Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Descrierea comportamentelor autiste. Recomandari

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Descrierea comportamentelor autiste. Recomandari


Deficit ale interactiunilor sociale


Cercetatorul M. Rutter subliniaza ca fiind esentiala pentru simptomatologia autistului caracteristicile specifice sau incapacitatile de relationare sociala si incapacitatea utilizarii pronumelui personal la persoana I.
De la bun inceput, majoritatea bebelusilor sunt fiinte sociale. De timpuriu, ei se uita spre persoanele din jur, se orienteaza spre voce, prind in mod instictual degetul, si chiar surad.
In opozitie, majoritatea copiilor cu autism par sa prezinte dificultati de invatare in ceea ce priveste angajarea in interactiunile umane cotidiene de tip “dai si primesti”. Chiar in prima luna de nastere, multi dintre ei nu reactioneaza si evita contactul vizual, uneori si cel corporal, preferand sa fie singuri. Spre deosebire de alti copii, rareori devin suparati in momentul in care parintii parasesc incaperea si rareori se bucura cand acestia se intorc.
De asemenea, copii cu autism invata mai lent cum sa interpreteze ceea ce celelalte persoane gandesc sau simt. Indicii sociale subtile, cum ar fi un suras, un tras cu ochiul, o grimasa, au putine semnificatii pentru ei. Fara abilitatea de a interpreta gesturile si expresiile faciale, viata sociala pare a fi straina. Persoanele cu autism au probleme in a vedea o situatie din punctul de vedere al altei persoane.

Recomandari
- Pentru deprinderea aptitudinilor sociale este esentiala introducerea copilului intr-un grup de copii fara probleme de socializare. De asemenea, invatarea regulilor sociale si a situatiilor in care acestea se aplica este foarte importanta pentru integrarea copilului.
- Insistenta pentru contactul vizual (sau cel putin se cere copilului sa priveasca fata adultului) atunci cand acesta ii vorbeste.
- Nu se va insista pentru contactul fizic, decat daca acesta aduce un beneficiu imediat copilului, deorece unii pot prezenta o hipersensibilitate tactila (in acest caz, contactul corporal fiind foarte inconfortabil pentru ei).
- Invatarea expresiilor faciale si corelarea acestora cu starea emotionala adecvata.
- Invatarea formelor de salut, formule de politete, raspunsuri la anumite intrebari (initial acestea vor fi raspunsuri mecanice oferite in toate situatiile similare, insa au rolul de a reduce din anxietatea copilului in fata unei situatii neprevazute).

Deficit de comunicare si limbaj

Acest deficit afecteaza atat limbajul expresiv, cat si cel receptiv, de asemenea, mimica si gestica. Unii copii autisti nu vor putea achizitiona niciodata limbajul vorbit. In cazul in care acesta este prezent pot aparea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontana sau tardiva (repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui (“tu” pentru “eu”), idiosincrazii (inventarea cuvintelor), intrebari obsesive. De asemenea, intonatia si accentul pot fi anormale.

Recomandari
- Comunicarea trebuie sa fie rara, clara, concreta, constanta
- Folosirea cuvintelor pe care copilul le intelege; utilizarea aceluiasi cuvant pentru descrierea aceleiasi situatii
- Folosirea propozitiilor scurte si simple
- Exagerarea mimicii, gesturilor si intonatiei.
- Utilizarea suportului vizual in comunicare (imagini, pictograme): acesta atrage si mentine atentia, reduce anxietatea, concretizeaza conceptele.
- Ignorare, in cazul ecolaliei sau repetarea de catre adult a ecolaliei copilului.
- Folosirea de catre adult a pronumelui inversat pana copilul invata corect pronumele
- Precizarea corecta a denumirii obiectelor si actiunilor folosite idiosincratic de catre copil
- In cazul intrebarilor obsesive – la inceput raspuns identic, apoi ignorarea intrebarii
- Ignorare la accent si intonatie anormala.

Bizarerii comportamentale

Stereotipiile – sunt miscari repetitive mecanice care au ca scop autostimularea sau detensionarea (ex. fluturatul mainilor, leganatul etc).
Autoagresivitatea – copilul recurge la un astfel de comportament pentru a se autostimula sau pentru a manipula adultii din jur (ex. lovirea coapselor cu podul palmei, muscarea mainii etc).
Patternuri (modele) restranse de activitati si interese – acestea includ rezistenta la schimbare, insistenta pentru rutine si ritualuri, fixatie pe obiecte sau preocuparea pentru anumite parti ale acestora (ex. doreste sa manance acelasi aliment in fiecare zi; nu este interesat de o masinuta, ci doar de rotile acesteia; doreste sa se joace cu aceeasi jucarie). Toatea acestea servesc nevoii lor de predictibilitate, oferindu-le un sentiment de siguranta.
Alterarea calitativa a imaginatiei – observatiile cu privire la copii autisti arata ca acestia nu se angajeaza spontan in jocul simbolic, cu exceptia celor cu autism inalt-functional (ex. nu se joaca “de-a…”, nu simuleaza actiuni familiare).

Recomandari
Modalitati de diminuare a stereotipiilor:
- Oferirea unei alternative asemanatoare ca efect
- Limitarea spatiului (i se permite sa faca miscarea stereotipa numai intr-un anumit loc: acasa, nu si pe strada), a timpului (durata si momentul zilei in care ii este permis comportamentul) si a persoanelor (numai in prezenta anumitor persoane: mama, educatoarea).
- Implicarea intr-o alta activitate.
- Folosirea stereotipiilor pentru invatarea unor deprinderi noi.
- In cazul autoagresivitatii se recomanda ignorarea (cand comportamentul nu presupune o vatamare corporala grava) atunci cand aceasta are scop manipulant. Daca are rol de autostimulare, agresivitatea va fi canalizata spre o alta actiune sau obiect (lovirea unei tobe, alergat).
- Mediul copilului autist poate suferi modificari minore, doar daca acestea vor fi introduse treptat si reprezinta o necesitate pentru copil. Fixatiile pe obiecte pot fi reduse prin acelesi metode ca si in cazul stereotipiilor.
- Imaginatia poate fi stimulata prin joc de rol, copilul fiind invatat initial sa execute mecanic o activitate. Aceasta va fi descompusa in mai multe actiuni ce vor fi insusite treptat de catre copil. Pe masura ce acesta se obisnuiste cu sarcina, cadrul va fi schimbat (vor fi folosite situatii diverse, activitatea ramanand aceeaiasi).

Indiferent de natura comportamentului deviant, eficienta cea mai mare o are terapia comportamentala, bazata pe recompensa si pedeapsa.

BIBLIOGRAFIE
Ghidul copilului autist – Timisoara, 2003
2.
Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale – DSM IV. Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania, Bucuresti 2000.








Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1357
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site