Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

Jocuri din morfologie (parti de vorbire)

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Jocuri din morfologie (parti de vorbire)

♦ Substantivul

● Incurca-tot!

SCOPUL: formarea pluralului substantivelor.

REGULA: Invatatorul denumeste un singur lucru, fiinta etc. (deci obiecte), iar elevii vor denumi mai multe obiecte de acelasi fel. Intrecerea poate fi facuta intre o grupa de fete si una de baieti. Primeste cate un stegulet fiecare dintre castigatori.



INVATATORUL  ELEVII (raspund)

padure paduri

pamant ....

tara ....

holda ....

aur ....

pom ....

furnica ....

chibrit ....

● Eu zic multe, tu zici una!

SCOPUL: formarea singularului din pluralul substantivelor.

REGULA JOCULUI: este aceeasi ca la jocul precedent, numai ca din pluralul substantivelor se trece la singularul acestora.

INVATATORUL  ELEVII (raspund)

covoare covor

camere ....

coti ....

coate ....

pantofi ....

usi ....

ursi ....

● Cum este corect?

SCOPUL JOCULUI: copii vor sesiza varianta sau variantele corecte pentru unele cuvinte.

REGULA JOCULUI: copii pot avea sarcini in scris, raspunsurile corecte vor primi un punct, iar cele gresite vor atarna prin diminuarea punctajului cu un punct.

Castigatoare este grupa care insumeaza cele mai multe puncte.

SARCINILE JOCULUI:

a) Care forma este corecta?

glont - glont soarece - soarece

oaspete - oaspe iie - ie

b) Putem schimba valoarea gramaticala a substantivelor in urmatoarele adjective? Dar invers? Daca DA, veniti si voi cu alte exemple!

vara → varatic ..... → ......

truda → trudnic ..... → ......

duiosie → duios ..... → ......

roman → romanesc ..... → ......

castana → castaniu ..... → ......

pace → pasnic ..... → ......

cenusa → cenusiu ..... → ......

♦ Adjectivul

● Cum poate fi.?

SCOPUL JOCULUI: elevii vor avea posibilitatea sa gaseasca cat mai multe insusiri pentru un lucru, fiinta sau fenomen. Jocul constituie baza insusirii notiunii de adjectiv si mai tarziu a notiunii de epitet.

REGULA JOCULUI: intrecerea este intre colegii de banca. Unul propune numele unui obiect, celalalt sa spuna cu voce tare cat mai multe insusiri. Procedeul se repeta cu celalalt coleg de banca. Castigatorul este cel care gaseste cele mai multe si mai frumoase insusiri. Jocul se poate face si cu jetoane.

Pentru grupuri de litere: che, ghi.

Doi formeaza o pe.;

Zboara in cosmos ra...;

Se pun la ochi pentru a vedea;

Cu ce auzim?

R

A

C

P

E

R

E

In acest vas se planteaza flori;

Simbol al primaverii;

Hrana preferata a veveritelor.

O

G

H

I

V

● Cum se scrie oare corect?

elev

silitoare

A

cuminti

A

silitor

X

B

copil

B

silitori

C

cuminte

X

C

carte

nou

A

rosu

A

noua

X

B

floare

rosie

X

B

noi

C

rosii

C

● Valsul culorilor!

Scrieti campul lexical al culorilor:

Verde: verzui, nuculiu, ...............

Albastru: albastrui, .................

Rosu: .....................

Galben: ....................

Gri: plumburiu, brumariu, cenusiu, grizonat, sur, pamantiu,

maro (n): maroniu, cafeniu, caramiziu, ........

T

A

C

U

T

M

A

R

O

P

R

O

A

U

I

T

U

C

N

A

J

U

C

A

U

S

A

T

A

N

A

R

M

A

A

R

R

O

S

U

● Actorii

SCOPUL JOCULUI: dramatizarea unor situatii practice, dezvoltarea exprimarii orale.

REGULA JOCULUI: cate un reprezentant din fiecare grupa imita o actiune practica, urmand ca un coleg din grupa sa descrie ceea ce face. Castiga cuplul care interpreteaza si descrie cel mai frumos. Drept rasplata, primeste un cerculet de onoare.

DOMENII PRACTICE:

la piata

la hora;

la scoala;

la biblioteca;

la cofetarie

la gara.

● Stafeta cuvintelor

gri → sur → grizonat → brumariu → cenusiu → plumburiu → maron(n) → cafeniu → ruginiu → maroniu → castaniu → ciocolatiu

♦ Pronumele

● Hai la joc!

Invatatorul cheama in fata clasei trei copii (fete, baieti). Fiecare poarta un nume. Invatatorul participa la joc avand numarul 1.

Pronumele personal (numar singuar)

eu tu → el (3B)

ea (3F)

2

I. eu - persoana care vorbestte;

II. tu - persoana cu care se vorbeste;

III. el sau ea - persoana despre care se vorbeste.

Deci:

eu vorbesc cu tine despre el sau ea.

primul vorbeste cu al doilea despre al treilea sau a treia.

Pronumele personal (numar plural)

Se lucreaza cu mai multi copii (fete si baieti).

I. Noi (persoanele care vorbesc);

II. Voi (persoanele cu care se vorbesc);

III. Ei, ele (persoanele despre care vorbesc).

Deci:

noi vorbim cu voi despre ei sau ele.

● Cum se scrie corect?

Eu

El

Ea

Ei

Ieu

Iel

Ia

Iei

i-a

Formele neaccentuate ale pronumelui.

Cum se poate scrie (spune)?

m-a dus = a dus pe mine, m

te-a dus = a adus pe tine, te

i-a dus = a dus ....

a dus-o = a dus ....

ne-a dus = a dus .....

v-a dus = a dus ....

i-a dus = a dus ....

le-a dus = a dus .....

● Ce poate fi?

Mama o cheama pe fetita in casa. (pronume)

Fetita are o caciulita rosie. (articol)

Mama a dus-o pe fata in casa. (pronume)

Monica a cumparat numai o carte. (numeral)

Cartea nu-i pe banca.

Lui Ionel nu-i place cartea.

Copiii se joaca in curte.

Mama nu-i in casa.

Eu merg la scoala.

Eleva sunt eu.

Cartile ei sunt curate.

Mama a dus-o pe ea la tara.

El nu scrie tema.

Elev este el.

Cartile lui nu sunt noi.

Parintii il trimit pe Gigel la tara.

● Sa observam

a) Valori morfologice ale lui "o":

In gradina am o floare. (articol)

L-am scris pe "o". (substantiv)

Am vizionat filmul "O floare si doi gradinari". (numeral)

Am cercetat-o cu atentie. (pronume)

A luat-o la sanatoasa. (valoare neutra)

O face el ce-o face. (viitorul popular)

O! Ce val inspumat! (interjectie)

b) "Ei" (valori morfologice):

→ interjectie:

- Ei! Nu vezi pe unde mergi?

→ pronume:

- Au vizitat si ei expozitia de sculptura.

♦ Numeralul

● Sa numaram!

o (una) carte; doua carti; trei carti.

o (una) eleva; doua eleve; trei eleve.

un (unu) elev; doi elevi; trei elevi.

un (unu) copil; doi copii; trei copii.

A cata este? Al catelea?

Retineti:

Numeralul → ordinal - prima, a doua, al doilea, a treia, al treilea, etc.

→ cardinal - unu, una, doi, ..

● Elefantii

Un elefant se legana

Pe o panza de paianjen

Si fiindca ea nu se rupea

A mai chemat un elefant.

(Un - doi!)

Doi elefanti se leganau

Pe o panza de paianjen

Si fiindca ea nu se rupea

Au mai chemat un elefant.

(Un - doi - trei!)

Jocul se poate continua mai mult, pana la 10 sau 15 cel mult, intrucat poate interveni plictiseala.

● Numerele in lumea basmelor

a) "O suta de greieri intr-un camp par

o suta de mii de glasuri."

(Tudor Arghezi)

b) "Trecura si a treia oara, si tot pe argatul cel chel il lovi cu marul fata imparatului".

(Petre Ispirescu)

c) "Cei doi nu prea voiau sa primeasca, dar dupa multa staruinta din partea celui de-al treilea au primit."

(Ion Creanga)

Gasiti si voi alte cinci texte din lumea basmelor, care sa contina numerale.

● In "valsul istoriei"

in litere in secole

101 o suta unu al II-lea

1437 o mie patru sute treizeci si sapte al XV-lea

1475 o mie patru sute saptezeci si cinci al XV-lea

(Lupta de la Vaslui)

1600 ............. .....

(Mihai Viteazu - Prima Unire)

1859 ............. .....

1877 ............. .....

1907 ............. .....

1918 ............. .....

1989 ............. .....

♦ Verbul

● Cine, ce face?

SCOPUL JOCULUI: Copii vor trece verbele la toate persoanele, singular si plural, timpul trecut; se vor consolida unele forme ortografice

REGULA JOCULUI: la latitudinea invatatorului, organizatorului.

Persoana / verbul

A LUA

A LUCRA

A CREA

EU

TU

EL (EA)

NOI

VOI

EI (ELE)

Iau

iei

ia

luam

luati

iau

lucrez

lucrati

lucreaza

lucram

lucrati

lucreaza

creez

creati

creeaza

cream

creati

creeaza

● Cine vorbeste sau scrie fara nici o greseala?

Ei merge; ele vine; eu stam; ele este; ei este; ele scrie; el citesc.

ei merge → ei merg, el (ea) merge

ele vine → ele vin; el (ea) vine

eu stam → ........

ele este → ........

ei este → .........

ele scrie → .........

el citesc → .........

● Eu incep, voi terminati:

▪ eu scriu

▪ tu scrii

▪ el (ea) scrie

▪ noi ...

▪ voi ...

▪ el (ele) ....

Se poate proceda asa cu foarte multe verbe care creeaza probleme: a fi, a crea, a lucra, a planui, a lua, etc.

● Schimbarea valorii gramaticale

a) din substantiv in verb:

▪ doina → a doini

▪ veste → .....

▪ grai → ....

▪ priveliste → ....

▪ coborarea → ....

▪ mahnirea → ....

b) din adjectiv in substantiv, apoi in verb:

▪ verde → verdele → a inverzi

▪ albastru → .......

▪ galben → .........

▪ alb → .........

▪ negru → ........

▪ rosu → ..........



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4424
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved