Educatia fizica

Educatia fizica

1. Conceptul de educatie fizica
2. Obiectivele educatiei fizice
3. Continuturi specifice educatiei fizice
4. Forme de organizare a activitatilor de educatie fizica
5. Metode utilizate in cadrul activitatilor de educatie fizica
6. Principii ale educatiei fizice

1.Conceptul de educatie fizica

Preocuparea omenilor pentru sanatate, pentru ingrijirea corpului, rezistenta, forta, a existat inca de la inceputuri, cand toate acestea erau necesare supravietuirii. Formarea si exersarea lor se realizau in activitatile zilnice de procurare a hranei (prin actiuni motrice de alergare, aruncare, catarare etc.) sau in dansurile cu caracter ritualic.

Primele cugetari ce se refera la educatia fizica dateaza din antichitate, apartinand filosofilor Xenofon, Platon si Aristotel. Inca din timpul acela, educatia fizica a fost considerata o latura importanta in formarea omului, ba chiar o conditie a dezvoltarii lui, exrcitiile fizice fiind practicate in scoala. Este cunoscuta preocuparea lumii antice pentru dezvoltarea armonioasa a trupului dar si a sufletului. Ne-a ramas din cultura latina cugetarea "minte sanatoasa in trup sanatos", iar grecii au initiat Jocurile Olimpice, manifestare a sportivitatii, curajului si onestitatii.

Si in prezent este recunoscuta importanta pregatirii fizice, in Romania, educatia fizica fiind disciplina de invatamant obligatorie in toate ciclurile de invatamant. Privita in sens pedagogic extins, educatia fizica este o latura sau o dimensiune educationala integrata intr-un ansamblu de laturi sau dimensiuni (intelectuala, morala, profesionala, estetica) care urmareste dezvoltarea armonioasa a organismului, intarirea, mentinerea si redobandirea sanatatii, calirea organismului, formarea si perfectionarea priceperilor si deprinderilor motrice, cultivarea calitatilor psiho-fizice necesare desfasurarii oricarei activitati, muncii, exercitarii profesiunilor, activitatii sportive.

2. Obiectivele educatiei fizice

O1.Atingerea si mentinerea unui nivel optim de sanatate

Indeplinirea acestui obiectiv va asigura o dezvoltare fizica armonioasa a elevilor si o buna functionare a principalelor functii ale organismului (capacitatea respiratorie, functiile digestive, circulatorii si excretorii). De asemenea, se are in vedere si formarea unor deprinderi de alimentatie corecte si a deprinderilor de igiena corporala si igiena a exercitiului fizic. Evitarea exceselor alimentare is practicarea cu masura a exercitiilor fizice contribuie la mentinerea unui tonus emotional pozitiv, important pentru starea de sanatate psihica. Sanatatea fizica presupune si calirea organismului, prin utilizarea factorilor naturali: aer, apa, soare.

O2.Dezvoltarea fizica generala si specifica si a psihomotricitatii

Prin practicarea educatiei fizice, intr-un context organizat si sub indrumarea unui personal calificat,copiii se dezvolta armonios, conform perioadelor de varsta pe care le parcurg. Armonia corporala (inaltime, greutate, tinuta fizica) corelata cu o buna conditie fizica, cu capacitati fizice specifice (apucare, aruncare, mers, alergare,tractiune etc.) si cu initiativa si perseverenta contribuie la obtinerea de rezultate optime in activitatile intreprinse. Exercitiile fizice stimuleaza dezvoltarea capacitatilor psihomotrice (forta, viteza, rezistenta, indemanarea, supletea) necesare in viata de zi cu zi si in practicarea sportului.

O3.Formarea si dezvoltarea trasaturilor psihocomportamentale si de personalitate

Prin natura cerintelor sale, educatia fizica dezvolta procesele senzoriale (vizual, auditiv, kinestezic), capacitatea de concentrare a atentiei si atentia distributiva, capacitatile mnezice (memoria vizuala, auditiva, kinestezica), operatiile si calitatile gandirii (analiza, sinteza, comparatia, originalitatea, creativitatea, fluenta, rapiditatea).

Participarea la jocurile in echipa, respectarea regulilor jocului, necesitatea finalizarii activitatilor incepute, dezvolta vointa dar si perseverenta, tenacitatea, curajul, hotararea, trasaturile pozitive de caracter (autocontrol, modestie, solidaritate, competitivitate, cinste) si spiritul fair-play (spirit de echipa, spirit de lupta, dorinta de a invinge, respectarea adversarului, acceptarea infangerii si respectarea invingatorului).

O4. Corectarea unor deficiente fizice

Orele de educatie fizica ofera prilejul descoperirii si diagnosticarii unor deficiente fizice si, prin colaborarea cu medicul sportiv sau cu kinetoterapeutul, pot fi urmate sedinte de exercitii pentru corectarea si ameliorarea acestora. Importanta este, in acelasi timp, formarea unei atitudini corecte fata de aceste deficiente, acceptarea propriei imagini corporale si stimularea perseverentei in practicarea exercitiilor corective si recuperatorii in mod independent, cu respectarea unui porgram de exercitii fizice zilnice.

3 Continuturi specifice educatiei fizice

Continuturile specifice educatiei fizice corespund obiectivelor mentionate anterior si se realizeaza prin disciplina "educatie fizica", inclusa in curriculum-ul scolar ca disciplina obligatorie, la toate nivelurile si treptele. Acestea variaza in functie de varsta elevului (biologica si/sau psihologica) si de forma de activitate propusa (formala sau nonformala), cu valorificarea influentelor de tip informal (3, pag. 148). Continuturile specifice, realizabile in plan formal sunt aprofundate, in functie de talentul si preocuparea elevilor, in plan nonformal (prin activitati extrascolare, cerceri sportive etc.).

Principalele continuturi ale educatiei fizice sunt:

• exercitiul fizic
• gimnastica
• jocul, sportul
• turismul
• dansul

Exercitiul fizic presupune repetarea sistematica a unei miscari in vederea formarii de priceperi si deprinderi motorii, a dezvoltarii calitatilor motrice . Exercitiile fizice, practicate corect si esalonat, au efecte benefice asupra organismului. Combinate in moduri diferite, exercitiile pot imbraca forma gimansticii, dansurilor sau a jocurilor.

Gimanstica (gr. gymnastike = a face exercitii) este un sistem de exercitii fizice cu o structura proprie, realizandu-se prin respectarea unor reguli bine definite. In functie de structura si scopurile urmarite, se disting mai multe ramuri:

• gimnastica de baza
• gimnastica de performanta
• gimnastica pregatitoare
• gimnastica de productie

Gimnastica de baza este foarte raspandita, fiind practicata pe toate treptele de invatamant si in toate celelalte institutii care cer o buna conditie fizica. Aceasta urmareste formarea deprinderilor motrice si a calitatilor fizice indispensabile practicarii activitatilor sportive. Pentru aceasta sunt folosite exercitii fara aparate, exercitiile cu aparate si cu obiecte portabile.

Gimnastica de performanta sau acrobatica consta in imbinari de exercitii acrobatice cu caracter spectaculos, de exercitii artistice, cu diferite obiecte si acompaniament muzical.
Gimnastica pregatitoare consta in ansambluri de exercitii prin care se urmareste dezvoltarea capacitatilor si deprinderilor necesare practicarii anumitor sporturi, la un nivel ridicat de performanta si mentinerea formei sportive.
Gimnastica de productie difera in functie de specificul categoriei profesionale careia i se adreseaza, avand efecte benefice asupra mentinerii capacitatilor psihofizice, randamentului muncii si eliminarii oboselii

Jocul este compus din exercitii fizice complexe, guvernate de reguli, avand ca nota definitorie intrecerea. Jocurile pot fi:

• spontane sau organizate
• individuale, in perechi si in grup
• desfasurate in interior sau in aer liber

In functie de scopul si de mijloacele folosite jocurile pot fi:

• de miscare
• de miscare cu cantec
• static
• cu obiecte
• traditional de intrecere
• sportiv
• tematic etc.

Jocul are efecte benefice asupra dezvoltarii capacitatilor psihomotrice, inteligentei si relationarii cu ceilalti, participarea fiind motivata de caracterul atractiv al acestuia.

Sportul este o activitate organizata (sub aspect biologic, psihologic si tehnic) ce presupune valorificarea conditiei fizice, a capacitatilor si insusirilor psihomotrice, in scopul obtinerii performantei. Sporturile pot fi individuale si colective, fiecare ramura sportiva dispunand de regulamente, clasamente, recorduri. Antrenamentul este forma de pregatire in vederea practicarii unui sport, nivelul maxim atins fiind denumit maiestrie sportiva.

Turismul este o forma de activitate ce presupune realizarea de drumetii, plimbari, excursii. In cadrul activitatilor de educatie fizica, elevii sunt invatati sa isi organizeze timpul liber si activitatile de loisir, sa isi procure si sa intretina corespunzator echipamentele sportive specifice, sa isi petreaca timpul intr-un mod placut (concursuri de orientare turistica) si sa isi caleasca organismul cu ajutorul factorilor de mediu (soare, aer, apa).

Dansul este una dintre cele mai vechi si expresive forme de exteriorizare a starilor sufletesti. Datorita implicarii intregii personalitati in desfasurarea sa (calitati fizice dar si sensibilitate, trairi), dansul are valente terapeutice si educative. Acesta poate fi practicat in scoala sau in cadrul cluburilor de copii si tineret, fiind valorificat in cadrul serbarilor, concursurilor sau altr activitati cu caracter competitional sau de petrecere a timpului liber.

4. Forme de organizare a activitatilor de educatie fizica

In cadrul scolii forma principala de organizare o reprezinta ora de educatie fizica, desfasurata in mod organizat, sub indrumarea profesorului, respectand principii si norme psihopedagogice. Exista mai multe tipuri de lectii de educatie fizica:

• lectia de invatare
• lectia de repetare, perfectionare si consolidare a materialului insusit (de antrenament)
• lectia de verificare a cunostintelor, abilitatilor si deprinderilor motrice dobandite precum si a gradului pregatirii fizice (lectia de control)
• lectia de tip mixt (lectia de invatare antrenament)

Alte activitati organizate in cadrul scolii sunt: recreatia organizata, cercurile si colectivele spotive, concursurile, competitiile si intrecerile sportive, crosurile, excursiile si drumetiile, concursurile de orientare turistica etc.

Activitatea de educatie fizica independenta a elevilor reprezinta o continuare a activitatilor organizate in cadrul scolii dar, in acest caz, initiativa apartine elevilor. Aceste activitati desfasurate de elevi in mod independent pot fi sprijinite sau sugerate de profesor, in masura in care elevii solicita acest lucru. Desfasurarea activitatilor fizice in timpul liber este expresia constientizarii de catre copii a importantei acestora pentru starea lor de sanatate, a convingerii ca exercitiile fizice au efecte benefice asupra dezvoltarii lor.

5. Metode utilizate in cadrul activitatilor de educatie fizica

In concordanta cu specificul continuturilor sale, in orele de educatie fizica sunt folosite ca principale metode exercitiul, activitatile practice, demonstratia, jocul (didactic, de rol), observatia, studiul de caz.

6. Principii ale educatiei fizice

1. Principiul corespondentei pedagogice dintre dezvoltarea psihica si dezvoltarea fizica a personalitatii umane
2. Principiul interdependentei pedagogice dintre cultivarea permanenta a deprinderilor igienico-sanitare si dezvoltarea deplina a potentialului biologic al personalitatii umane
3. Principiul ponderii obiectivelor pedagogice de ordin practic si a metodelor didactice bazate predominant pe actiune (reala sau simulata)
4. Pricipiul deschiderii educatiei fizice spre activitatea sportiva de masa si de performanta