CATEGORII DOCUMENTE |
Gradinita |
Descrierea comportamentelor
autiste. Recomandari
Deficit ale
interactiunilor sociale
Cercetatorul M. Rutter
subliniaza ca fiind esentiala pentru simptomatologia autistului
caracteristicile specifice sau incapacitatile de relationare sociala si
incapacitatea utilizarii pronumelui personal la persoana I.
De la bun inceput,
majoritatea bebelusilor sunt fiinte sociale. De timpuriu, ei
se uita spre persoanele din jur, se orienteaza spre voce, prind in mod
instictual degetul, si chiar surad.
In opozitie, majoritatea
copiilor cu autism par sa prezinte dificultati de
invatare in ceea ce priveste angajarea in interactiunile umane cotidiene de tip
"dai si primesti". Chiar in prima luna de nastere,
multi dintre ei nu reactioneaza si evita contactul vizual, uneori si cel
corporal, preferand sa fie singuri. Spre deosebire de alti copii, rareori devin suparati in momentul in care parintii parasesc
incaperea si rareori se bucura cand acestia se intorc.
De asemenea, copii cu
autism invata mai lent cum sa interpreteze ceea ce
celelalte persoane gandesc sau simt. Indicii sociale subtile, cum ar fi un suras, un tras cu ochiul, o grimasa, au putine
semnificatii pentru ei. Fara abilitatea de a
interpreta gesturile si expresiile faciale, viata sociala pare a fi straina. Persoanele cu autism au probleme in a vedea o situatie din punctul
de vedere al altei persoane.
Recomandari
- Pentru deprinderea
aptitudinilor sociale este esentiala introducerea
copilului intr-un grup de copii fara probleme de socializare. De asemenea,
invatarea regulilor sociale si a situatiilor in care acestea se aplica este foarte importanta pentru integrarea copilului.
- Insistenta pentru
contactul vizual (sau cel putin se cere copilului sa
priveasca fata adultului) atunci cand acesta ii vorbeste.
- Nu se va insista pentru contactul fizic, decat daca acesta aduce
un beneficiu imediat copilului, deorece unii pot prezenta o hipersensibilitate
tactila (in acest caz, contactul corporal fiind foarte inconfortabil pentru
ei).
- Invatarea expresiilor
faciale si corelarea acestora cu starea emotionala adecvata.
- Invatarea formelor de
salut, formule de politete, raspunsuri la anumite intrebari (initial acestea
vor fi raspunsuri mecanice oferite in toate situatiile similare, insa au rolul
de a reduce din anxietatea copilului in fata unei situatii neprevazute).
Deficit
de comunicare si limbaj
Acest deficit afecteaza
atat limbajul expresiv, cat si cel receptiv, de asemenea, mimica si gestica. Unii copii
autisti nu vor putea achizitiona niciodata limbajul vorbit. In cazul in
care acesta este prezent pot aparea anumite
caracteristici stranii: ecolalie spontana sau tardiva (repetarea cuvintelor sau
frazelor), inversarea pronumelui ("tu" pentru "eu"), idiosincrazii (inventarea
cuvintelor), intrebari obsesive. De asemenea, intonatia si
accentul pot fi anormale.
Recomandari
- Comunicarea trebuie sa fie rara, clara, concreta,
- Folosirea cuvintelor pe
care copilul le intelege; utilizarea aceluiasi cuvant pentru descrierea
aceleiasi situatii
- Folosirea
propozitiilor scurte si simple
- Exagerarea mimicii,
gesturilor si intonatiei.
- Utilizarea suportului
vizual in comunicare (imagini, pictograme): acesta atrage si mentine atentia,
reduce anxietatea, concretizeaza conceptele.
- Ignorare, in cazul
ecolaliei sau repetarea de catre adult a ecolaliei
copilului.
- Folosirea de catre
adult a pronumelui inversat pana copilul invata corect pronumele
- Precizarea corecta a
denumirii obiectelor si actiunilor folosite idiosincratic de catre copil
- In cazul intrebarilor
obsesive - la inceput raspuns identic, apoi ignorarea intrebarii
- Ignorare la accent si
intonatie anormala.
Bizarerii
comportamentale
Stereotipiile - sunt
miscari repetitive mecanice care au ca scop autostimularea sau detensionarea
(ex. fluturatul mainilor, leganatul etc).
Autoagresivitatea -
copilul recurge la un astfel de comportament pentru a
se autostimula sau pentru a manipula adultii din jur (ex. lovirea coapselor cu
podul palmei, muscarea mainii etc).
Patternuri (modele)
restranse de activitati si interese - acestea includ rezistenta la schimbare,
insistenta pentru rutine si ritualuri, fixatie pe obiecte sau preocuparea
pentru anumite parti ale acestora (ex. doreste sa
manance acelasi aliment in fiecare zi; nu este interesat de o masinuta, ci doar
de rotile acesteia; doreste sa se joace cu aceeasi jucarie). Toatea acestea
servesc nevoii lor de predictibilitate, oferindu-le un
sentiment de siguranta.
Alterarea calitativa a
imaginatiei - observatiile cu privire la copii autisti arata ca acestia nu se
angajeaza spontan in jocul simbolic, cu exceptia celor cu autism
inalt-functional (ex. nu se joaca "de-a.", nu
simuleaza actiuni familiare).
Recomandari
Modalitati de diminuare
a stereotipiilor:
- Oferirea unei
alternative asemanatoare ca efect
- Limitarea spatiului (i
se permite sa faca miscarea stereotipa numai intr-un
anumit loc: acasa, nu si pe strada), a timpului (durata si momentul zilei in
care ii este permis comportamentul) si a persoanelor (numai in prezenta
anumitor persoane: mama, educatoarea).
- Implicarea intr-o alta activitate.
- Folosirea
stereotipiilor pentru invatarea unor deprinderi noi.
- In cazul
autoagresivitatii se recomanda ignorarea (cand comportamentul nu presupune o
vatamare corporala grava) atunci cand aceasta are scop manipulant. Daca are rol
de autostimulare, agresivitatea va fi canalizata spre
o alta actiune sau obiect (lovirea unei tobe, alergat).
- Mediul copilului
autist poate suferi modificari minore, doar daca acestea vor fi introduse
treptat si reprezinta o necesitate pentru copil. Fixatiile pe
obiecte pot fi reduse prin acelesi metode ca si in cazul stereotipiilor.
- Imaginatia poate fi
stimulata prin joc de rol, copilul fiind invatat initial sa
execute mecanic o activitate. Aceasta va fi descompusa
in mai multe actiuni ce vor fi insusite treptat de catre copil. Pe masura ce acesta se obisnuiste cu sarcina, cadrul va fi schimbat
(vor fi folosite situatii diverse, activitatea ramanand aceeaiasi).
Indiferent de natura
comportamentului deviant, eficienta cea mai mare o are terapia comportamentala,
bazata pe recompensa si pedeapsa.
BIBLIOGRAFIE
Ghidul
copilului autist -
2. Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor
Mentale - DSM IV. Asociatia Psihiatrilor Liberi din
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1879
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved