Mijloace de implementare "PROIECTUL HORTUS"

Titlul lucrarii: Mijloace de implementare "PROIECTUL HORTUS"

Sectiunea: Activitati extracurriculare

Institutia de invatamant: Scoala Gimnaziala "Cuza Voda " Nr.5 Galati

Sanatatea fiecarui om este influentata de sanatatea mediului in care traieste si fiecare om afecteaza mediul.

Starea mediului inconjurator este pe an ce trece tot mai ingrijoratoare: spatiile impadurite se reduc, desertul se extinde, solurile agricole se degradeaza, stratul de ozon se subtiaza, numeroase specii de plante si animale au disparut sau sunt in curs de disparitie, efectul de sera se accentueaza. Nivelul de industrializare este invers proportional cu starea mediului inconjurator.

Fiecare om trebuie sa realizeze si sa accepte sa-si asume responsabilitatea privind impactul pe care viata lui o are asupra vietii planetei. Copiii pot invata cu pasi marunti sa actioneze acasa impreuna cu parintii, la scoala, in comunitatea locala, indrumati si ajutati de cadrele didactice.

In anul scolar 2006-2007 am participat la derularea proiectului HORTUS cu elevi de clasa a IV-a, stiind ca ne va ajuta sa facem mai usor trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial. Procesul de crestere a fortelor fizice, morale si intelectuale marcheaza o intensitate deosebita, energiile clocotitoare ale elevilor solicita o atenta grija din partea educatorilor. Proiectul "HORTUS"a inceput in anul scolar 1998-1999 la initiativa dnei. profesoare Stoian Ioana si s-a adresat elevilor din clasa a V-a din Scoala Gimnazila "Ion Creanga" Nr.26 si Scoala Gimnaziala "Mihail Sadoveanu" Nr.11 in colaborare cu Muzeul de Stiinte ale Naturii Galat,i sectia gradinii botanice. Ulterior proiectul s-a extins si la alte scoli din municipiu. Elevii mei au fost informati despre tematica proiectului urmand ca aceasta sa fie predate la nivelul de intelegere a elevilor.

Componenta tematica cuprinde:

Istoricul dezvoltarii floriculturii si particularitatile estetice specifice plantelor de ornament;

Clasificarea plantelor floricole (dupa particularitatile biologice,dupa locul de cultura);

Relatiile plantelor floricole cu factorii de mediu (apa, aer, solul);

Inmultirea plantelor floricole;

Lucrari de ingrijire;

Specii floricole cultivate in sere si apartamente. 

Obiectivele operationale urmarite

La finalul proiectului elevul va fi capabil :

sa cunoasca si sa explice functiile organelor plantei; 

sa cunoasca rolul plantelor si importanta lor pentru mediu;

sa realizeze activitati experimentale de inmultire si ingrijire a plantelor de ornament si sa interpreteze rezultatele;

sa-si formeze abilitati, priceperi, deprinderi, obisnuinte in tehnica inmultirii vegetale si ingrijirii plantelor horticole;

sa-si formeze deprinderi de lucru in echipa, sa-si asume responsabilitati. 

Activitatea a inceput in luna octombrie cu o grupa de 15 elevi. Nici un elev nu a fost respins, fiind acceptati si elevii cu rezultate mai slabe la invatatura. Activitatile programate se desfasoara bilunar dupa urmatoarea rubricatie:

1)Nr.crt. ;2)Continutul activitatilor; 3)Data de desfasurare;4)Elevi participanti;5)Cine raspunde.

Exemple de activitati:

I) Inmultirea plantelor exotice si ornamentale

Se poate face prin doua cai:

prin seminte (sexuata);

prin butasi, bulbi, tuberculi, rizomi, stoloni(asexuata); 

Inmultirea sexuata (prin seminte) se practica la majoritatea plantelor anuale, bienale si uneori si la plantele perene. 

Avantajul inmultirii prin seminte este acela de a obtine de la o singura planta un numar mare de seminte. Recoltarea semintelor se face cand au ajuns la maturitate deplina si fructele sunt bine coapte. Depozitarea si pastrarea semintelor de plante ornamentale se face in spatii bine aerisite, cu temperatura in jur de 10s C, umiditate de 50-60 %.

Una din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca semintele destinate insamantarii este sa aiba putere de germinatie, adica sa incolteasca.

II) Semanatul si ingrijirea semanaturilor

Majoritatea plantelor ornamentale si o parte a plantelor exotice se inmultesc prin seminte si sunt produse sub forma de rasaduri obtinute in sere si rasadnite. Speciile de plante care sunt rezistente la temperature scazute pot fi insamantate direct in teren fara a mai trece prin etapa de rasad. Semanatul in sera sau rasadnita se foloseste la speciile de plante care nu suporta frigul si cu o perioada lunga de vegetatie.

Dupa pregatirea amestecului de pamant (pamant de telina, pamant de frunze, turba, nisip, mranita) se face semanatul in randuri la distanta de 1-3 cm sau prin imprastiere, se acopera apoi cu un strat subtire de pamant, se taseaza si se uda cu o stropitoare fina.

Alta operatie dupa aparitia rasadurilor este repicatul acestora. Prin aceasta operatiune plantele se pun la o oarecare distanta unele de altele pentru a primi mai multa lumina si aer, isi fortifica radacinile si tulpina, iar prinderea la locul definitiv va fi mai usoara. Repicatul in functie de specia de planta se poate face o data sau de doua ori.

Solul in care se face repicatul trebuie sa fie usor, bine tasat si cu o grosime mai mare decat la semanat. Plantele se asaza cu radacinile in gropi si apoi se taseaza solul in jurul coletului pentru a se asigura contactul dintre sol si radacina. Plantele ce urmeaza sa fie plantate se scot in teren in lunile aprilie sau mai.

III) Butasirea

Butasirea este metoda folosita cel mai des in inmultirea plantelor de camera. Esentialul in aceasta metoda este alegerea de parti sanatoase care, in conditii adecvate, vor dezvolta radacini si vor deveni plante independente.

Butasirea prin segmente de tulpina

Se va face prin sectionarea tulpinii in portiuni care sa cuprinda cativa muguri, fie din varful plantei. Inradacinarea se face in amestec de turba si nisip, in parti egale. Butasii vor produce radacini mai repede daca acoperim ghivecele cu folie de plastic prevazuta cu orificii de aerisire. Butasii se vor pune in locuri calde, la lumina difuza. In momentul in care apar radacinile si mladitele noi, planta va fi sadita in pamant de flori. Inradacinarea poate fi facuta si in apa.

Butasire prin frunze

Inmultirea prin butasi de frunze se practica mai ales la begonie, violete si la plantele cu frunze suculente. Se efectueaza recoltand de pe planta mama frunze cu petiol, care se vor introduce in amestec de turba si nisip, se acopera cu o folie de plastic prevazuta cu orificii de aerisire si se vor pastra in acest fel pana cand se formeaza radacinile, apoi le vom sadi pe fiecare separat.

Butasii de frunze, asemenea butasilor de tulpina, pot fi pusi in apa.

IV) Inmultirea prin despartire de tufa

Multe plante perene se inmultesc prin acest procedeu rapind, care consta in separarea tufelor adulte sau a celor periferice tinere, aparute si crescute in cursul unui ciclu anual de vegetatie. Se va proceda in felul urmator: se scoate planta din ghiveci sau teren si se despart cu grija cateva plante, avand grija sa contina cel putin cateva radacini bine formate si sa fie sanatoase. In cazul in care planta are radacini putine, ghiveciul va fi acoperit cu folie de plastic pana cand planta se mai intareste.

V) Curatarea frunzelor

Frunzele trebuie sterse de praf si de alte impuritati in permanenta. Cea mai buna metoda este cea a folosirii unui burete umed, cu care se vor sterge frunzele pe ambele fete. Se va folosi doar apa curata,fara adaus de solutii de spalare. Plantele mai mici se asaza in vana si se va trece cu dusul peste ele, improspatandu-le in acelasi timp cu inlaturarea prafului. Nu se vor folosi alte substante (lapte ,bere) deoarece acestea atrag foarte tare praful existent in mediu si astupa porii de aerisire ai plantei.

VI) Substante nutritive

Pentru o buna dezvoltare, plantele au nevoie de substante minerale si de ingrasaminte. Aceste substante si le extrag din pamant, iar bioxidul de carbon necesar producerii substantelor nutritive si-l extrag din atmosfera. Plantele crescute in ghivece absorb foarte repede substantele hranitoare din pamant, in consecinta este necesara completarea acestor substante. Aceste substante sunt foarte necesare, mai ales in perioada de crestere, de formare a tulpinilor, a frunzelor si a florilor. In perioada de repaus vegetal nu mai este necesara completarea ingrasamintelor.

Cele mai importante ingrasaminte necesare plantelor sunt: azotul, fosforul, potasiul. Azotul si fosforul accelereaza procesul de crestere a tulpinilor si frunzelor, iar potasiul ajuta la cresterea rezistentii plantelor. Alti factori importanti in cresterea plantelor sunt micro si macro-elementele care se gasesc tot in substantele nutritive.

Programul se finalizeaza in data de 1IUNIE, Ziua Copilului, prin sustinerea unei teme practice pe grupe sau individual. Comisia de evaluare a Muzelui de Stiintele Naturii Galati, reprezentata prin dna. Director-ing. Camelia Grosu, dna. biolog Irimia Tudorita si dna. biolog Tupu Eliza, apreciaza cunostintele elevilor si acorda diplome. La evaluare participa si directorii educativi din scoli, parinti si elevi ai claselor mai mici.

Costurile necesare realizarii proiectului sunt minime. Sume mici sunt folosite pentru achizitionarea ghivecelor, amestecuri de pamant, solutii nutritive, transport, protocol.

La final vom cunoaste si ceilalti participanti si vom socializa la "CARNAVALUL FLORILOR".