Cercetare, schimbare, inovatie si reforma.

Cercetare, schimbare, inovatie si reforma.

Partea intai Cercetare in pedagogie, specific si continuitate.

Partea a doua   Schimbare, inovatie si reforma

1. Cercetare in pedagogie, specific si continuitate.

Plan de idei

1. Izvoarele pedagogiei si modul de constructie a adevarurilor pedagogice.
2. Specificul cercetarii in pedagogie.
3. Caracteristicile cercetarii pedagogice si valoarea ei pentru rezolvarea problemelor practice.

4. Cercetare actiune ca tip de cercetare tot mai acceptat in campul educational

5. Metodele de cercetare cele mai frecvent utilizate si caracteristicile lor.
6. Etapele unei cercetari asupra fenomenelor educative.

1. Izvoarele pedagogiei si modul de constructie a adevarurilor pedagogice.

O intrebare fireasca apare atunci cand demonstram adevarurile pedagogieie: cum au fost ele accumulate, sau cum au fost sintetizate tezele cele mai cunoscute in explicatia fenomenului educational. Sunt identificate trei izvoalre a adevarurilor promovate de pedagogie

a. Practica educationala. Educatia este continuitate si evolutie in acelasi timp. Mare parte a adevarurilor pe care le promoveaza teoriile educationale vin din experientele reusite, de succes, din ceea ce se numeste practica pozitiva sau bune practice in sprijinirea evolutiei fiintei umane si in promovarea unei dezvoltari sociale care se axeaza pe valorile continuitatii. Educatia este o actiune care se desavarseste prin transmiterea rezultateleor positive si generalizarea lor prin intermediul stiintei pedagogiei.

b. Analiza critica a stadiului de dezvoltare a stiintelor educatiei, adica a conceptelor, teoriilor, sistemelor explicative cele mai frecvent utilizate. Exista o evolutie a conceptelor si a teoriilor explicative care se leaga de progresul gandirii si de evolutia politicilor si practicilor dar si de diversitatea abordarilor posibile. Cercetarea fundamentala, a izvoarelor teorertice este extrem de importanta in proiectarea schimbarilor necesare.

c. Aplicarea descoperirilor aparute si identificate in cercetarea si practica altor discipline de natura pozitiva sau filozofica.

Pedagogia este intim legata de evolutia descoperirilor legate de viata omului si de valorile sociale prin care acesta se desavarseste. Un exemplu este disputa si analiza axiologica actuala a descoperirilor geneticii, reproducerii umane prin ingineria genetica si problematica clonarii umane.

2. Specificul cercetarii in pedagogie.

Ca orice stiinta si pedagogia are specifica cercetarea.

Cercetarea in sfera fenomenului educational are ca trasaturi fundamentale urmatoarele

1. Poseda un corp de metode stiintifice de masurare si analiza. Acestea sunt

cele generale din toate stiintele socio-umane dar si

metode specifice care se adaptaza studierii si analizei educatiei. Metoda cea mai indreptatita sa ofere solutii stiintifice este metoda experimentului pedagogic.

2. Pentru ca educatia ca obiect de studiu al cercetarii pedagogice este un fenomen complex, caracterizat de UNICITATE si IREPETATIVITATE, putem spune ca

fiecare activitate educativa este o forma de cercetare prin rezultatele sale unice

fiecare educator, isi insuseste anumite modele de actiune dar, in acelasi timp actioneaza ca un cercetator, pentru ca vor aparea mereu variabile unice, caracteristice fenomenului unic de influentare si schimbare in plan individual si social

ca stiinta aplicata pedagogia determina ca fiecare strategie de educatie sa fie considerata ca un fapt de cercetare pentru ca solutiile trebuie mereu adaptate

3. Orientarea educatiei spre metode de tip participativ active in educatie determina reflectia asupra faptului ca fiecare copil, elev, adult aflat sub influenta factorilor educationali, in momentul in care isi construieste propria experienta are o atitudine de cercetator. Analizeaza, compara, masoara si trage concluzii pentru viitor.
4. Caracteristicile cercetarii actuale in pedagogie dupa E. FAURE sunt legate de

elemente de:

- interdisciplinaritate

- prospectiva

- operationala

- praxiologica

5. Exista o miscare in cercetarea pedagogica actuala intre PED.EPERIMENTALA si PED.EXPERIENTIALA.

6. Nevoia echipelor de cercetare.

In prefata de la lucrarea Istoria universala a pedagogiei experimentale, EDP, 1995, a lui G.de LANDSCHEERE, prof.I.Gh.STANCIU identifica o schimbare care se petrece la nivelul cercetarilor actuale. Acesta nu este noua, ci vine din istoria devenirii pedagogiei ca stiinta, in urma cu 100 de ani. De la inceput au existat in cercetare doua directii fundamentale. Ped. EXPERIMENTALA s-a afirmat de la primele sale manifestari ca o orientare stiintifica preocupata in mod deosebit de rigoarea masuratorilor, de relevarea aspectelor cantitative ale fenomenelor cercetate. Atentia acordata exactitatii masuratorilor a permis rezultate valoroase care s-au impus atentiei practicii educationale. Cu toate acestea inca din primele decenii se poate abserva existenta chiar in pedagogia americana a doua tendinte:

una promovata de THORNDIKE pentru care esentiala este EVALUAREA CANTITATIVA a fenomenelor educationale

alta reprezentata de W. JAMES si J. DEWEY care pretuiau EVALUAREA CALITATIVA, concretizata in judecati de valoare care iau in seama ansamblul conditiilor in care se petrece un fenomen sau altul.

Din anii 60 disputa intre cele doua directii una bazata pe CANTITATIV si cealalta pe CALITATIV s-a intensificat. Pe de o parte se manifesta increderea ca in pedagogie se pot formula LEGI pe baze si se pot preciza conditiile necesare si suficiente spre a produce un EFECT dat, pe de alta parte se mentine aprecierea ca fenomenul educational este MULT PREA COMPLX si ca in structura sa este implicat un numar mare de variabile greu si chiar imposibil de a fi identificate si de a permite formularea unor legi universal valabile.

De aceea si LANDSCHEERE precizeaza ca studiile CANTITATIVE si cele CALITATIVE se completeaza in orice program de cercetare, Astfel, prin dubla sa orintare, cantitativa si calitativa, manifestata abia dupa anii 70 cercetarea in educatie este pregatita sa rezolve problemele esentiale cu care se confrunta invatamantul contemporan.

Realtia dintre CERCETAREA PED. Si PRACTICA ED. E o chestiune foarte delicata pentru ca exista un RIM LENT de preluare a rezultatelor cercetarii in cadrul practicii. Aceasta se datoreaza ezoterismului literaturii stiintifice si stilului artizanal al pregatirii educatorilor.

In prezent se confrunta numeroase teorii fiecare considerand ca este cea mai apropiata de adevar. Exista o cantitate imensa de CARAMIZI din care s-ar putea alcatui o teorie generala asupra educatiei. I. GH. STANCIU spune ca se asteapta o MINTE GENIALA pentru a face aceasta.

Inca din 1924, SIMON observa:

3. Cercetare actiune ca tip de cercetare tot mai acceptat in campul educational

Conceptul de cercetare actiune. Acesta este o directie actuala in campul educational si exprima o anume forma de cercetare orintata cu precadere spre schimbare si rezultate concrete. Tinde sa inlocuiasca cercetarea experimentala care era considerata eticheta pedagogiei ca stinta.

A aparut ca metoda si reactie impotriva pozitivismului si a anchetei informative in care elementul de schimbare sociala, desi nu e exclus este diluat si secundar. Prin opozitie CA vizeaza in principal schimbarea, combinand investigatia stiintifica si actiunea practica.

Ea este un proces care pune in relatie cercetatorul si agentii schimbarii producand o relatie continua intre teorie si practica, intre cercetare si practica, care se potenteaza reciproc.

CA are menirea de a aduce o solutie unei probleme prin persoanele interesate direct nu prin forte sau solutii exterioare.

In plan stiintific CA reprezinta o contestare a cercetarii clasice, ea se legitimeaza prin accentul egal pus pe analiza si actiune, pe incitarea si implicarea tuturor participantilor, care isi stabilesc in comun problematica relevanta si solutiile.

Practic este vorba de o cercetare de tip EXPERIENTIAL care presupune interventia cercetatorului in fenomenul educational, implicarea sa si orientarea spre solutii practice-aplicative.

Ea se refera in principal la rezolvarea unor probleme care vizeaza dinamica grupurilor. Se manifesta ca metoda de animare sociala care urmareste modificari in comportamentul indivizilor.

Defineste cercetarea sociala aplicata care implica cercetatorul in tot demersul cercetarii.In plan practic ea apare exemplificata de sintagma:

Planifica bine, participa la schimbare si asteapta-te si la alte rezultate decat cele propuse initial.

Se recunoaste rolul lui J. Dewey in dezvoltarea acestui tip de cercetare. Invatare prin actiune sociala. (learning by doing), apoi studiile lui K Lewin pornind de la jocul rolurilor sociale in rezolvarea conflictelor.

Se subliniaza si analiza componentelor de cooperare pe care cercetarea actiune le propune.

Ca o expresie sintetica, aceasta inseamna si a introduce rigoarea stiintifica in actiunea de zi cu zi.

Rolul cercetatorului poate fi nuantat de la a oferi alternative de actiune pana la a actiona direct in colaborare cu actorii educatiei.

Intre cercetator si educator exista o colaborare pe pozitii de parteneriat. Colaborarea poate fi periodica, cu rol de consultanta sau totala cand este impreuna cu educatorul pe toata durata operaratiilor de introducere a noului.

Ideea unei colaborari si apropieri intre cercetator si cel care aduce si aplica inovatia propiu zisa are o istorie a ei legata de semnificatia pe care o acordam legaturii dintre TEORIE si PRACTICA. Atenuand rolul cercetatorului in folosul participarii sale in grupul de implementare, CA a avut ca prime experiente inovatii in educatia adultilor.

Subliniem ca acest tip de cercetare se preocupa in primul rand de actiunea sociala si de cultivarea relatiilor sociale eficiente.

Schimband, vazand si facand.

Schimbarea este punctul forte

Nu numai a masura ci si a interveni.

G. De LANDSCHEERE p.266, considera ca acest tip de cercetare participativa este unica si cu validitate foarte ridicata pentru ca elimina ceercetarea dura de tip fundamental bazata pe analiza contitativa si aduce in dezbaterea epistemologiei actuale din stiintele socio-umane opozitia dintre cantitate si calitate.

Se recunoaste faptul ca CA reuseste mai bine sa reduca distanta dintre teorie (stiinta) si practica (actiune educativa). Teoria nu reuseste sa ofere mereu solutii clare. Acceptand idea complexitatii fenomenului educational si a diversitatii stilurilor de invatare didactica se simte nevoia de solutii locale, care se identifica cu anumite situatii particulare. Aici inetrvine cercetarea actiune. In anumite situatii educatorul nu gaseste solutii in teorie si doar actiunea ii ofera sansa de a rezolva o anume situatie. C.A. poate fi urmata de o cercetare de tip experiment care sa extraga principii generalizatoare. Aici este punctual de legatura si intelegere in teoria cercetarii.

Adimiterea prin CA a particularului, a unicului constituie un castig. Intr-o pedagogie care promoveaza relatiile de tip democratic, egalizarea sanselor si particiaparea tuturor.

- Orice CA presupune ca prim moment nevoia de schimbare, adica introducerea unei inovatii. Aceasta este determinata de practica pedagogica si apare ca o intrebare concreta, ce este de facut pentru rezolvarea unei probleme anume. In campul actiunii se introduce interventia cercetatorului care in colaborare cu educatorul evalueaza starea initiala, cerintele actiunii, alternativele posibile deinterventie, limitele si barierele actiunii.

- Al doilea moment il constituie discutarea schimbarii-cercetarii si negocierea solutiilor optime.

- In urma acestor analize la care participa atat cercetatorul cat si cei care vor introduce schimbara, se elaboreaza un plan general de interventie. La acest moment este important sa se stabileasca si instrumentele evaluarii initiale, continue si finale. F. KEMMIS si col.1988, considera ca CA este o spirala care ca momente principale

campul actiunii si elaborarea unui plan general

primul pas al actiunii,

control

reflexie, reconsiderare, discutie

replanificare, intelegere si invatare

evaluarea,

planul general revizuit

al doilea pas de actiune

control

reconsiderare, reflexive, discutie

replanificare, intelegere si invatare

evaluare si ciclul se continua spiralic.

- Este necesara stabilirea clara a rolurilor fiecarui participant, clarificarea obiectivelor urmarite, descrierea pasilor de urmat si a termenelor stabilite, esalonarea in timp a actiunilor precum si monitorizarea fiecarei etape.

- Controlul actiunii tebuie asigurat prin schimburi de idei, opinii, reflexive si aduce la reconsiderarea planului intial.

Scopul acestui tip de cercetare este invatarea unor comportamente noi, de aceea este nevoie de intelegere, acceptare a aschimbarii si replanificare in anumite momente.

Revizuirea planului general initial apare ca fireasca dupa primul pas al cercetarii.

In sinteza, CA se caracterizeaza prin

planificare in etape

etapele sunt clare

instrumente de evaluare a actiunii

flexibilitatea in reconsiderarea planului initial

accentul pus pe invatarea unor noi comportamente

5.Metodele de cercetare cele mai frecvent utilizate si caracteristicile lor.

Pedagogia foloseste doua tipuri de metode

metodele de cercetare stiintifica

metodele didactice.

Cercetarea stiintifica in pedagogie poate fi  de mai multe tipuri

cercetare teoretica fundamentala care urmareste raspunsul la unele probleme esentiale fara posibilitate imediata de aplicare (exp, natura memoriei )

cecetare aplicativa in care cunostintele stiintifice sunt folosite pentru solutionarea unor probleme de ordin practic (imbunatatirea invatarii)

cercetare operationala sau de dezvoltare care a fost folosita la inceput in sectorul militar, se pleaca de la starea de fapt si pentru a o ameliora situatia.

Cercetarea de tip operational presupune studierea relatiilor interne prin modelul lor operational.

Metoda inseamna ansamblul regulilor sau mijloacelor folosite pentru a descoperi, transmite, demonstra adevarurile. In metoda pedagogica se are in vedere si insusirea acestora. Pedagogia are metode care descopera si analizeaza adevarurile stiintifice dar si metode care transmit, demonstreaza si asimileza informatiile, competentele, capacitatile si atitudinile.

In cercetarea stiintifica intreprinsa in pedagogie avem mai multe tipuri de metode

1. Metode de colectare a datelor
2. Metode de elaborare prelucrare si interpretare a rezultatelor

1. Metode de colectare a datelor cele mai cunoscute sunt

observarea

experimentul

ancheta sociologica orin interviu sau chestionar

analiza, studiul produselor scolare si al documentelor scolare

studiul de caz

testele

2. Metode de elaborare prelucrare si interpretare a rezultatelor

Sunt de ordin cantitativ si calitativ.  Cele cantitative sunt metode statistice si sociometrice.

OBSERVAREA sau OBSERVATIA

Definirea

Urmarirea sistematica si intentionata a unui proces, fenomen, comportament sau a unei schimbari.

Perceptia intreprinsa intr-un anumit scop si utilizata in mod sistematic.

Un fel de fotografiere in cuvinte a ceea ce se petrece pe o anumita perioada sau intr-un anumit moment.

Etapele unei observari - stabilirea scopului

stabilirea campului observatiei

elaborarea unei scheme, protocol de observare

notarea sistematica si organizata in jurnal, schema, protocol.

Cerintele unei bune observari Limite

scopul clar - de competenta (nu oricine si oricum

planificarea  - de evidenta (nu orice)

cunostinte prealabile - de timp (trebuie sa se repete)

folosrea comparatiilor

formularea verbala

atitudiena activa fatade rezultate

Conditiile

observarea nu se face singura ci in cadrul unui sistem de metode sau in cadrul experimentului pedagogic.

Sa tinem seama de subiectivitatea celui care observa

Fiecare fenomen este irepetabil, deci exista limite in a trage concluzii stiintifice numai din observare.

EXPEERIMENTUL PEDAGOGIC

Este metoda care ofera cea mai buna dovada a caracterului stiintific al pedagogiei.

Definitia

Observatie sistematica si dirijata, provocata.

Producerea, modificarea si repetarea voita si precis orientata si controlata a fenomenului sau procesului cercetat cu scopul de a-l studia in conditiile cele mai favorabile.. Se da un nou curs si o noua dimensiune. Se controleaza situatia si factorii care participa la actul pedagogic.

Exp.pedagogic este de mai multe tipuri

de constatare

de dezvoltare

Despre specificul exp.pedagogic

se organizeaza in conditii care impun sa nu existe rezultate negative

inaplicabil in anumite sectoare ale domeniului cum ar fi scopurile educatiei

presupune introducerea unei noi variabile, a unei schimbari care e urmarita si masurata in diemnsiunile si efectele ei

presupune existenta a doua grupe de subiecti, un grup martor si un grup de experiment. Alegerea grupelor este facuta prin tehnici sociologice care presupun omogenitatea acestora, numarul suficient al subiectilor, prin criterii impuse sau intamplator. Ce ami buna metoda pentru a dovedi un esantion corect ales este stratificare adica selectia conform criteriilor care demonstraeza categoriile de subiecti posibili pentu a fi examinati. Numarul optim pentru nivelu unoe cercetari natonale este de 100-120 subiecti. LA nivelul unei scoli se pot cerceta 50-70 de subiecti .

implica formularea anteriaoara a unei IPOTEZE DE LUCRU sau DE SOLUTIONARE care determina in mare masura modalitatile de provocare si desfasurarea fenomenului sau procesului cercetat. Ipoteza nu poate fi negativa prin efectele ei. Ipoteza este un MODEL TEORETICO DEDUCTIV care sintetizeaza scopul cercetarii. Ea este o supozitie, o presupunere, intrebarea la care cercetarea cauta un raspuns.

Exista mai multe tipuri de ipoteze, descriptive si explicative. Ea este o intebare la care se cauta un raspuns, enuntul unei relatii cauzale, un principiu, postulat, o lege, o preteza, o explicatie posibila. Izvorul ipotezelor poate fi teoria, experienta, experienta cercetatoruilui, sau o alta cercetare.

Daca.atunci sau cu citci atit.

Se recomanda exp. natural nu cel de laborator. PLANCHARD considera ca fiecare scoala este un laborator al unor expeerimente daca profesorul analizeaza ceea ce se petrece si masoara si compara.

Exista limite de ordin tehnic si de ordin moral

Este greu de repetat din cauza multitudinii variabilelor implicate in actul padagogic. Sunt variabile dependente si variabile independente.

D. .MUSTER face distinctie intre metoda experimentului care este o sinteza de metode si experimentul ca etapa de schimbare a unei variabile si ca observare dirijata si provocata.

ANCHETA SOCIOLOGICA PRIN INTERVIU SAU CHESTIONAR.

Instrumentul este chestionarul sau grila de interviu. Aceasta cuprinde intrebari deschise sau inchise.

Poate fi de opinii sau de atitudini.

Cerintele fata de intrebari

claritatea

formularea supla

simple

scurte

sa nussugereze raspunsul

Limite  - subiectivitatea celui care raspunde si sinceritatea acestor raspunsuri.

De aici exista o tehnica de alcatuire a intrebarilor care cuprinde si o serie de intrebari capcana.

ANALIZA PRODUSELOR ACTIVITATII COPIILOR SI A DOCUMENTELOR SCOLARE

Ideea de a analiza produsele activitatilor in corelatie cu obiectivele procesului educativ si cu dezvoltarea personala a celor investigati.

Masura in care se exprima si se formeaza pe sine fiecare copil.

TESTELE

Sunt probe stiintifice prin care se urmareste masurarea obiectiva a unor procese psihice, aptitudini individuale

A.BINET, Al.ROSCA, D.TODORAN, G.ZAPAN, C. BONTILA,etc.

Cerinte fata de teste

validitate, masoara ce isi propune aplicat la pesoane diferite

fidelitate, obtine acelasi rezultat in conditii similare se mia numste si constanta rezultatelor

etalonare, are baremuri pe populatie, conform varstei cronologice

standardizare, rezultatele sunt in unitati ce permit compararea

sensibilitate, surprinde variatiile unei masurari

conditiile obiective ale aplicarii, corectarii, interpretarii, compararii, minutios stabile.

E.PLANCHARD le clasifica

a. Dupa natura trasaturilor masurate

- teste fizice, biometrice si senzoriale (talia, greutatea, etc)

- teste psihologice sau mintale (intelkigenta, talent, caracter, etc)

- teste pedagogice sau scolare (evaluarea cunostintelor, depronderilor si

abilitatilor)

b. Dupa modul de aplicare

- teste individuale

-teste de grup

c. Dupa materialul folosit

- t.verbale

- teste nonverbale sau grafice sau practice.

d.Dupa scopul urmarit

- t.diagnostice (cauzele esecului scolar)

-teste progrnostice sau de orintare spre ce fel de studii, activitati sau inclinatii.

Sunt avantajpase pentru ca dureaza putin si prin prelucrarea lor statistica ofera multe informatii. Dar, au fost exagerate, in educatie sunt bune doar in cadrul edxperimentului pedagogic, ca un mijloc, o tehnica printre altele.

Ele surprind mai mult fenomene cantitative si nu privesc unicitea si specificitatea individuala.

METODELE DE PRELURARE A MATERIALELOR

Materialul este intai sortat pe probleme si aspecte de analizat in functei de nanumite criterii (sex, varsta,) Apoi se citeste, coteaza, evalueaza. Se efectueaza o prelucrare cantitativa si una calitativa, se stabilesc corelatii si se fac comparatii. Se folosesc in prelucrare si interpretare

metode logice de tip analiza, sinteza, inductie, deductie, analogie, metoda concordantei, metoda difernetelor, metoda variatiilor concomitente si metoda ramasitelor.

Se utilizeaza metode matematice si statistice.

7. Etapele unei cercetari asupra fenomenelor educative.

1. Alegerea temei, tinind cont de actualitatea problemelor si posibilitatile de rezolvare.
2. Documentarea, stabilirea starii teoretice actuale.
3. Stabilirea ipotezei de lucru
4. Intocmirea planului de cercetare
5. Adunarea materialului faptic
6. Prelucrarea materialului
7. Redactarea unei lucrari care sa sintetizeze cercetarea.

D.CHELCEA, specifica faptul ca cercetarea sociologica:

1. Definirea obiectului
2. Etapa preanchetei

1. Ipoteza si obiectivele
2. Determinarea universului anchetei
3. Alegerea esantionului
4. Alegerea tehnicii
5. Pretestarea instrumentelor
6. Aplicarea
7. Prelucrarea datelor

D. MUSTER

1. Punerea problemei
2. Alegerea temei
3. Formulrarea ipotezei
4. Colectarea datelor
5. Prelucrarea cantitativa si calitativa prin corelatii si cauzalitate
6. Formularea concluziilor
7. Elaborarea comunicarii asupra cercetarii
8. Dosarul cercetarii
9. Bibliografia

E. PLANCHARD

1. Formularea problemei
2. Adunarea datelor
3. Clasarea si prelucrarea
4. Interpretarea rezultatelor
5. Ipoteza
6. Aplicarea celor obtinute asupra datelor.

Bibliografie tema

BOCOS, M, Teoria si practica cercetarii pedagogice, Casa Cartii de stiinta, Cluj Napoca, 2003

CHELCEA, S. Metodologia cercetarii sociologice,.Metode cantitative si calitative., Ed.Economica, 2004

De LANDSCHEERE, G, Istoria universala a pedagogiei experimentale, EDP, 1995

MUSTER, Dumitru, Metodologia cercetarii in educatie si invatamant, Ed.Litera, 1985

VLASCEANU, L, Metodologia cercetarii sociale, Ed.Stiintifica si enciclopedica, 1986