MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII

CENTRUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

PHARE TVET RO 0108 . 01

SI

PHARE TVET RO 0108 . 03

CURRICULUM SCOLAR

pentru

SCOALA DE ARTE SI MESERII

NIVELUL 2 - CLASA a XI-a

Domeniul: MECANICA

Calificarea: MARINAR

Aria curriculara -TEHNOLOGII -

Cultura de specialitate si instruire practica

BUCURESTI, 2005

Autori:

PLAN DE INVATAMANT

Anul de completare

clasa a XI-a

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul: Mecanica

Calificarea: Marinar

Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala  377 ore

Total ore/an:13 ore/saptamana x 29 saptamani = 377 ore

Stagii de pregatire practica 240 ore

Total ore/an: 30 ore/saptamana x 8 saptamani/an= 240 ore

Curriculum in dezvoltare locala 116 ore

Total ore/an: 4 ore/saptamana x 29 saptamani =116 ore

TOTAL 733 ore/an

I. NOTA DE PREZENTARE

Domeniul de pregatire si calificari

Noul sistem al calificarilor profesionale (SNCP) este elaborat de MECT in parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un anumit tip de absolventi, cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se vor implica in acest fel si mai mult in parteneriatele scoala - agent economic, ajutand astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentand ceea ce se invata si creand conditii pentru ca invatamantul sa raspunda schimbarilor tehnologice.

Absolventii noului sistem de formare profesionala, prin calificarile profesionale obtinute, vor dobandi abilitati, cunostinte si deprinderi specifice domeniului. Calificarile sunt menite a dezvolta o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de invatare continua.

Fiecare dintre calificarile profesionale nationale necesita unitati de competenta cheie si unitati de competenta profesionale. Competentele profesionale sunt grupate in unitati de competenta generale si specializate.

Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel european au reprezentat motivele esentiale pentru includerea abilitatilor cheie in cadrul SPP-urilor. Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobandi acele competente de baza care sunt importante pe piata muncii.

Din acest considerent, programele au fost concepute astfel incat sa dezvolte o arie extinsa de abilitati transferabile: comunicare si numeratie, utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei, dezvoltare personala in scopul obtinerii performantei, lucrul in echipa, pregatirea pentru integrarea la locul de munca si satisfacerea cerintelor clientilor. Acestea sunt abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului in societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost incorporate in abilitatile cheie.

Fiecare nivel parcurs in domeniul mecanic, implica dobandirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care vor permite absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior.

Sistemul national al calificarilor profesionale pentru domeniul mecanic, nivel 1 va furniza elevilor atat formare teoretica, cat si practica in domeniul productiei de bunuri materiale, a serviciilor de profil si pentru intretinerea si repararea masinilor si utilajelor din diferite ramuri ale economiei.

Pregatirea fortei de munca calificate in conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev.

Pregatirea viitorilor absolventi ai scolii de arte si meserii in domeniul mecanic trebuie sa tina pasul cu cerintele actuale, incercand si o orientare catre activitatea informationala, asigurandu-se initierea in utilizarea tehnologiilor de cel mai inalt nivel.

Elevii vor dobandi abilitati si cunostinte initiale care le vor permite sa continue pregatirea la nivelul 2, desi unii absolventi ar putea alege sa isi gaseasca un loc de munca. Angajatii vor putea sa desfasoare activitati de rutina si predictibile sub supraveghere.

Prin unitatile de competenta specializate din cadrul programului de la nivelul 1, elevul va fi solicitat in multe activitati practice care ii vor stimula si creativitatea. Orice activitate creativa va duce la o largire semnificativa a experientei si la aplicarea constienta a cunostintelor dobandite.

2. Agregarea unitatilor de competenta in module.

Pentru domeniul MECANICA, calificarea "MARINAR" in clasa a XI-a vor fi dobandite urmatoarele competente individuale prevazute in SPP:

3. Descrierea rutei curriculare

Planul cadru de invatamant asigura prin ariile curriculare proiectate, dobandirea cunostintelor si abilitatilor specifice acestui nivel educational.

Pentru asigurarea mobilitatii ocupationale, curriculumul pentru calificarile 'Marinar' cultura de specialitate, instruire practica si stagiile de pregatire practica sunt astfel structurate incat sa asigure o cultura de specialitate si instruire practica saptamanala prin Modulul I - Aplicarea legislatiei navale si a normelor de prevenire a poluarii apelor, Modulul II - Exploatarea instalatiilor de la bordul navei, Modulul III - Utilizarea mijloacelor de salvare a vietii pe apa si vitalitatea navei si Modulul IV - Aplicarea normelor de protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor si primul ajutor medical la bordul navei, stagii de pregatire practica prin Modulul V - Exploatarea ambarcatiunilor si Modulul VI - Executarea manevrelor cu navele precum si curriculum in dezvoltare locala prin Modulul VII - Exploararea instalatiilor si a actionarilor electrice navale si Modulul VIII - Constructia si functionarea motoarelor si instalatiilor navale.

Modulele I - Aplicarea legislatiei navale si a normelor de prevenire a poluarii apelor, II - Exploatarea instalatiilor de la bordul navei, III - Utilizarea mijloacelor de salvare a vietii pe apa si vitalitatea navei si IV - Aplicarea normelor de protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor si primul ajutor medical la bordul navei, sunt parte integranta a curriculumului diferentiat. Ele vor fi parcurge independent, pe tot parcursul anului scolar, evaluarea competentelor realizandu-se conform programei.

Modulele V - Exploatarea ambarcatiunilor si VI - Executarea manevrelor cu navele fac parte din stagiile de pregatire practica care se vor desfasura la bordul navelor in exploatare sau pe nave scoala evaluarea realizandu-se conform programei in functie de planificare. Din numarul total de ore 60 sunt alocate practicii de proiect.

Modulele prevazute in clasa a XI-a (anul de completare) permit absolventilor de nivel 2 sa continue pregatirea la nivelul 3.

Modulele VII - Exploararea instalatiilor si a actionarilor electrice navale si Modulul VIII - Constructia si functionarea motoarelor si instalatiilor navale sunt incluse in curriculum-ul in dezvoltare locala, prin care elevii vor dobandi competentele tehnice cerute de agentilor economici.

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

- Aplicarea legislatiei navale si a normelor de prevenire a poluarii apelor.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Recomandari privind continuturile ce urmeaza a fi parcurse:

Tema 1. Organizarea echipajului si conducerea navei.

- componenta echipajului;

- imbarcarea si debarcarea membrilor echipajului;

- eliberarea carnetului de marinar;

- structura si ierarhiaechipajului navei;

- dreptirile si obligatiile membriloe echipajului;

- cazarea si hrana echipajului;

- atributii de conducere la bord;

- consiliul de bord;

Tema 2. Organizarea si executarea voiajului.

pregatirea navei pentru mars; documentele navei;

plecarea navei din port;

marsul navei;

intrarea navei in port;

stationarea navei la ancora si in port;

Tema 3. Curatenia la bordul navei.

prgramul activitatilor zilnice la bord;

curatenia zilnica;

curatenia saptamanala;

Tema 4 Activitati specifice portuare.

activitatea de pilotaj;

activitatea de remorcaj si bunkeraj;

activitati cu navele tehnice;

Tema 5. Ordinea si disciplina la bord.

rolurile de echipaj;

acordarea de recompense;

abaterea disciplinara;

contraventii la regimul de navigatie;

infractiuni la regimul de navigatie; infractiuni prevazute in codul penal;

Tema 6. Atributii de serviciu a personalului nebrevetat.

atributii generale;

atributii de subordonare ale marinarului;

atributii de raspundere ale marinarului;

atributii de serviciu ale marinarului;

Tema 7. Prevenirea poluarii apelor

surse de poluare;

termeni specifici;

surse de poluare, efecte;

dispozitiile pentru prevenirea poluarii apelor Dunarii si a apelor marine;

mijloace tehnice de limitare a poluarii, de organizare a operatiilor de depoluare la bordul navei si in porturi;

combaterea poluarii apelor;

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul:

- Comunicare si numeratie.

- Exploatarea instalatiilor de la bordul navei

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Recomandari privind continuturile ce urmeaza a fi parcurse:

Tema 1.- Osatura navei.

corpul navei;

elemente ale osaturii longitudinale;

elemente ale osaturii transversale;

invelisul exterior;

compartimentarea corpului navei;

deschideri in punti, in bordaj si in pereti;

Tema 2.- Instalatia de ancorare.

cerintele instalatiei;

ancore cu brate fixe;

ancore cu brate articulate;

lantul ancorei - descriere, marcare, intretinere;

echipamente pentru ancoraj - stupe, boturi, nari, putul lantului;

mecanisme de lansare si virare;

Tema 3. - Instalatia de acostare.

parame de legare;

clasificarea legaturilor;

Tema 4. -Instalatia de incarcare - descarcare.

bigi navale;

granice;

instalatii adecvate navelor specializate;

Tema 5. -Instalatii pentru manevrarea barcilor si ambarcarea oamenilor.

gruie navale;

echipamente pentru ambarcarea oamenilor;

Tema 6. - Instalatia de remorcare.

scopul remorcarii;

tipuri de remorcaje;

Tema 7. - Instalatia de guvernare.

timona si transmisiile carmei;

servomotorul si carma;

sisteme moderne de guvernare;

Tema 8. - Instalatia de propulsie

tipuri de propulsoare ;

partile componente ale elicei;

dispunerea elicelor la nave;

Tema 9. - Instalatii si echipamente pentru semnalizare si comunicatii

instalatii de semnalizare generala: felinare si figuri de semnalizare;

semnalizarea acustica si pirotehnica;

pavilioane de saula;

semnalizarea cu proiectorul;

Tema 10. Echipamente si instalatii de navigatie.

unitati de masura liniare utilizate in navigatie;

coordonate geografice;

orientarea pe mare: orizont adevarat, geometric, vizibil, sisteme de impartire a orizontului;

directii principale la bord;

compas magnetic: functionare, clasificare, parti componente;

compas giroscopic: principii de functionare, parti componente;

aparate deservite de compasul gigoscopic; repetitorul giro, inregistratorul de drum, pilotul automat - functionare;

instrumente si aparate pentru determinarea vitezei si distantelor: lochuri, sonde - tipuri, functionare;

radiogoniometre si radar - principii de functionare tipuri;

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul:

- Comunicare si numeratie.

- Utilizarea mijloacelor de salvarea vietii pe apa si vitalitatea navei

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

In cadrul curriculum-ului clasei a XI-a (anul de completare) modulul "Instalatii de bord, vitalitate si mijloace de salvare" se pot parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar inclusiv in saptamanile de stagii de instruire practica in functie de numarul de ore alocate, prin ambarcare pe nave scoala sau nave in exploatare.

VI. Recomandari privind continuturile ce urmeaza a fi parcurse:

Tema 1. - Salvarea vietii umane pe apa.

responsabilitatile personalului navigant: manualul de instruire; instructiuni

de intretinere; roluri si semnale de urgenta;

mijloace individuale de salvare: veste de salvare; colaci de salvare; costume hidrotehnice; mijloace de protectie termica - constructie, cerinte, caracteristicii;

mijloace colective de salvare: plute de salvare rigide si gonflabile; barci de salvare si de urgenta - cerinte generale, constructie, echipamente;

mijloace de lansare si imbarcare: cerinte generale; tipuri;

alte mijloace de salvare: barci partial inchise, barci complet inchise - cerinte, echipamente.

Intretinerea mijloacelor de salvare, semnale de urgenta, roluri, localizarea echipamentelor de salvare.

Tema 2. - Vitalitatea navei.

rolul si importanta vitalitatii navei;

asigurarea nescufundabilitatii navei prin masuri constructive.

mecanisme si instalatii

combaterea avariei corpului navei

gauri de apa

cercetarea avariei corpului navei

Tema 3.- Materiale si dispozitive de avarie din dotarea navelor.

posturi de avarie, inventarul de avarie;

materiale de avarie;

dispozitive de avarie; surubul de fund; panoul cu margini moi ; clema de avarie cu surub; pontilul reglabil; cricul cu surub; dispozitiv universal de strangere; paietul de gaura de apa;

metode si mijloace pentru astuparea gaurilor de apa;

organizarea rolului de gaura de apa;

astuparea gaurilor de apa mici;

astuparea gaurilor de apa mijlocii;

astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari;

astuparea gaurilor de apa cu ajutorul chesoanelor cu ciment;

masuri pentru restabilirea proprietatilor nauticeale navei.

dezesuarea navei: cercetarea esuarii navei;

dezesuarea navei fara gaura de apa ; metode;

dezesuarea navei cu gaura de apa;

masuri pentru asigurarea vitalitatii navei dupa dezesuare;

ranfluarea navei: scopul ranfluarii navei; procedee de ranfluare;

- mentinerea vitalitatii navei: buna stare de navigabilitate; mentinerea flotabilitatii si stabilitatii navei; balanstarea si debalastarea navei;

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

- igiena si desuritatea muncii

- Aplicarea normelor de protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor

si primul ajutor medical la bordul navei

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Recomandari privind continuturile ce urmeaza a fi parcurse:

Tema 1. Norme specifice de protectia muncii la:

manevra de acostare si plecare a navei;

manevra de incarcare si descarcare a navei;

manevra pentru utilizarea mecanismelor de forta;

manevra de andocare;

Tema 2. Norme specifice de protectia muncii conexe cu activitatea de navigatie.

exploatare si intretinere portuara;

constructii navale;

utilizarea energiei electrice;

sudura si taierea metalelor;

lucrul la inaltime;

transportul depozitarea si folosirea materialelor explozive;

manipularea produselor petroliere;

activitati de vopsire;

Tema 3. Lupta contra incendiilor la bord.

reguli de instruire;

instruirea echipajului privind lupta impotriva incendiilor;

organizarea rolului de incendiu la bordul navei;

Tema 4. Chimia si fizica focului. Clase de incendiu.

conditii de izolare a incendiilor;

triunghiul focului;

combustibilitatea si clasificarea materialelor din punct de vedere a combustibilitatii;

proprietatile materialelor inflamabile;

cauzele producerii incendiilor;

agenti de stingere si clasificarea incendiilor;

substante stingatoare;

Tema 5. Prevenirea incendiilor la bord.

principii generale de prevenire;

mijloace de prevenire;

proceduri pentru asigurarea sigurantei navei;

sisteme de detectare a incendiilor si a fumului;

instalatii fixe de stingere a incendiilor: cu bioxid de carbon., cu spuma, cu hidrocarburi halogenoase, cu pulberi, cu jet de apa, cu sprinklere, cu pulverizare cu apa;

Tema 6. Echipamente de lucru impotriva incendiilor.

tiputi de stingatoare: portabile, transportabile, cu spuma chimica SC9NF, cu pulbere, cu CO2 TipG;

echipamente de protectie si de respirat utilizate in mediu toxic

Tema 7. Acordarea primului ajutor medical la bordul navei.

notiuni generale de acordarea primului ajutor medical la bordul navei;

cauzele producerii accidentelor;

masuri de protectie si prevenire a accidentelor la bordul navei;

acordarea primului ajutor medical in caz de:degeraturi, fracturi, stop respirator, stop cardiac, electrocutare, inec;

transportul accidentatilor.

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

- Lucrul in echipa.

- Exploatarea ambarcatiunilor.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Recomandari privind continuturile ce urmeaza a fi parcurse:

Tema 1. Manevra ambarcatiunilor cu rame.

armarea si scoala de rame;

tehnica trasului la rame;

comenzi;

manevre: acostare si plecare de la cheu, de la bordul navei, ancorare si plecare de la

ancora, traversare unui fluviu, ramarea in amonte, transportul proviziilor si al pasagerilor;

Tema 2. Manevra ambarcatiunilor cu motor.

cunoasterea notiunii specifice: manevrabilitate in functie de aparatul propulsor si sensul de deplasare;

manevre: acostarea si plecarea la cheu, la nava in stationare si mars si locuri neamenajate;

Tema 3. Reguli de mars cu ambarcatiuni.

reguli de navigatie pentru ambarcatiuni cu rame si cu motor;

respecta si aplica regulile de mars: deplasare, stationare, semnalizare, navigatie;

respectarea si aplicarea regulilor de mars conform RND si COLREG.;

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

-.Asigurarea calitatii

Aplicarea legislatiei navale si a normelor de prevenire a poluarii apelor

- Executarea manevrelor cu navele.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

III. Recomandari privind continuturile ce urmeaza a fi parcurse:

Tema 1. Calitatile manevriere ale navelor.

rezistenta carmei;

efectele carmei;

efectele elicelor;

calitatile manevriere ale navelor cu trei si patru elice;

comenzi, activitati si rapoarte privind manevra carmei si actionarea masinilor;

Tema 2. Manevra de acostare si plecare de la ancora a navelor.

generalitati privind ancorarea navei;

alegerea si calculul locului de ancorare;

ancorarea navei cu o singura ancora;

ancorarea navei cu doua ancore;

ambosarea navei;

plecarea de la ancora;

comenzi, activitati si rapoarte la manevra de ancorare si plecare de la ancora;

Tema 3. Manevra de acostare si plecare de la cheu a navei.

generalitati privind acostarea si plecarea de la cheu;

legaturile navei si efectul legaturilor;

manevra de acostare si plecare a navei cu bordul la cheu;

manevra de acostare si plecare a navei cu cu pupa la cheu;

cazuri particulare ale manevrei de acostare si plecare a navei;

comenzi, activitati si rapoare la manevra de acostare si plecare a navei;

Tema 4.Manevra de remorcaj a navelor.

importanta manevrei de remorcaj;

pregatirea manevrei de remorcaj;

tipuri de remorcaj;

remorcajul pe ape interioare in siaj;

remorcajul pe ape interioare prin metoda impingerii - tipuri, recomandari, exploatare, criterii de formare a convoaielor;

remorcajul la ureche;

Tema 5. RND si COLREG.

prevederile regulamentelor privind semnalizarea, reguli de guvernare si de drum pe timp de zi si pe timp de noapte;

respecta si aplica prevederile regulamentelor privind semnalizarea, marsul, pe timp de zi si pe timp de noapte;

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

- Exploatarea instalatiilor si a actionarilor electrice naval

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Recomandari privind continuturile ce urmeaza a fi parcurse:

Tema 1: Retele electrice de forta, de iluminat, de semnalizare, de avarie si

de navigatie speciale.

- retele de forta - destinate alimentarii consumatorilor mari de energie electrica,

masini actionate de moatoare electrice cu pornitoare magnetice sau

statii magnetice.

- retele de iluminat - retelele pentru iluminatul normal, iluminatul de pozitie

(de navigatie) si iluminatul de avarie (siguranta), cat si pe cele ce

alimenteaza aparatele de navigatie, de telecomunicatie si radioficare precum

si pe cele de semnalizare.

- retele speciale - instalatiile de telefoane independente de reteaua bordului,

instalatia de paratrasnet si instalatia de iluminat festiv.

Tema 2: Sisteme de distributie in curent continuu (unipolar si bipolar),

in curent alternativ (cu 3 conductoare izolate si cu 4 conductoare cu

fir neutru legat la masa).

- curentul continuu se poate distribui consumatorilor obtinut de la bornele

generatoarelor in 2 variante: sistemul unipolar, sistemul bipolar.

- in curentul alternativ distributia energiei electrice este realizata in unul

- din urmatoarele sisteme: sistemul cu 3 conductoare (sistem izolat); sistemul

cu 4 conductoare cu firul neutru legat la masa.

Tema 3: Aparate de conectare si protectie, contactoare, relee, limitatoare

si sigurante fuzibile.

- sigurante fuzibile de diferite tipuri

- relee de diferite tipuri

- contactoare de diferite tipuri

- prize si fise pentru consumatorii portativi

- intrerupatoare si comutatoare pachet

- comutatoare tip controler.

Tema 4: Scheme de pornire: comanda functie de timp si viteza,

revarsarea motoarelor.

- scheme de pornire: comanda functiei de timp si de viteza si

reversibilitatea motoarelor;

- scheme generale de comanda pentru motoarele de curent continuu

- scheme de comanda pentru motoarele de curent alternativ;

- clasificare;

- scheme de pornire in trepte;

- Montajul schemelor de comanda functie de timp, de viteza si reversibilitatea

motoarelor: pornirea functiei de timp; pornirea functiei de turatie;

reversibilitatea motoarelor electrice de curent continuu si curent alternativ;

Tema 5: Sisteme de iluminat normal, de avarie, redus de avarie, de navigatie si

de semnalizare speciale.

- surse de lumina de la bordul navelor;

- lampi cu incandescenta;

- lampi cu descarcari in gaze;

- lampi cu arc electric;

- lampi cu luminiscenta;

Tema 6: Corpuri de iluminat.

- corpuri de iluminat deschise;

corpuri de iluminat inchise;

- corpuri de iluminat etanse;

- corpuri de iluminat antiexplozive;

- proiectoare navale;

I. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

- Constructia si functionarea motoarelor si instalatiilor navale

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Recomandari privind continuturile ce urmeaza a fi parcurse:

Tema 1: Notiuni generale si utilizare.

utilizarea masinilor de propulsie la bordul navelor;

notiuni principale despre masini termice: clasificare, principii constructive si functionare;

Tema 2: Caldari navale si caldarine.

clasificare;

principii constructive si functionare;

domenii de utilizare;

avantaje si dezavantaje;

Tema 3: Masini alternative cu aburi.

clasificare;

principii constructive si de functionare;

utilizare;

avantaje si dezavantaje;

Tema 4: Turbine navale.

clasificare;

principii constructive si de functionare;

utilizare;

avantaje si dezavantaje;

Tema 5: Motoare cu ardere interna.

Clasificare;

Motoare cu aprindere prin scanteie;

Motoare cu aprindere prin compresie;

Utilizare;

Avantaje si dezavantaje;

Tema 6: Combustibili si lubrifianti folositi la bordul navei.

clasificare;

caracteristici, proprietati si domenii de utilizare;

consumuri specifice;

Tema 7: Manevre si operatii de deservire ale masinilor de propulsie.

pregatirea pentru mars;

incalzirea si balastarea;

pornirea si schimbarea sensului de mars;

supravegherea functionarii si opririi masinilor;

Tema 8: Instalatii de combustibil si lubrifianti.

tancuri de combustibil si lubrifianti;

ambarcarea si transferul combustibililor si lubrifiantilor;

Tema 9:Instalatia de santina si balast.

descriere;

Tema 10: Instalatia sanitara si de incalzire.

descriere;

Tema 11: Instalatii de climatizare si frigorifice.

clasificare;

principii constructive;

agenti frigorifici;

exploatare;

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

In cadrul curriculum-ului clasei a XI-a (anul de completare) Modulul I - Aplicarea legislatiei navale si a normelor de prevenire a poluarii apelor, Modulul II - Exploatarea instalatiilor de la bordul navei, Modulul III - Utilizarea mijloacelor de salvare a vietii pe apa si vitalitatea navei si Modulul IV - Aplicarea normelor de protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor si primul ajutor medical la bordul navei, vor fi parcurse cu un numar de ore constant cu exceptia saptamanilor de stagii de pregatire practica

Modulul V - Exploatarea ambarcatiunilor si Modulul VI - Executarea manevrelor cu navele vor fi parcurse in cadrul stagiilor de pregatira practica prin ambarcare pe nave scoala sau nave in exploatare.

Parcurgerea continuturilor si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor cheie si tehnice generale aferente nivelului II, corespunzatoare calificarii in scopul pregatirii profesionale a elevilor si dezvoltarii capacitatilor, care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel III, sau a integrarii pe piata muncii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa i le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse, in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente.

La elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

T    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic);

q       Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T    abordarea tuturor stilurilor de invatare (auditiv, vizual sau practic );

T    formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

T    utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu:

q       Diferentierea raspunsului, prin:

T    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile deperformanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

In cadrul curriculum-ului in dezvoltare locala vor fi parcurse: Modulul VII - Exploararea instalatiilor si a actionarilor electrice navale si Modulul VIII - Constructia si functionarea motoarelor si instalatiilor navale.

Scopul curriculumului de dezvoltare locala poate fi sintetizat in urmatoarele:

• largirea domeniului ocupational, dar si adancirea competentelor cheie, alaturi de competentele personale si cele sociale: comunicarea, lucrul in echipa, gandirea critica, asumarea responsabilitatilor, creativitatea si sprijinul antreprenorial;
• dobandirea cunostintelor si deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesionala intr-o calificare;
• promovarea valorilor democratice in curriculum, care sa le permita viitorilor absolventi sa devina cetateni responsabili ai unei societati deschise.

V. Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor.

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulelor, recomandam ca in procesul de invatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrari practice si de laborator

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

citirea, realizarea si interpretarea unor schite, scheme si desene la scara.

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta ), metode expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea ) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor in diverse exercitii de documentare, sunt alte exemple de activitati de invatare - predare care pot fi utilizate.

RECOMANDARI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINSI IN INVATAMANTUL DE MASA

Scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin invatamantul de masa si integrati individual ( nu in clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au in vedere urmatoarele conditii:

Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi in clasele din invatamantul de masa

Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de invatamant de la invatamantul de masa

Cadrele didactice vor acorda o atentie continua invatarii individualizate si diferentiate, aplicand metodologiile didactice si psihopedagogice cerute

Intocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre medicul scolar, profesorul consilier al scolii ( psihologul), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa

Intocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina ( modul de specialitate)

Urmarirea in procesul de invatamant a realizarii principiului integrarii socio-profesionale in comunitate a elevilor cu nevoi speciale

Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente

Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, in vederea dobandirii competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala

Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori se pot utiliza planurile de invatamant pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare

In perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-invatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional

Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale in invatamantul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni:

consilierea profesorilor din invatamantul de masa de catre profesori itineranti care au experienta in pregatirea acestor elevi

prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea competentelor descrise in standarde

infiintarea in atelierele de instruire practica, laboratoarele tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta

folosirea in procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive

intocmirea de programe vizand facilitarea comunicarii si relationarii, atat in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de intelegere a relatiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.

evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente in colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor

Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului "resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale" prin :

programe individualizate ( centrate pe elev)

programe pe grupe de nivel

programe interactive

programe vizand facilitarea comunicarii si relationarii in activitatile de la clasa si la instruirea practica

Se considera ca o asemenea abordare este benefica pentru elevii cu nevoi speciale daca:

se realizeaza profesionalizarea adecvata potentialului restant si capacitatilor psiho-intelectuale ale elevilor

se ofera sanse egale de scolarizare prin scoala de arte si meserii tuturor elevilor cu deficiente usoare si medii

calificarile profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de catre elevul deficient cu avizul comisiei de expertiza medicala, orientare scolara si profesionala. Acest aviz va fi dat de medicii experti in medicina muncii, orientare si profesionalizare.