Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

DIDACTIC CLASA: a XII-a Limba si literatura romana - Formarea constiintei istorice: Cronicarii moldoveni

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



PROIECT DIDACTIC

DATA 2010



CLASA: a XII-a C1 (ruta progresiva)

CADRU DIDACTIC

DISCIPLINA: Limba si literatura romana

TEMA LECTIEI: Formarea constiintei istorice: Cronicarii moldoveni

Idei programatice in Predoslovii

TIPUL LECTIEI: mixta

COMPETENTE GENERALE

- utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferite situatii de comunicare;

- comprehensiunea si interpretarea textelor;

- situarea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau curente culturale / literare;

- argumentarea orala sau in scris a unor opinii in diverse situatii de comunicare.

COMPETENTE SPECIFICE

- folosirea adecvata a strategiilor de comunicare orala in monolog si dialog;

- interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura;

- dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc pana la inceputul secolului al XX-lea.

OBIECTIVE DE EVALUARE

sa defineasca urmatoarele concepte: istoriografie, cronica/letopiset, Renastere, Umanism;

- sa numeasca reprezentantii istoriografiei romanesti din secolul al XVII- lea (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce);

- sa puna contributia culturala a cronicarilor in context istoric;

- sa defineasca notiunea de constiinta istorica, enumerand cel putin trei trasaturi ale acesteia;

- sa identifice, in textul Predosloviilor redactate de Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce, o serie de idei programatice: scopul scrierii - recuperarea trecutului istoric, valoarea educativa a textului scris, precizarea surselor de documentare, caracterul memorialistic, aparitia constiintei auctoriale;

- sa identifice, in Predosloviile la Letopisetul Tarii Moldovei, elementele unei traditii istoriografice in nuce (cronicarii moldoveni deplang absenta unei traditii istoriografice anterioare, evoca atent contributiile predecesorilor, atunci cand ele exista, duc mai departe efortul cultural al predecesorilor);

STRATEGII DIDACTICE

- Metode: conversatia euristica, explicatia, argumentarea, problematizarea, analiza literara, jurnalul cu dubla intrare, metoda ciorchinelui, brainstormingul;

- Mijloace: volume proza, manual, schema recapitulativa, fise de lucru, fise de documentare, laptop, videoproiector, prezentare power point.

- Forme de organizare: - frontala;

- individuala.

BIBLIOGRAFIE

- Limba si literatura romana, Manual pentru clasa a XI-a, Editura ART, 2008.

- George Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editura Minerva, Bucuresti, 1982.

- Nicolae Manolescu, Istoria critica a literaturii romane, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1997.

- Nicolae Cartojan, Istoria literaturii romane vechi, Minerva, Bucuresti, 1980.

- Alexandru Piru, Literatura romana veche, ed. a II-a, 1962.

- Eugen Negrici, Naratiunea in cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin, DU Style, Bucuresti, 1998.

- Ioan Cerghit, Metode de invatamant, Polirom, Iasi, 2006.

- C. Parfene, Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala, EDP, Bucuresti, 1995.

- V. Goia, I. Dragatoiu, Metodica predarii limbii si literaturii romane, EDP, Bucuresti, 1995.

SCENARIUL DIDACTIC

Secventa I

MOMENTUL ORGANIZATORIC (2 minute)

- organizarea colectivului de elevi; pregatirea materialelor necesare pentru desfasurarea activitatii didactice;

- verificarea prezentei elevilor la ora;

Secventa a II-a

REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR ANTERIOARE (10 minute)

- se solicita elevilor definirea urmatoarelor concepte:

ISTORIOGRAFIE: stiinta ajutatoare a istoriei, care studiaza dezvoltarea cunostintelor, a conceptiilor despre lume si viata, precum si a operelor istorice scrise; totalitatea scrierilor istorice dintr-o tara sau dintr-o perioada de timp.

CRONICA/LETOPISEȚ: scriere cu continut istoric a vechilor cronicari, in care evenimentele sunt consemnate in ordine cronologica.

RENAȘTERE: ampla miscare culturala care se dezvolta in secolele al XIV-lea - al XVI-lea, in Europa. Perioada s-a caracterizat prin mari inventii si descoperiri geografice, prin inflorirea stiintelor si a artelor. Renasterea a promovat o conceptie sociala si filosofica umanista, punand in centrul intereselor omul, ideea increderii in valoarea si posibilitatile lui de perfectionare.

UMANISMUL: curent cultural-literar inspirat din conceptia ca omul, fiinta superioara, se poate perfectiona prin cultura, arta. Considerand ca idealul dezvoltarii armonioase a omului a fost atins in cultura antica, umanistii au studiat culturile si limbile greaca si latina.

- se fixeaza o serie de notiuni cu privire la inceputurile istoriografiei romanesti:

Aparuta in contextul mai larg al Umanismului si al Renasterii europene, istoriografia romaneasca din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea constituie un moment important in evolutia culturii nationale.

G. Calinescu: Adevarata istoriografie nationala incepe cu Grigore Ureche.

Umanistii romani sunt cronicarii moldoveni: Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce.

Ei au scris Letopisetul Țarii Moldovei, lucrare ce consemneaza evenimete din istoria Moldovei astfel:

Grigore Ureche - 1359-1594 (de la Dragos-Voda pana la Aron-Voda);

Miron Costin - 1594-1661 (de la Aron-Voda pana la Dabija-Voda);

Ion Neculce - 1661-1743 (de la Dabija-Voda pana la Constantin Mavrocordat).

Secventa a III-a

ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIVELOR (3 minute)

- anuntarea temei si a obiectivelor lectiei: analiza literara a textelor Predosloviilor la cronicile moldovenesti, in scopul identificarii unor ide programatice;

- precizarea modalitatilor prin care obiectivele didactice vor fi atinse: conversatia euristica, explicatia, argumentarea, problematizarea, analiza literara, jurnalul cu dubla intrare, metoda ciorchinelui, brainstormingul;

Secventa a IV-a

CAPTAREA ATENȚIEI (5 minute)

- prin brainstorming se incearca definirea notiunii de constiinta istorica; se sintetizeaza ideile esentiale sub forma unui ciorchine;

A avea constiinta istorica inseamna:

a. a face distinctia intre a scrie pentru sine si a scrie pentru ceilalti;

b. a fi capabil sa surprinzi spiritul timpului tau dar si succesiunea perioadelor istorice ample;

c. a sublinia valoarea exemplara, educativa a istoriei;

d. a sublinia rolul istoriei in configurarea identitara a unui neam;

e. a trece cu usurinta de la planul istoriei "inalte" la cel al istoriei "mici", anecdotice sau legendare

Secventa a V-a

DIRIJAREA INVATARII (15 minute)

- se mentioneaza faptul ca Predosloviile cronicarilor moldoveni contin o serie de idei programatice, anuntand formarea unei constiinte istorice, dar si a unei constiinte literare;

- se lectureaza textele celor trei Predoslovii, observandu-se particularitatile limbii romane vechi;

- pentru analiza comparativa a celor trei texte, se propune metoda jurnalului cu dubla intrare: prin intermediul prezentarii power point, elevilor le vor fi prezentate fragmente de text din cele trei surse, solicitandu-li-se formularea ideilor relevante care se desprid; elevii vor primi fise de lucru cu fragmente de text; in urma discutiilor, vor nota in coloanele libere ideile-sinteza.

" ca sa nu sa innce a toate tarile anii trecuti si sa nu sa stie ce s-au lucrat, sa sa asmene fieralor si dobitoacelor celor mute si fara minte." (G. Ureche)

" cit sa nu sa uite lucrurile si cursul tarii, de unde au parasit a scrie raposatul Urche vornicul." (M. Costin)

Principala intentie a cronicarilor a fost aceea a recuperarii trecutului istoric.

Scrierea reprezinta un act patriotic, intrucat reflecta aspiratii nationale de eliberare, independenta.

" sa ramaie feciorilor si nepotilor, sa le fie de invatatura, despre cle rle sa sa fereasca si sa sa socoteasca, iar dupre cle bune sa urmze si sa sa invte si sa sa indireptze." (G. Ureche)

" Letopisetele nu sunt numai sa le ceteasca omul, ci sa stie ce au fost in vremurile trecute, sa fie de invatatura." (M. Costin)

" cu cat veti indemna a ceti pre acest letopisatǔ mai mult, cu atata veti sti a va feri de primejdii si veti fi mai invatati a dare raspunsuri la sfaturi ori de taina, ori de ostire, ori de voroave, la domni si la noroade de cinste." (I. Neculce)

Cronicarii atribuie scrierilor o deosebita valoare educativa.

" cetind cartile si izvoadele si ale noastre si cele striine, au aflat cap si incepatura mosilor, de unde au izvorat in tara si s-au inmultit si s-au latit." (G. Ureche)

" di pe neste izvoade ce au aflat la unii si altii si din audzitele celor batrani boieri."  (I. Neculce)

Autorii precizeaza sursele cronicilor, surse istoriografice, autohtone si straine, dar si traditia orala.

Scrierea presupune documentare, responsabilitate si datoria respectarii adevarului.

" Fost-au gandul mieu, iubite cititoriule, sa fac ltopisetul tarai noastre Moldovei."   (M. Costin)

" Si priimste aceasta data aceasta putina truda a noastra, care amŭ facut." (M. Costin)

" Deci va poftescu, cetitorilor, pre unde ar fi gresit condeiul mieu, sa priimiti, sa nu ganditi ca doara pre voia cuiva sau in pizma cuiva, ce, precum s-au tamplat, cu adevar s-au scris. Doar niscaiva veleaturi a anilor de s-or fi gresit, iara celelalte intru adevar s-au scris." (I. Neculce)

" Deci, fratilor cetitorilor, cu cat veti indemna a ceti pre acest letopisatǔ mai mult, cu atata veti sti a va feri de primejdii." (I. Neculce)

Predosloviile marcheaza o manifestare incipienta a constiintei auctoriale (utilizarea persoanei I, singular si plural, procedeul adresarii directe catre cititor, implicarea lectorului in actul scrierii).

" Iara de la Duca-voda cel batran inainte, pana unde s-a vidè, la domnia lui Ion-voda Mavrocordat, nici de pre un izvod a nemarui, ce au scris sangur, dintru a sa stiinta, cat s-au tamplat de au fost in viiata sa. Nu i-au mai trebuit istoric strein, sa citeasca si sa scrie, ca au fost scrisa in inima sa." (I. Neculce)

Scrierile consemneaza si unele evenimente traite de autori, fiind primele scrieri cu caracter memorialistic.

- se formuleaza concluzia ca Predosloviile la Letopisetul Tarii Moldovei contin elementele unei traditii istoriografice in nuce (cronicarii moldoveni deplang absenta unei traditii istoriografice anterioare, evoca atent contributiile predecesorilor, atunci cand ele exista, duc mai departe efortul cultural al acestora);

Secventa a VI -a

OBTINEREA PERFORMANTEI (10 minute)

- se solicita elevilor sa completeze jurnalul de reflectie;

Secventa a VII-a

EVALUAREA ACTIVITATII (5 minute)

- se realizeaza aprecieri verbale si prin nota, generale si individuale;

Tema pentru acasa:

Scrie un eseu de 2-3 pagini in care sa prezinti ideile programatice care se regasesc in Predosloviile cronicarilor moldoveni din secolul al XVII-lea.

In redactarea eseului tau vei avea in vedere:

o       prezentarea contextului istoric si cultural in care isi concep opera cronicarii moldoveni;

o       definirea notiunii de constiinta istorica prin referire la cel putin trei trasaturi/elemente constitutive ale acesteia;

o       identificarea si analiza a cel putin patru trasaturi/elemente constitutive ale constiintei auctoriale in Predosloviile cronicarilor moldoveni;

o       formularea uui punct de vedere argumentat in legatura cu formarea constiintei istorice in secolul al XVII-lea.

JURNAL DE REFLECTIE

Nume si prenume elev: ...............

Clasa: a XII-a C1

Tema lectiei: Formarea constiintei istorice

Am invatat ca ..........................

Cea mai placuta activitate pentru mine a fost ..............

Cea mai dificila activitate pentru mine a fost ..............

As dori sa aflu mai multe despre .....................

Ma simt foarte multumit

Multumit

Indiferent

Nemultumit

Profund dezamagit



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6053
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved