FINANTAREA SI ADMINISTRAREA DESCENTRALIZATA A INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR DE STAT

FINANTAREA SI ADMINISTRAREA DESCENTRALIZATA A INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR DE STAT

1 SPECIFICARI ALE LEGII INVATAMANTULUI SI ALE STATUTULUI PERSONALULUI DIDACTIC

Finantarea invǎtǎmantului de stat se asigurǎ din fonduri publice, in limitele a cel putin 4 % din PIB, asigurandu-se anual o crestere permanentǎ a alocatiilor bugetare

Pentru finantarea invǎtǎmantului preuniversitar de stat din fonduri publice, se asigurǎ anual o crestere a alocatiilor bugetare panǎ la minimum 6 % din PIB in anul 2007.

Principiile noului sistem de finantare si administrare a scolilor:

SCOALA este o institutie de educatie si cultura pusa in slujba comunitatii, iar menirea ei trebuie sprijinita de toti membrii comunitatii.

COMUNITATEA LOCALA sustine material si financiar scoala si participa prin reprezentanti in consiliul de administratie la conducerea si administrarea ei.

DIRECTORUL este managerul scolii, conducatorul procesului instructiv - educativ si principalul ei administrator.

CONSILIUL LOCAL este principalul responsabil pentru asigurarea conditiilor financiare si materiale de functionare a scolii.

PRIMARUL este ordonatorul principal de credite al scolii care duce la indeplinire hotararile consiliului local cu privire la finantarea si administrarea scolii.

INSPECTORATUL SCOLAR monitorizeaza si evalueaza calitatea procesului instructiv - educativ din scoala si coordoneaza politica de numire si evaluare a personalului didactic si de conducere din scoala.

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII monitorizeaza si evalueaza, la nivel national, buna functionare a sistemului de invatamant, formuleaza strategii si politici de dezvoltare si asigura cadrul legislativ de functionare a sistemului de invatamant.

BUGETUL DE STAT alimenteaza bugetele locale cu cca. 80% din fondurile necesare finantarii invatamantului.

2. RETEAUA SCOLARA

Institutiile de invǎtǎmant cu minimum 200 de elevi sau cu minimum 100 de prescolari sunt institutii publice cu personalitate juridicǎ

Unitǎtile de invǎtǎmant cu un numǎr mai mic de 200/100 de elevi/prescolari se reorganizeazǎ in cadrul unor unitǎti de invǎtǎmant cu personalitate juridicǎ aflate in subordinea aceluiasi ordonator principal de credite, ca structuri ale acestora

In mod exceptional, autoritǎtile administratiei publice locale pot aproba, cu avizul MEdC, functionarea unor unitǎti cu un numǎr mai mic de 200/100 de elevi/prescolari

3. CONDUCEREA UNITATII DE INVǍTǍMANT

Unitatea de invǎtǎmant este condusǎ de Consiliul de Administratie

Directorul unitǎtii de invǎtǎmant este presdintele Consiliului de Administratie

Directorul realizeazǎ conducerea operativǎ a unitǎtii de invǎtǎmant

In activitatea de conducere, directorul este ajutat, dupǎ caz, de directorul adjunct si se bazeazǎ pe consiliul profesoral si consiliul scolar

Activitatea managerialǎ curentǎ a structurilor scolare este asiguratǎ de un cadru didactic coordonator, desemnat de directorul unitǎtii de invǎtǎmant

Directorul unitǎtii de invǎtǎmant are calitatea de ordonator tertiar de credite

COMPONENTA CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE

Consiliul de Administratie este format din:

● director

● director adjunct

● reprezentantul consiliului local

● reprezentantul primarului

● reprezentanti ai pǎrintilor

● 1 - 5 reprezentanti ai cadrelor didactice 

● reprezentantul agentilor economici

● un reprezentant al elevilor pentru ciclul secundar superior

● 13 - 15 membri

● in mediul rural se va avea in vedere ca in Consiliile de Administratie sǎ fie reprezentate corespunzǎtor structurile scolare din satele apartinǎtoare

5. ATRIBUTIILE CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE

Administreazǎ prin delegare din partea Consiliului Local, terenurile si clǎdirile in care isi desfǎsoarǎ activitatea unitatea de invǎtǎmant si prin preluare de la vechiul Consiliu de Administratie, celelalte componente ale bazei materiale

Avizeazǎ proiectul programului de dezvoltare a unitǎtii de invǎtǎmant

Avizeazǎ proiectele de plan anual de scolarizare, statul de functii si bugetul unitǎtii de invǎtǎmant

Avizeazǎ corectiile propuse de director privind bugetul unitǎtii de invǎtǎmant

Participǎ la numirea directorului si directorului adjunct si acordǎ avizul consultativ pentru ocuparea functiilor de director si director adjunct

Stabileste structura si numǎrul de posturi pentru personalului didactic auxiliar si nedidactic

Aprobǎ calificativele anuale ale personalului angajat

6. ATRIBUTIILE DIRECTORULUI UNITATII DE INVATAMANT

Prezideazǎ sedintele Consiliului de Administratie

Reprezintǎ scoala in relatiile cu terte persoane fizice si juridice

Este ordonator tertiar de credite

Elaboreazǎ proiectele planurilor anuale de scolarizare, ale statelor de functii si proiectele de buget

Propune Consiliului de Administratie corectii bugetare

Face parte din comisia de selectare si promovare a personalului

Stabileste atributiile personalului din subordine

Negociazǎ si semneazǎ contractele individuale de muncǎ

Asigurǎ evaluarea anualǎ a personalului angajat si propune Consiliului de Administratie calificativele anuale

Rǎspunde in fata primarului, ca ordonator principal de credite, de managementul financiar exercitat

Rǎspunde in fata inspectorului scolar general si ordonatorului principal de credite pentru calitatea managementului institutional

Rǎspunde in fata Consiliului de Administratie pentru problemele de naturǎ administrativǎ

7. POLITICI DE PERSONAL

Ocuparea functiilor de director si director adjunct se face pe bazǎ de concurs, cu avizele consultative ale Consiliului de Administratie si ale Consiliului Local

Functiile de director si director adjunct pot fi ocupate de personalul didactic titular, avand cel putin gradul didactic II si vechime la catedrǎ de cel putin 5 ani, care se distinge prin calitǎti profesionale, manageriale si morale

Directorii unitǎtilor de invǎtǎmant prescolar si obligatoriu sunt numiti de cǎtre inspectorul scolar general

Directorii unitǎtilor din invǎtǎmantul liceeal, postliceeal si ai scolilor de arte si meserii sunt numiti de ministrul educatiei si cercetǎrii, la propunerea inspectorului scolar general

Directorul adjunct este numit prin decizia directorului unitǎtii de invǎtǎmant, pe baza hotǎrarii Consiliului de Administratie, cu consultarea Consiliului Profesoral

Activitatea managerialǎ curentǎ a structurilor unitǎtilor de invǎtǎmant este asiguratǎ de un cadru didactic coordonator, desemnat de directorul scolii

8 SALARIZAREA DIRECTORULUI SI DIRECTORULUI ADJUNCT

Directorul unitǎtii de invǎtǎmant are un salariu de bazǎ care sa calculeazǎ la nivelul maxim al functiei didactice corespunzǎtoare studiilor, gradul I, cu vechime de peste 40 ani, la care se adaugǎ o indemnizatie de conducere de panǎ la 50 %

Directorul adjunct unitǎtii de invǎtǎmant are un salariu de bazǎ care se calculeazǎ la nivelul maxim al functiei didactice corespunzǎtoare studiilor, la care se adaugǎ o indemnizatie de conducere de panǎ la 40 %

Nivelurile indemnizatiilor pentru director si director adjunct se stabilesc in functie de:

● numǎrul de elevi

● mǎrimea si gradul de complexitate al unitǎtii

● performantele manageriale ale acestuia

● performantele educationale ale unitǎtii

Nivelul indemnizatiei directorului se fixeazǎ de inspectorul scolar general cu avizul Consiliului de Administratie, iar nivelul indemnizatiei directorului adjunct se aprobǎ de inspectorul scolar general, la propunerea directorului unitǎtii de invǎtǎmant

Indemnizatiile directorului si directorului adjunct sunt mentionate in contractul de management educational si pot fi revizuite anual in functie de modificǎrile volumului si gradului de complexitate al activitǎtii si de performantele manageriale individuale

La salariul de bazǎ si indemnizatia de conducere se adaugǎ si celelalte drepturi prevǎzute de lege

9. OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE

Ocuparea posturilor didactice se face in conformitate cu prevederile inscrise in lege si in metodologia elaboratǎ de Ministerul Educatiei si Cercetǎrii

Concursul de ocupare a posturilor se organizeazǎ de Inspectoratul Scolar Judetean si directorul scolii

Angajarea pe post se face de directorul unitǎtii de invǎtǎmant, semnatǎ de inspectorul scolar general

Structura si numǎrul posturilor pentru personalul didactic auxiliar se stabilesc de cǎtre Consiliul de Administratie al unitǎtii de invǎtǎmant, pe baza criteriilor de normare elaborate de MEdC, potrivit legii

Statul de functii pentru personalul didactic si didactic auxiliar se intocmeste de directorul scolii, avizat de ordonatorul principal de credite si aprobat de inspectorul scolar general

Statul de functii pentru personalul nedidactic se intocmeste de directorul scolii si este avizat de Consiliul de Administratie al unitǎtii de invǎtǎmant si aprobat de ordonatorul principal de credite

10. FINANTAREA UNITATILOR DE INVATAMANT

Unitǎtile de invǎtǎmant preuniversitar de stat sunt finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitǎtilor administrativ - teritoriale pe a cǎror razǎ isi desfǎsoarǎ activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii

Finantarea unitǎtilor de invǎtǎmant preuniversitar de stat cuprinde:

● finantarea de bazǎ

● finantarea complementarǎ

10.1. FINANTAREA DE BAZA

Finantarea  de bazǎ se referǎ la cheltuielile ale cǎror cuantum este determinat preponderent de numǎrul de elevi din scoalǎ

Categorii de cheltuieli ale finantǎrii de bazǎ:

● cheltuieli de personal

cheltuieli materiale curente si servicii

cheltuieli cu perfectionarea profesionalǎ a personalului

10.2 FINANTAREA COMPLEMENTARǍ

Finantarea complementarǎ se referǎ la acele cheltuieli a cǎror mǎrime este determinatǎ preponderent de factorii tehnici ai bazei materiale, dispersia si mǎrimea spatiilor de invǎtǎmant, situatia social - economicǎ a elevilor si cadrelor didactice

Categorii de cheltuieli ale finantǎrii complementare:

● consolidǎri, investitii, reparatii capitale

cheltuieli pentru organizarea evaluǎrilor, simulǎrilor si examenelor nationale ale elevilor

cheltuieli cu bursele elevilor

cheltuieli cu transportul elevilor

cheltuieli pentru navetǎ, respectiv cele 6 cǎlǎtorii pentru cadrele didactice si didactice auxiliare

cheltuieli pentru examinarea medicalǎ, cu exceptia celor gratuite, potrivit legii

cheltuieli pentru concursuri scolare si activitǎti educative, cultural - artistice, sportive, turistice

10.3. COSTUL STANDARD/ELEV

Cuantumul fondurilor pentru finantarea de bazǎ se stabileste in functie de costul standard pe elev/prescolar

Costul standard reprezintǎ nivelul cheltuielilor elev/prescolar calculate in baza consumurilor fizice normate fixate prin lege si prin actele normative emise de organismele guvernamentale de specialitate:

● suprafata de spatiu de invǎtǎmant ce trebuie sǎ revinǎ unui elev

● consum de energie electricǎ si termicǎ

● dotare cu tehnicǎ de calcul si mijloace de invǎtǎmant

● materiale de intretinere si curǎtenie

● numǎr de elevi pe post didactic, etc.

Costul standard pe elev/prescolar se calculeazǎ diferentiat in functie de:

● mediul urban sau rural

● trepte si tipuri de invǎtǎmant

● conditii socio - economice ale zonei: indicatori demografici, ponderea elevilor cu cerinte educative speciale, ponderea unor minoritati, nivelul performantelor scolare etc.

● conditii specifice ale bazei materiale: dispersia si marimea spatiilor de invǎtǎmant etc.

10. SCHEMA DE FUNDAMENTARE A COSTURILOR STANDARD / ELEV

Criterii si standarde pentru finantarea de baza

CNFIP

Propune spre

Aprobare MEdC

	MEdC
			APROBA  criteriile si standardele pentru finantarea de baza

Dupa consultarea

Federatiilor sindicale

- costurile standard elev/prescolar

aferente finantarii de baza

CNFIP

Stabileste

- coeficientii de diferentiere pe medii

si tipuri de unitati de invatamant

	MEdc		Aproba costurile standard/elev si prescolar

Dupa consultarea MFP

si a federatiilor sindicale

			Inspectoratelor scolare judetene, respectiv M. Bucuresti Comisiilor judetene, respectiv M. Bucuresti pentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat

Comunica

11 SISTEMUL INSTITUTIONAL DE FINANTARE A SCOLII

Conducerea scolii:

Elaboreazǎ proiectul bugetului de venituri si cheltuieli

Propune corectiile bugetare

Primeste fonduri de la bugetul local in baza bugetului de venituri si cheltuieli aprobat

Incaseazǎ venituri proprii sau din sponsorizǎri

Primeste fonduri de la bugetul Consiliului Judetean, de la bugetul de stat sau din sume externe pe baza unor programe de finantare

Realizeazǎ executia bugetarǎ

Comisia localǎ de finantare si administrare a invǎtǎmantului preuniversitar:

transmite datele privind nivelul costurilor anuale/elev sau prescolar previzionate catre comisia judeteana

transmite unitatilor de invǎtǎmant din raza lor teritorialǎ nivelul costurilor anuale/elev sau prescolar comunicat de comisia judeteana

Consiliul local primeste propunerile de buget de venituri si cheltuieli ale scolilor si le aprobǎ, in functie de:

nivelul veniturilor proprii

nivelul alocatiilor primite din alte venituri ale bugetului de stat

costul standard elev/prescolar

aprobǎ rectificǎrile bugetare propuse de conducerile de scoli

Comisia judeteanǎ de finantare si administrare a invǎtǎmantului preuniversitar:

analizeaza datele prezentate de consiliile locale privind nivelul costurilor anuale/elev sau prescolar previzionate

primeste costurile standard/elev comunicatede MEdC

propune in mod obiectiv si fundamentat costul anual/elev sau prescolar pe medii si forme de invatamant pe care il comunica consiliilor locale

Consiliul judetean (al municipiului Bucuresti)

finanteazǎ invǎtǎmantul special

propune CNFIP nivelul fondurilor de la bugetul de stat care vor fi alocate invǎtǎmantului pentru a fi incluse in legea anualǎ a bugetului

repartizeazǎ consiliilor locale in functie de nivelul costurilor standard/elev sau prescolar sumele alocate invǎtǎmantului de la bugetul de stat prin legea anualǎ a bugetului

vor aloca bugetelor locale fonduri din cota de echilibrare, avand ca destinatie subventionarea anualǎ a unitǎtilor de invǎtǎmant liceal, de arte si meserii si care scolarizeazǎ elevi din mai multe localitǎti, precum si a unitǎtilor de invǎtǎmant prescolar si obligatoriu din localitǎtile defavorizate social si economic

Cuantumul sumei alocate bugetului local se stabileste in functie de:

costul standard pe elev si numǎrul de elevi din alte localitǎti scolarizati de unitǎtile liceale finantate de consiliul local respectiv

cuantumul de venit al bugetului scolar pe elev scolarizat si costul standard pe elev

12 PRINCIPII DE ALOCARE A FONDURILOR UNITATILOR DE INVATAMANT

alocatia financiarǎ stabilitǎ ca parte din finantarea de bazǎ ce revine unui elev/prescolar se alocǎ unitǎtii de invǎtǎmant in care este inscris elevul

finantarea complementarǎ de face de la bugetul local in raport cu necesitǎtile unitǎtii de invǎtǎmant, pe baza unor programe de finantare fundamentate in functie de amploarea nevoilor si a posibilitǎtilor de finantare o ordonatorului principal de credite

CONTRACTUL DE FINANTARE A UNITATILOR DE INVATAMANT

finantarea de bazǎ si complementarǎ de face pe bazǎ de contract incheiat intre directorul unitǎtii de invǎtǎmant si primarul localitǎtii, incheiat in maximum 30 de zile de la aprobarea bugetului local

1 PREVEDERI PRIVIND FINANTAREA SI BUGETUL UNITATILOR DE INVATAMANT

fondurile pentru finantarea de bazǎ se acordǎ ca sumǎ globalǎ in bugetul unitǎtii de invǎtǎmant

fondurile pentru finantarea complementarǎ se alocǎ de finantatori la cererea unitǎtilor de invǎtǎmant pe baza unor memorii justificative si a unor studii

fiecare unitate de invǎtǎmant are buget anual propriu si cont la trezoreria statului sau la bǎnci comerciale conform legii

evidenta contabilǎ a unitǎtilor de invǎtǎmant este asiguratǎ de contabili incadrati cu contract individual de muncǎ sau contract de muncǎ cu timp partial, in functie de mǎrimea si complexitatea activitǎtii

15. FINANTATORI PE TIPURI DE CHELTUIELI

15.1. VENITURILE PROPRII ALE SCOLII

unitǎtile de invǎtǎmant preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii, care nu diminueazǎ finantarea de bazǎ si finantarea complementarǎ. Unitǎtile pot organiza activitǎti finantate integral din venituri proprii aprobate prin hotǎrare a Consiliului de Administratie

sumele din veniturile proprii necheltuite la sfarsitul anului se reporteazǎ in anul urmǎtor si se folosesc cu aceeasi destinatie sau cu aprobarea Consiliului de Administratie se utilizeazǎ pentru finantarea altor cheltuieli

veniturile proprii se folosesc pentru acoperirea tuturor categoriilor de cheltuieli

15.2. BUGETUL LOCAL

Bugetul local pentru:

cheltuieli privind finantarea de bazǎ

cheltuieli privind finantarea complementarǎ

15.3. CONSILIUL JUDETEAN

Bugetul Consiliului Judetean, respectiv al Consiliului General al municipiului Bucuresti pentru:

alimentarea bugetelor locale din cota de echilibrare pentru toate categoriile de cheltuieli

finantarea organizǎrii si desfǎsurarii olimpiadelor si concursurilor scolare judetene/municipale

finantarea cheltuielilor curente si de capital ale unitǎtilor de invǎtǎmant special

15. BUGETUL DE STAT

Alocǎ prin bugetul MEdC fonduri pentru:

componenta localǎ a proiectelor aflate in derulare cofinantate de Guvernul Romaniei si organisme financiare internationale, precum si rambursǎri de credite aferente

burse pentru elevii din Republica Moldova, pentru elevii strǎini si etnici romani din afara tǎrii

organizarea evaluǎrilor, simulǎrilor si examenelor nationale

perfectionarea pregǎtirii profesionale a cadrelor si organizarea examenelor de ocupare a posturilor didactice

manuale scolare

programe anuale si multianuale privind investitii, modernizǎri, dezvoltǎri

programe nationale de protectie socialǎ

finantarea organizǎrii concursurilor pentru elevi pe obiecte de invǎtǎmant, meserii, tehnico - aplicative, stiintifice, de creatie, actiuni cultural - sportive, etc.

finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palate si cluburi ale copiilor si elevilor, centrele si cabinetele de asistentǎ psihopedagogicǎ, centrele logopedice, cabinete scolare, cluburi sportive si scolare