Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

Mass-media si influentele educative informale

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Mass-media si influentele educative informale

Copiii si adolescentii se dovedesc mari consumatori de televiziune, careia ii dedica o mare parte din timpul lor liber. Divertismentul este predominant: varietatile, foiletoane, jocurile, sporturile si Talk-Show-urile se situeaza in topul preferintelor. Este firesc, atunci, sa ne intrebam: Cum se explica apetitul lor pentru receptarea mesajelor mediatice? De ce prefera sa-si petreaca atat de mult timp pentru a intra in contact cu diverse forme de mass-media, indeosebi audio-vizuale, cand gama optiunilor este mult mai diversificata? Un posibil raspuns ne ofera Ioan Cerghit: "Necesitatea de a se distra, de a introduce variatie in preocuparile lor, de a inlatura plictiseala si de a se reconforta justifica in cea mai mare parte o expunere frecventa la mass-media"(1972, p.110). Motivatiile sunt, asadar, dintre cele mai diferite. Mesajele mass-media sunt receptate pentru valentele lor distractive si recreative, pentru divertisment si deconectare, dar si din motive cognitive sau de natura afectiva. Optiunea pentru continuturile distractiv-recreative oferite de mass-media, precizeaza Ioan Cerghit, se datoreaza, in anumite momente, nevoii de echilibru, ca o posibilitate de deconectare nervoasa, de compensare a oboselii cotidiene. Distractia se coreleaza cu o anumita motivatie de natura afectiva. Atractia emotionala, nevoia de trairi intense, de senzatii puternice, ca si satisfactiile de ordin estetic, constituie mobiluri importante ale preferintelor si intereselor exprimate. O motivatie afectiva apare si atunci cand copiii sau adolescentii se regasesc pe ei insisi, cu propriile trairi, stari afective si sentimente, in personajele care interpreteaza diferite roluri. Structurii motivationale care sta la baza receptarii mesajelor mass-media nu trebuie sa-i atribuim exclusiv un continut facil, ca si cum s-ar sprijini doar pe dorinte superficiale(hedonism, erotism, agresivitate), fara a lua in considerare si alte trairi emotionale, stari afective sau trebuinte interioare.



Preferintele pentru un anumit gen de mesaje sau altul nu pot fi generalizate intr-o formula unica si strict delimitata. Despre o diferentiere a preferintelor, pe categorii de varsta, ne vorbeste Claude-Jean Bertrand: "Trebuie facuta diferenta intre obisnuintele televizuale ale copiilor(intre 6-11 ani) si cele ale adolescentilor sau ale tinerilor adulti; primii privesc mai putin timp toate tipurile de emisiuni, cu exceptia desenelor animate si a reclamelor. Pre-adolescentii sunt mari consumatori de seriale, de sport si, la o scara mai redusa, de jocurile televizate. Tinerii adulti se uita pe ansamblu mai putin la televizor, dar filmele si sportul ocupa o parte importanta a timpului pe care i-l dedica"(2001, p.173-174). Chiar daca mare parte dintre ei cauta in mass-media in primul rand divertismentul, influentele cu valoare educativa nu pot fi excluse. Continutul prezent in mesajul mediatic transmite informatii care ajuta la interiorizarea unor norme, valori si credinte. Informatia-divertisment contribuie la intelegerea existentei, la configurarea idealului de urmat si la identificarea modelelor de actiune. Abundente in informatii dispersate, anarhice, mass-media exercita in permanenta o influenta educativa spontana si difuza asupra copiilor, adolescentilor, dar si adultilor de orice varsta. Informatia primita sub forma de spectacol este asimilata mai usor si mai repede. Influentele educative camuflate sub masca distractiei sunt receptate cu mai multa usurinta, sustine Claude-Jean Bertrand, si din acest motiv televiziunea se dovedeste mult mai eficienta decat scoala.

Impactul mesajelor mass-media asupra copiilor, adolescentilor si tinerilor nu poate fi ignorat, deoarece, pe de o parte, influenteaza semnificativ personalitatea lor in curs de formare, iar pe de alta parte, ridica o serie de probleme, pe care teoria si practica educationala trebuie sa le rezolve. Criticii, nu putini la numar, invoca cu deosebire faptul ca un consum sporit de mesaje mediatice produce perturbari in stilul de munca si de viata, in programul normal de studiu si in timpul de odihna. Timpul consumat este recuperat pe seama restrangerii altor activitati recreative sau cultural-educative, ceea ce conduce la o unilateralizare a sferei preocuparilor, care se dovedeste daunatoare formarii personalitatii. Numerosi parinti, dar si multe cadre didactice, sustin ca mass-media, indeosebi televiziunea, rapesc din timpul destinat pregatirii pentru scoala, determinandu-i pe copii sa neglijeze studiul, sa pregateasca superficial lectiile, acestea fiind, in opinia lor, cauze ale ramanerii in urma la invatatura. Pe seama mass-media sunt puse, de asemenea, dezinteresul fata de scoala, comportamentele deviante si slabirea autoritatii profesorilor. De aici o serie de griji, prezumtii, rezerve, suspiciuni si precautii fata de comunicarea mediatica. Altii, recunoscandu-i aportul educativ, dar si influentele nefaste, aseamana mass-media cu vechea divinitate romana: Ianus, cel cu doua fete.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1451
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved