. Elevii vor alege al doilea grup care corespunde intereselor lor. Procesul se repeta si pentru a treia optiune. In 5 minute elevii vor investiga ocupatiile aferente grupului alese de ei si sa selecteze doua sau trei ocupatii pe care ar dori sa le exploreze.

VI. CALITATEA STILULUI DE VIATA

Conceptul de stil de viata se refera la totalitatea comportamentelor si deciziilor care au relevanta pentru calitatea vietii individului in urmatoarele domenii:

Calitatea vietii individuale care cuprinde urmatoarele dimensiuni:

fizica (sanatate fizica, igiena personala, alimentatie, exercitiu);

- psihologica (sanatate si adaptare psihologica, cognitii);

spirituala (valori personale, standarde de conduita, convingeri spirituale);

Calitatea vietii sociale, cu urmatoarele dimensiuni:

apartenenta fizica (camin, scoala/loc de munca, vecini, comunitate);

- apartenenta sociala (partener, familie, prieteni, colegi, vecini si membrii comunitatii);

- apartenenta comunitara (servicii sociale si de sanatate, loc de munca, programe

educationale si recreationale, activitatii comunitare);

Dezvoltarea carierei si calitatea vietii profesionale, cu dimensiunile:

dezvoltarea carierei (activitati scolare si de voluntariat, munca remunerata);

- organizarea timpului liber (activitati care promoveaza relaxarea si reducerea stresului)

- dezvoltare personala (activitati care promoveaza mentinerea sau imbunatatirea

cunostintelor si abilitatilor, adaptarea la schimbare);

Comportamente care promoveaza starea de sanatate:

a dormi intre 7 si 9 ore

- a lua micul dejun regulat

- a nu consuma alimente intre mese

- mentinerea greutatii in limite normale

- a nu fuma

- a nu consuma alcool decat ocazional

- a face exercitii fizice regulat

Comportamente care predispun la risc:

fumat

- sedentarism

- alimentatie neechilibrata

- expunerea neprotejata la soare

- consum crescut de alcool

- consum de droguri

- dezechilibru intre munca si odihna

- relatii sexuale neprotejate

Elemente ale stilului de viata cu impact asupra calitatii vietii.

1. FUMATUL

- grupul de apartenenta joaca un rol important in formarea unor norme pozitive fata de fumat la adolescenti si tineri. Studiile din domeniu au identificat la membri grupului de apartenenta similaritatea comportamentului de fumat.

Convingeri ale adolescentilor despre fumat:

- "fumatul te face atractiv"

- "fumatul te face independent si mai matur"

- "fumatul te face sa te simti bine"

- "tutunul nu este un drog, nu-ti face nici un rau"

2. ALCOOLUL SI DEPENDENTA DE ALCOOL

Conceptii ale adolescentilor fata de consumul de alcool care intaresc si mentin consumul:

beau fiindca si prietenii mei o fac

- beau fiindca altfel ceilalti vor rade de mine

- beau fiindca asta fac barbatii

- beau fiindca asta ma face mai interesant

- beau fiindca am probleme pe care nu stiu cum sa le rezolv

3. DROGURILE SI DEPENDENTA DE DROGURI

Factorii care conduc la formarea unor atitudini pozitive fata de droguri sunt:

- curiozitatea

- rezolvarea problemelor

- formarea unei imagini sociale (credinta ca pot castiga aprecierea si respectul

celorlalti)

- presiunea grupului (prietenii lor consuma si ei droguri)

- o stima de sine scazuta (pentru a se simti mai curajos, valoros, interesant)

- un raspuns la singuratate

Convingeri ale adolescentilor fata de droguri:

- consumul de droguri o singura data nu are efecte negative

- adolescentii, tineri nu pot deveni dependenti

- este usor sa te opresti daca doresti

- consumul de alcool sau droguri iti rezolva problemele

- drogul te face sa comunici mai usor

- numai indivizii slabi ajung dependenti de droguri

- drogurile sunt oferite numai de straini

4. SEXUALITATEA

- in procesul de dezvoltare rolul sexualitatii este pregnant, contribuind la formarea

identitatii de sine si a celei sociale.

- in dezvoltarea unei sexualitati armonioase conteaza modul in care individul se

defineste pe sine ca persoana in raport cu ceilalti, modul in care intelege sentimentele

de iubire, afectiune, prietenie, intimitate, modul in care ia decizii si isi asuma

responsabilitatea pentru ele.

- educatia pentru sanatate sexuala trebuie realizata pe parcursul intregii dezvoltari,

tinand cont de elementele specifice fiecarei varste si niveluri de dezvoltare intelectuala

si emotionala.

Programele de educatie ale sexualitatii ar trebui sa vizeze 6 componente de baza:

- dezvoltarea umana (ex. acceptarea si aprecierea propriului corp, interactiunea cu

ambele sexe intr-un mod potrivit si respectuos, acceptarea diferentelor de gen)

- relatiile interpersonale (ex. exprimarea dragostei si intimitatii in moduri diferite si

responsabile, evitarea relatiilor de exploatare si de manifestare, formarea unor atitudini

pozitive fata de relatiile de prietenie)

- deprinderi personale (ex. asumarea responsabilitati pentru propriul corp, abilitatea de a face fata

presiunii grupului)

- comportament sexual (ex. implicarea in relatii sexuale caracterizate prin responsabilitate,

onestitate si incredere, exprimarea propriei sexualitati respectand drepturile altora)

- sanatate sexuala (ex. cunoasterea si utilizarea metodelor de contraceptie, evitarea contactarii sau transmiterii

bolilor cu transmitere sexuala, informare privind SIDA, prevenirea abuzului sexual)

- societate si cultura (respingerea abordarii vulgare si de tip pornografic a sexualitatii si valorilor sexuale,

atitudine critica fata de perceptia sociala a femeii ca "obiect sexual", demonstrarea tolerantei fata de cei cu

stiluri de viata si valori sexuale diferite) 

Stereotipuri de gen un set de prescriptii sociale sau culturale privind

rolul de gen.

In orientarea pentru cariera acestea se manifesta prin:

convingerea ca anumite ocupatii (asistent medical, profesor, secretara) sunt

"feminine", iar altele (mecanic, inginer, medic) sunt "masculine";

considerarea femeii ca fiind orientata spre activitatile bazate pe relationarea

cu ceilalti, in timp ce cariera barbatului este definita social in termenii

activitatilor de productie, desfasurate in afara spatiului domestic;

Ca urmare a stereotipurilor de gen, dezvoltarea potentialului individual al

fiecarui copil, fata sau baiat, este limitata la explorarea domeniilor tipic

feminine sau a celor tipic masculine.

Stresul si managementul stresului.

Stresul este un raspuns al organismului la confruntarea persoanei cu situatii

si sarcini pe care le percepe ca fiind dificile sau amenintatoare.

Stresorii sau sursele de stres sunt evenimente/situatii externe sau interne,

sau conditii ale mediului, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii

de adaptare din partea individului.

Categorii de surse de stres:

scoala

- familia (probleme de comunicare in familie, divort, deces, conflicte, violenta)

- propria persoana (nemultumire fata de aspectul fizic, de anumite caracteristici

de personalitate)

- decizia pentru cariera

- starea de boala fizica sau psihica

- situatia financiara precara

- lipsa de prieteni, singuratatea, conflicte

- pierderea locului de munca

- dezastre naturale: inundatii, cutremur

Reactiile la stres:

Reactii fizice/fiziologice:

- dureri de cap sau migrene

- oboseala

- dureri musculare

- dureri de inima, palpitatii

- apetit alimentar scazut sau crescut

- insomnii

- transpiratii excesive, ameteli, stare generala de rau

Reactii cognitive:

- blocaje ale gandirii

- scaderea capacitatii de concentrare

- dificultati de reactualizare

- diminuarea creativitatii

- dificultati in luarea deciziilor

- ganduri negative despre sine, lume si viitor

- cognitii pesimiste

- ideatie suicidara

Reactii emotionale:

- iritabilitate crescuta

- proasta dispozitie

- pierderea interesului pentru prieteni si activitati preferate

- instabilitate emotionala

- anxietate

- depresie

- neincrederea in viitor

Reactii comportamentale:

- performante scazute la locul de munca sau scoala

- lipsa entuziasmului

- fumat excesiv si consum exagerat de alcool

- tulburari de somn, dificultati in adormire

- un management ineficient al timpului

- izolarea de prieteni

- comportament impulsiv

- comportamente agresive

Modalitati de management al stresului:

Constientizarea reactiilor la stres

- identificarea si exprimarea emotiilor fata de anticiparea evenimentului;

- identificarea reactiilor emotionale imediate (ex. iritabilitate) si de lunga durata (ex. neajutorare, apatie) fata de eveniment;

- identificarea reactiilor comportamentale si fiziologice privind evenimentul (ex.

evitare, izolare, stare fizica de rau);

- identificarea reactiilor cognitive fata de eveniment;

- evitarea autoblamarii sau a blamarii altora pentru eveniment;

- identificarea tendintelor dezadaptative ale gandirii fata de eveniment si fata de sine;

- reevaluarea evenimentului interpretat ca fiind stresant prin prisma gandirii pozitive;

Dezvoltarea unor abilitati de gandire si comportamente de management al stresului.

- dezvoltarea gandirii pozitive;

- dezvoltarea comunicarii pozitive cu ceilalti;

- invatarea tehnicii de a spune NU si de a spune DA;

- identificarea si rezolvarea conflictelor atunci cand apar;

- invatarea metodelor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor;

- invatarea unor metode de relaxare;

Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat

- solicitarea suportului direct si receptivitate fata de acesta;

- dezvoltarea si mentinerea relatiilor de prietenie;

Dezvoltarea unui stil de viata sanatos

practicarea regulata a exercitiilor fizice;

- renuntarea la consumul de alcool si la fumat;

- practicarea unor comportamente alimentare sanatoase;

- practicarea unor exercitii de relaxare;

Dezvoltarea stimei de sine

stabilirea prioritatilor si limitelor personale;

- participarea la activitati care dezvolta stima de sine;

- stabilirea unor scopuri realiste;

Managementul timpului

Stresul ocupational este un fenomen inevitabil in societatea actuala si se

refera la raspunsurile dezadaptative de natura fizica, emotionala si comportamentala ca urmare a unor cerinte care nu corespund capacitatilor,

resurselor sau nevoilor profesionale ale persoanei.

Cumularea acestor raspunsuri favorizeaza aparitia unor perturbari in functionarea organismului uman care pot fi regasite la nivel:

- fiziologic si somatic - stresul profesional este considerat un element de risc cardio - vascular, modificari ale unor parametrii bio-chimici si cu manifestari digestive, boli cerebrovasculare, alterarea functionarii sistemului imunitar;

- psihologic - tensiune nervoasa, iritabilitate, perturbarea functiilor cognitive (atentia, memoria), stare de insatisfactie personala si/sau profesionala;

- comportamental - scaderea productivitatii si calitatii munci, absenteism, demisii, relatii inadecvate cu colegi/familia, consum de substante (alcool, tutun), etc.

Studii realizate in tari europene indica faptul ca:

- cel putin 1/3 dintre angajati percep un nivel ridicat de stres cauzat de conflictul dintre munca si viata personala / viata de familie.

- stresul influenteaza modul de realizare a responsabilitatilor la locul de munca, atat la femei, cat si la barbati.

- 40% dintre mamele care muncesc si 25% din tatii care muncesc percep un nivel ridicat de stres cauzat de conflictul dintre munca si familie.

- 50% dintre parintii considera ca au o problema cu managementul timpului, mai ales balanta intre timpul petrecut la locul de munca si timpul petrecut cu familia.

- 2/3 dintre parinti manifesta un stres moderat - ridicat zilnic datorat dificultatilor si conflictelor de rol munca - familie.

- 2/3 dintre persoane dezvolta un stres cronic la locul de munca.

Studii recente arata ca:

- 15% dintre adulti prezinta tulburari de anxietate;

- 18% dintre adulti manifesta tulburari depresive;

- 78% dintre adulti se confrunta cu o problema emotionala sau mentala;

COMPETENTE GENERALE

q Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate.

VALORI SI ATITUDINI

Interes pentru invatare permanenta intr-o lume in schimbare;

Orientare spre o viata de calitate in prezent si in viitor;

Competente specifice	Teme / continuturi	Clasa a IX-a	Clasa a X-a	Clasa a XI-a	Clasa a XII-a
1. identificarea informatiilor, serviciilor si resurselor care promoveaza un stil de viata sanatos 2. identificarea efectelor schimbarilor sociale, economice si tehnologice asupra stilului de viata si a profesiilor 3. analizarea relatiei dintre stilul de viata si planificarea carierei	Calitatea vietii personale calitatea vietii si stilul de viata. Componentele calitatii vietii. Campanii de promovare a stilului de viata in scoala si in comunitate	X
	Calitatea relatiilor sociale violenta domestica. Consecinte emotionale, cognitive si comportamentale. Strategii de preventie in scoala si comunitate	X
	Calitatea mediului de munca schimbarile sociale, economice, politice si tehnologice in stilul de viata si tipurile de profesii pe piata muncii	X
	- planificarea carierei din perspectiva stilului de viata	X
1. analizarea informatiilor, serviciilor si resurselor care promoveaza un stil de viata de calitate si sanatate ocupationala 2, analizarea fenomenului de exploatare a copiilor prin munca 3. evaluarea relatiei dintre stilul de viata de calitate si planificarea carierei	Calitatea vietii personale stilul de viata de calitate ca resursa a performantei in munca. Factorii care influenteaza sanatatea ocupationala		X
	Calitatea relatiilor sociale si a mediului de munca exploatarea prin munca, exploatarea sexuala. Consecintele negative ale muncii asupra copiilor. Consecintele exploatarii sexuale asupra copiilor		X
	- tutoriatul si educatia covarstnicilor (peer education): optimizarea dezvoltarii personale si a optiunilor de cariera		X
	- rolul abilitatilor de comunicare si negociere in optimizarea relatiilor inter-personale la locul de munca		X
	- egalitatea de sanse in dezvoltarea carierei: grupuri dezavantajate socio-economic, minoritati etnice si culturale, genul		X
1. proiectarea unor activitati de promovare a unui stil de viata sanatos si de calitate in dezvoltarea carierei 2. evaluarea consecintelor schimbarii sociale, economice si tehnologice asupra stilului de viata si a profesiilor 3. demonstrarea unor abilitati de promovare a implicarii comunitare si a voluntariatului 4. analizarea conceptului de egalitate de sanse si egalitate de gen din perspectiva planificarii carierei	Calitatea vietii personale comportamentele stilului de viata si influenta lor asupra planificarii si dezvoltarii carierei. Promovarea comportamentelor de calitate in dezvoltarea propriei cariere			X
	Calitatea relatiilor sociale si a mediului de munca profesii si stil de viata. Diferentele dintre profesii si stilul de viata asociat lor			X
	- implicarea comunitara si voluntariat: modalitati de dezvoltare a propriei cariere			X
	- actiuni comunitare in situatii de criza, de exemplu in urma unor catastrofe naturale (inundatii, cutremur), accidente (aviatice, nucleare), rapiri, terorism etc.			X
	- dimensiunea de gen in dezvoltarea si planificarea carierei. Stereotipurile de gen ca bariere in optiunile de cariera			X
Competente specifice	Teme / continuturi	Clasa a IX-a	Clasa a X-a	Clasa a XI-a	Clasa a XII-a
1. analizarea conceptului de calitate a vietii in contextul dezvoltarii carierei 2. demonstrarea abilitatilor de management al stresului in pregatirea pentru examene 3. elaborarea unui proiect de prevenire a exploatarii copiilor prin munca 4. aplicarea unui proiect de implicare comunitara cu scopul promovarii conceptului de cariera si calitatea vietii	Calitatea vietii personale componentele calitatii vietii. Resurse personale de imbunatatire a calitatii vietii. Impactul carierei si a profesiei asupra calitatii vietii				X
	- calitatea vietii in situatii de criza: cum influenteaza o situatie de criza calitatea vietii unei persoane. Modalitati de interventie in situatii de criza. Centrele de criza				X
	Calitatea relatiilor sociale si a mediului de munca pregatirea pentru examene si managementul stresului				X
	- aspecte legale ale muncii copiilor: tipul si numarul de ore legal permise de munca. Diferente de gen in activitatile de munca ale copiilor. Prevenirea exploatarii copiilor prin munca				X
	- implicarea comunitara ca modalitate de promovare a dezvoltarii carierei si calitatii vietii				X

Exemple de activitati de invatare:

Sursele de stres din viata mea - rugati elevii sa identifice principalele surse de stres cu care se confrunta la scoala, in familie, in relatiile cu prietenii si in relatia cu ei insisi, rugati-i sa noteze aceste situatii in fisa de lucru si sa o completeze cu alte situatii specifice. Grupati elevii in perechi si cereti-le sa organizeze situatiile identificate in trei categorii: 1. care permit actiuni imediate, 2. care permit actiuni viitoare, 3. care merita/trebuie ignorate sau tolerate. Oferiti exemple de situatii care merita tolerate (imaginea corporala, unele caracteristici ale parintilor, etc.). Analizati organizarea situatiilor pe cele trei categorii si discutati relevanta situatiilor care permit actiuni imediate sau viitoare si a celor care nu permit astfel de actiuni. Discutati care este impactul stresului asupra calitatii vietii, care sunt actiunile imediate ce pot fi intreprinse pentru a reduce impactul agentilor stresori, cum pot fi tolerate unele din lucrurile care nu pot fi schimbate.

Stereotipuri si diferente de gen - discutati cu elevi despre stereotipurile pe care le au oamenii referitor la genuri si diferentele efective care exista intre fete si baieti. Dati elevilor sa completeze fisa de lucru. Analizati raspunsurile date si identificati eventualele stereotipuri de gen prezente in afirmatiile lor. Identificati impreuna cu ei diferente reale intre fete si baieti si explicati conceptul de stereotip de gen, analizati cum influenteaza acestea comportamentele, precum si modalitatile prin care pot fi modificate acestea. 

Exemple de activitati de invatare:

Planificarea activitatilor - identificati impreuna cu elevii posibile surse de stres si discutati despre rolul planificarii activitatilor in reducerea nivelului de stres. Cereti elevilor sa dea exemple de situatii in care stresul a aparut datorita lipsei de planificare. Alcatuiti o lista cu cel putin 10 situatii stresante pentru ei. Cereti-le sa se gandeasca in ce masura pot sau nu controla aceste situatii, respectiv in ce masura pot face ceva pentru schimbarea situatiei. Oferiti cat mai multe exemple de situatii care pot fi controlate si care nu pot fi controlate de ei. Rugati elevi sa plaseze situatiile stresante identificate intr-una din casutele tabelului din fisa de lucru. Intrebati-i de ce cred ca ne ingrijoreaza lucrurile pe care nu le putem controla, de ce uni oamenii se streseaza mai mult decat altii. Exista anumite aspecte ale personalitatii care pot avea legatura cu ingrijorarea excesiva?