Metode interactive de predare

Metode interactive de predare

Predarea traditionala in sensul in care profesorul tine o prelegere, face o demonstratie, iar rolul elevilor este acela de a urmari, nu produce invatare decat in foarte mica masura.

Este insuficient pentru invatare daca in timpul orei elevii doar asculta explicatiile profesorului si vad o demonstratie facuta de profesor. Cauza acestui fenomen, tine de insusi functionarea creierului. Creierul nu functioneaza ca un DVD sau casetofon. Creierul nu este un simplu receptor de informatie.

Creierul functioneaza asemenea unui computer, acesta din urma a fost proiectat si creat dupa modelul de functionare al creierului. Pentru ca un computer sa inceapa sa functioneze trebuie sa apasam butonul de pornire. In cazul in care invatatoarea este "pasiva", butonul "pornire" al creierului nostru este activat. Unui computer ii este necesar pentru a fi in stare de functionare de un soft adecvat pentru a interpreta datele introduse si creierul nostru are nevoie sa faca unele conexiuni cu ideile ancora deja cunoscute. Cand invatarea este "pasiva", creierul nu face aceste legaturi. Un computer nu retine informatia procesata decat daca actionam butonul "salvare". Creierul nostru trebuie sa testeze informatia sau sa o explice altcuiva pentru a o stoca.

Profesorii isi inunda elevii cu propriile lor ganduri profunde si bine organizate. Profesorii recurg prea des la explicatii si demonstratii de genul "hai-sa-ti-arat-cum". Desigur ca, prezentarea poate face o impresie imediata asupra creierului, dar in absenta unei memorii exceptionale, elevii nu pot retine prea mult pentru perioada urmatoare. Un profesor, oricat de stralucit orator ar fi, nu se poate substitui creierelor elevilor si deci nu poate face activitatea care se desfasoara individual in mintea fiecaruia.

Elevii insisi trebuie sa organizeze ceea ce au auzit si vazut intr-un tot ordonat si plin de semnificatii. Daca elevilor nu li se ofera ocazia discutiei, a investigatiei, a actiunii si eventual a predarii, invatarea nu are loc.

Invatarea presupune intelegerea, iar aceasta inseamna mai mult decat cunoasterea faptelor.

Elevii construiesc cunoasterea pe baza a ceea ce deja cunosc sau cred.

Elevii formuleaza noile cunostinte prin modificarea si rationarea conceptelor lor curente si prin adaugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja.

Invatarea este mediata de mediul social in care elevii interactioneaza unii cu altii.

Invatarea eficienta necesita preluarea de catre elevi a controlului asupra propriei invatari.

Transferul, respectiv capacitatea de a aplica cunostinte in situatii noi este afectat de gradul in care elevii invata pentru intelegere si invata cu intelegere.

Fara indoiala, este adevarat ca acela care invata trebuie sa-si construiasca cunoasterea prin intermediul propriei intelegeri si ca nimeni nu poate face acest lucru in locul sau. Dar nu este mai putin adevarat ca aceasta constructie personala este favorizata de interactiunea cu altii care la randul lor invata. Daca elevii isi construiesc cunoasterea proprie ei nu o fac singuri. Sa nu uitam ca omul este fundamental social. Adevarata invatare este aceea care permite transferul achizitiilor in contexte noi. Este nu doar simplu activa, individual activa ci interactiva. Reciprocitatea este un stimulent al invatarii, cand actiunea comuna este necesara, cand reciprocitatea este activata in cadrul unui grup in vederea obtinerii unui rezultat, atunci par sa existe procese care stimuleaza invatarea individuala si care conduc pe fiecare la o competenta ceruta de constituirea grupului. Gruparea si sarcinile in care membrii grupului depind unul de celalalt pentru realizarea rezultatului urmarit arata ca:

elevii se implica mai mult in invatare decat in abordarile frontale sau individuale.

elevii odata implicati isi manifesta dorinta de a impartasi celorlalti ceea ce experimenteaza, iar aceasta conduce la noi conexiuni in sprijinul intelegerii.

elevii acced la intelegerea profunda atunci cand au oportunitati de a explica si chiar preda celorlalti colegi ceea ce au invatat.

Mozaicul presupune urmatoarele etape:

o       Impartirea clasei in grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre acestia primind cate o fisa de invatare numerotata de la 1 la 4. Fisele cuprind parti ale unei unitati de cunoastere.

o       Prezentarea succinta a subiectului tratat.

o       Explicarea sarcinii care consta in intelegerea intregii unitati de cunoastere.

o       Regruparea elevilor, in functie de numarul fisei primite, in grupuri de experti: toti elevii care au numarul 1 vor forma un grup s.a.m.d..

o       Invatarea prin cooperare a sectiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoastere desemnata pentru ora: elevii citesc, discuta, incearca sa inteleaga cat mai bine, hotarasc modul in care pot preda ceea ce au inteles colegilor din grupul lor original.

o       Revenirea in grupul initial si predarea sectiunii pregatite celorlalti membrii.

o       Trecerea in revista a unitatii de cunoastere prin prezentare orala cu toata clasa.

Clasa aIV-a

Exemplu de activitate de invatare:

Obiectul: Limba si Literatura Romana

Subiectul : Partile de propozitie ( recapitulare)

Elevii sunt impartiti in grupe de cate patru.

Fiecare primeste un numar 1; 2; 3; 4; si cate o fisa de lucru individuala (fiecare fisa contine dupa caz urmatoarele ATRIBUTUL, COMPLEMENTUL, SUBIECTUL, PREDICATUL).

Elevii se regrupeaza dupa numarul pe care l-au primit, de exemplu tosi elevii care au grupa numarul 1 formeaza o grupa, toti elevii care au numarul 2, toti elevii care au numarul 3, toti elevii care au numarul 4.

Astfel grupati ei lucreaza in grupul lor, se consulta acolo unde nu stiu sau au nelamuriri, daca este cazul sunt ajutati de invatator.

Dupa ce au finalizat fisa de lucru, elevii se regrupeaza ca la inceput si devin EXPERTI in grupul lor. Le prezinta si colegilor continutul fisei, le dau lamuririle necesare acolo unde este cazul.

Invatatorul monitorizeaza activitatea elevilor.

CUBUL

Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt recomandate urmatoarele etape:

o       Realizarea unui cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele: descrie, compara, analizeaza, asociaza, aplica, argumenteaza.

o       Anuntarea temei.

o       Impartirea clasei in 6 grupe, fiecare dintre ele examinand o tema de pe fetele cubului.

Descrie: culorile, formele, marimile etc.

Compara: ce este asemanator, ce este diferit.

Analizeaza: spune din ce este facut.

Asociaza: la ce te indeamna sa te gandesti?

Aplica: la ce poate fi folosita?

Argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei tale.

o       Redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe.

o       Afisarea formei finale pe tabla.

Clasa aIII-a

Exemplu de activitate de invatare:

Obiectul: Limba si Literatura Romana

Tema: Adjectivul(consolidare)

Elevii sunt impartiti in 6 grupe.

Fiecare din cele 6 grupe si-a ales ca simboluri urmatoarele jetoane: ursulet, minge, masinuta, clovn, zar, papusa( toate aceste simboluri reprezinta jucarii).

Invatatoarea le prezinta elevilor un cub care are desenat pe fiecare latura una din jucariile amintite mai sus, pe care va trebuii sa:

ursuletul- DESCRIE

mingea- COMPARA

masinuta- ANALIZEAZA

clovn- ASOCIAZA

zar- APLICA

papusa-ARGUMENTEAZA

Toate aceste operatiuni elevii le vor face pe fise, fiecare echipa va primii o fisa conform simbolului ales.

Dupa ce elevii vor lucra pe echipe aceste fise, vor venii la tabla, bineinteles un reprezentant al fiecarei echipe, care va prezenta colegilor rezultatele finale ale fiselor de lucru.

Ciorchinele

Este o metoda de brainstorming neliniara care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei, presupune urmatoarele etape:

Se scrie un cuvant sau tema care urmeaza a fi cercetat in mijlocul tablei.

Se noteaza toate ideile care vin in minte in legatura cu tema respectiva in jurul acestuia, tragandu-se linii intre acestea si cuvantul initial.

Pe masura ce se scriu cuvinte se trag linii intre toate ideile care par a fi conectate.

Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile.

Clasa a II-a

Obiectul: Cunoasterea mediului

Tema: Animalele(recapitulare)

Elevii sunt impartiti in grupe de cate 6 elevi.

Fiecare echipa primeste cate o fisa, care are scris in centrul ei, intr-un oval, animale domestice/animale salbatice din tara noastra/animale salbatice din alte zone ale lumii.

Elevii traseaza pe fisa sageti din acel oval, scriind animalele care fac parte din acea categorie.

Dupa ce au finalizat fisa elevii, cei care au fost desemnati experti, vin la tabla si prezinta intregii clase, animalele din acea categorie, pe care a reusit sa le gaseasca.

Turul galeriei

Presupune evaluarea interactiva si formativa a produselor realizate de grupul de elevi.

In grupuri de 3 sau 4, elevii lucreaza intai la o problema care se poate finaliza intr-o diagrama.

Produsele sunt expuse pe peretii clasei.

La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa, pentru a examina si a discuta fiecare produs.

Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte.

Clasa aII-a

Obiectul: Cunoasterea mediului

Tema: Animalele(recapitulare)

Elevii sunt impartiti in grupe de cate 6.

Ei vor primii plicuri cu jetoane care au reprezentate animale domestice/animale salbatice din tara noastra/animale salbatice din alte zone ale lumii.

Elevii vor trebui sa realizeze machete cu aceste jetoane.

Fiecare membru al echipei va avea ceva de lucru in echipa. Unul decupeaza, altul lipeste, fixeaza pe suport, verifica, ajuta.

Aceste machete se expun in clasa elevii trec pe rand analizeaza, macheta isi noteaza pe un carnetel ceea ce este bun si ceea ce nu este realizat bine, daca este cazul, la sfarsit se fac aprecieri si daca este cazul se fac si unele critici constructive.