Modelul sociocentric de instruire aplicat in lectia ,,Viermii''la clasa a IX - a

Modelul sociocentric de instruire aplicat in lectia ,,Viermii''la clasa a IX - a

In lectia "Viermi", pentru conceptualizarea notiunilor de "viermi lati", "viermi cilindrici" si "viermi inelati" si desprinderea caracterelor acestor grupe de animale, se organizeaza activitati pe grupe de cate patru elevi cu sarcini de lucru diferite.

Doua grupe de elevi (grupele A) vor redescoperi conceptul de vierme lat si caracterele generale ale viermilor lati, folosind spre cercetare mulajul viermelui de galbeaza, preparate formolizate cu tenii, planse vacuumate cu planarii, cu ciclul de viata la viermele de galbeaza si la tenie, atlasul zoologic, fisa de lucru.

Alte doua grupe de elevi (grupele B) vor redescoperi conceptul de vierme cilindric si caracterele generale ale viermilor cilindrici, folosind ca material de investigare preparate formolizate cu limbrici si oxiuri, atlasul zoologic, planse vacuumate cu organizarea interna la limbric, enciclopedia pentru tineri "Plante si animale", fisa de lucru.

Celelalte doua grupe de lucru (grupele C) vor avea de cercetat macroscopic rame vii, lipitori in formol, planse vacuumate cu organizarea interna a acestora, imaginile corespunzatoare din atlasul zoologic si din enciclopedia pentru tineri "Plante si animale", vor avea de efectuat disectia la rama si lipitoare si pe baza acestor activitati vor conceptualiza notiunea de vierme inelat si vor stabili caracterele generale ale anelidelor.

Prima parte a lectiei se va desfasura prin activitatea elevilor pe grupe, cu prezentarea rezultatelor investigatiei de catre fiecare grupa, dupa care in a doua parte a lectiei profesorul impreuna cu elevii tuturor grupelor organizeaza o conexiune inversa, folosind conversatia de fixare si demonstratia prin proiectarea unor diapozitive cu animale ale grupelor cercetate, totodata efectuandu - se schema lectiei si reglandu - se procesul de invatamant.

Activitatea elevilor din grupele A1 si A2.

Lectia debuteaza cu cerinta de stabilire a biotopului viermilor lati, elevii lucrand pe baza unei fise de lucru, rezolvand urmatoarele sarcini de lucru:

1. observarea ciclului de dezvoltare la Fasciola hepatica si la Taenia solium pe planse, dar si in atlasul zoologic;

2. documentarea stiintifica independenta, folosind informatia stiintifica despre alti viermi lati din atlasul zoologic;

3. reactualizarea cunostintelor despre biotopul unor viermi lati, notiuni studiate in clasa a VI - a.

Se noteaza observatiile in fisa de lucru.

Vor face in continuare observatii ale formei corpului, ale alcatuirii acestuia la viermele de galbeaza pe mulaj, la planarie pe plansa, la tenie pe indivizii din formol si vor reactualiza notiuni biologice studiate in clasa a VI -a la grupa viermilor platelminti.

Elevii vor identifica corpul turtit dorso - ventral, nesegmentat, ca o samanta de dovleac la viermele de galbeaza si ca o panglica la tenie, acoperit de tegument, organe de fixare la formele parazite - ventuze la Fasciola hepatica si ventuze, carlige la tenie, organe de simt la planarie - oceli, scolexul, gatul si proglotele teniei, ganglionii nervosi si cordoanele nervoase, sistemul digestiv, sistemul excretor si sistemul reproducator la planarie si viermele de galbeaza. Se vor face notatii in fisa de lucru.

In ultima parte a activitatii lor, elevii vor stabili, pe baza observarii ciclurilor de dezvoltare amintite si pe baza reactualizarii de cunostinte studiate in clasa a VI - a, ca viermii cercetati de ei sunt hermafroditi, in general, fara stadii larvare (exceptie, viermele de galbeaza), ca unii fac schimb de gazde (tenia). Se completeaza fisa de lucru.

Elevii acestor grupe vor reactualiza notiuni studiate la lectia "Dezvoltarea ontogenetica a animalelor", stabilind si pe aceasta baza conceptul de viermi lati - protostomieni acelomati cu simetrie bilaterala, cu corpul turtit dorso - ventral. Se noteaza in fisa de lucru.

Activitatea elevilor din grupele B1 si B2.

Elevii acestor grupe vor rezolva urmatoarele sarcini de lucru:

1.observarea in atlasul zoologic a unor viermi cilindrici in mediile lor de viata, documentarea stiintifica prin lecturarea unor informatii legate de cercetarea lor din atlasul zoologic si din enciclopedia pentru tineri "Plante si animale" si reactualizarea unor cunostinte invatate in clasa

a VI - a, pentru stabilirea biotopului acestor animale;

2.observarea macroscopica a limbricilor si oxiurilor din formol, pentru stabilirea de catre elevi a formei cilindrice a corpului, a nesegmentarii lui, a culorii tegumentului acestora, a dimorfismului sexual al limbricilor;

3.observarea organizarii interne a limbricului - a sistemului digestiv si reproducator, redescoperindu - se ca pentru prima data in evolutia vietuitoarelor tubul digestiv are doua orificii - bucal si anal;

4.observarea in plansele vacuumate a ciclurilor de dezvoltare la limbric, oxiur si trichina, in vederea stabilirii de catre elevi a modului de perpetuare a acestor viermi;

5.reactualizarea notiunilor studiate la lectia "Dezvoltarea ontogenetica a animalelor", conceptualizandu - se in finalul activitatii notiunea de "vierme cilindric" - protostomieni pseudocelomati, cu simetrie bilaterala, cu corpul cilindric si nesegmentat.

Prin activitatile desfasurate, se vor stabili si caracterele generale ale viermilor cilindrici,

completandu - se fisa de lucru dupa rezolvarea fiecarei sarcini de lucru. 

Activitatea elevilor din grupele C1 si C2.

Elevii acestor grupe isi vor incepe activitatea prin observarea unor viermi inelati in mediul lor de viata, in atlasul zoologic si in enciclopedia pentru tineri "Plante si animale", prin documentarea cu informatii din acestea si prin reactualizarea unor cunostinte studiate in clasa

a VI - a, legate de biotopul lor. In continuare, se vor face observatii ale morfologiei ramei si lipitorii, stabilindu - se de catre elevi ca aceste animale au corpul alcatuit din inele, cilindric sau turtit dorso - ventral.

Pentru stabilirea caracterelor generale legate de organizarea interna a viermilor din grupa anelidelor, se va efectua disectia ramei de catre doi elevi din grupele C1 si C2 si disectia unei lipitori de catre ceilalti doi elevi.

Prin observarea animalelor disecate si prin reactualizari de cunostinte din clasa a VI - a, se va stabili ca rama prezinta muschi bine dezvoltati, un sistem nervos ganglionar si scalariform, sistem digestiv, sistem circulator inchis, sistem excretor cu metanefridii, sistem reproducator cu organe reproducatoare femeiesti si barbatesti (animal hermafrodit). La lipitoare, vor redescoperi sistemul digestiv adaptat la viata parazitara - gura cu trei falci cu dintisori in mijlocul ventuzei bucale, stomacul cu diverticule laterale pentru inmagazinarea sangelui, sistemul circulator cu sinusuri, lacune, vasul dorsal, sistemul excretor cu metanefridii, organele de reproducere femeiesti si barbatesti (animal hermafrodit), sistemul nervos cu ganglionii nervosi.

Conceptualizarile sunt usurate si de observarea unor planse cu organizarea interna a acestor animale si de compararea acestora cu disectiile efectuate. Elevii acestor grupe vor desena schematic organizarea interna observata pe disectiile de la rama si lipitoare. Pe parcursul rezolvarii sarcinilor de lucru, elevii vor completa fisa de lucru cu observatiile efectuate.

In finalul activitatii lor , vor reactualiza notiuni studiate de ei la lectia "Dezvoltarea ontogenetica la animale". Vor stabili pe baza activitatilor desfasurate semnificatia conceptului de viermi inelati - protostomieni celomati cu simetrie bilaterala, cu corpul alungit, impartit in segmente (metamerie) atat la exterior, cat si la interior. De asemenea vor redescoperi caracterele generale ale anelidelor.

Completarea fiselor de lucru se va face pe rand de catre fiecare membru al grupei de elevi, pe masura rezolvarii sarcinilor.

Fiecare grupa de elevi va prezenta rezultatele activitatii desfasurate, desemnand pentru aceasta un reprezentant. Profesorul va corecta, indruma, ajuta grupele de elevi in desfasurarea activitatii, fiind un permanent ghid al acestora. Animalele disecate vor fi observate de catre toti elevii clasei.

In a doua parte a lectiei se trece la organizarea de catre profesor a feed - backului lectiei, imbinand armonios conversatia de fixare cu demonstratia pe baza proiectarii unor diapozitive cu animale apartinand la grupele studiate, pe masura efectuarii conexiunii inverse, realizandu - se si schema tablei. In cazul neperceperii sau perceperii defectuoase a conceptelor biologice ale lectiei, profesorul va recurge la explicatii pe materialul didactic demonstrat.