Planul educational de interventie individualizata - Instrument de lucru in educatia elevilor cu CES intr-o scoala incluziva

Planul educational de interventie individualizata - Instrument de lucru in educatia elevilor cu CES intr-o scoala incluziva

Planificarea individualizata a invatarii presupune adaptarea educatiei la nevoile individuale din perspectiva diferentelor dintre elevi. Diferentierea curriculumului, atat pentru copiii cu CES-dizabilitati, cat si pentru cei cu potential de invatare ridicat se intemeiaza pe aceleasi premize

- sistemul de invatamant se poate adapta unor abilitati si trebuinte diferite;
- aceleasi scopuri educationale pot fi atinse prin mai multe tipuri de programe/adaptate;
- realizarea scopurilor educationale este facilitata de selectia si organizarea obiectivelor educatio- nale conform diferentelor individuale;
- diferitele tre

buinte educationale pot fi intampinate prin oportunitati educationale variate.

Diferentierea curriculara necesita astfel selectionarea sarcinilor de invatare dupa criteriul maturitatii intelectuale, ritmul de lucru si nu dupa criteriul varstei cronologice. Este nevoie de o adaptare a procesului instructiv educativ la posibilitatile intelectuale, la interesele cognitive, la ritmul si stilul de invatare al elevului.

Toti elevii care participa la procesul de educatie trebuie sa beneficieze de o diferentiere educationala pentru ca:

- au abilitati diferite;
- au interese diferite;
- au experiente anterioare de invatare diferite;
- provin din medii sociale diferite;
- au diferite comportamente afective( timiditate, emotivitate e.t.c.);
- au potential individual de invatare;

Diferentierea ar trebui sa fie o practica incluziva normala in fiecare sala de clasa pentru ca:

- elevii invata in ritmuri diferite;
- elevii au stiluri de invatare diferite;
- cadrele didactice trebuie sa asigure valorizarea potentialului fiecarui elev;
- experientele de viata diferite ale elevilor presupun adoptarea unor metode de invatare diferite dar si a unor materiale si mijloace didactice diverse;

Unii elevi intampina dificultati de invatare la clasa pentru ca:

- nu au urmat toate etapele in educatie(neparcurgerea invatamantului prescolar si intrarea direct in clasa I, abandon scolar sau absenteism crescut);

- prezinta dificultati emotionale, sociale sau de comportament;

- prezinta tulburari senzoriale de auz sau de vaz;

- dificultati de invatare a scris-cititului(dislexia-digrafia);

- au dificultati perceptiv-motrice(orintare in spatiu si timp, schema corporala);
-au dizabilitati mintale;

-au dificultati de vorbire sau de limbaj si comunicare;

-au limba materna diferita de limba in care se desfasoara procesul de invatamant;

-procesul de predare-invatare-evaluare neadecvat nevoilor educationale si diferentelor individuale dintre elevi(sarcini prea grele sau prea usoare, metode neparticipative,timp insuficient dozat, material idactic inadecvat sau insuficient);

Adapatrea curriculumului realizat de cadrul didactic la clasa pentru predarea, invatarea, evaluarea diferentiata sepoate realiza prin:

- adaptarea continuturilor avand in vedere atat aspectul cantitativ cat si aspectul calitativ, planurile si programele scolare fiind adaptate la potentialul de invatare al elevului prin extindere, selectarea obiectivelor si derularea unor programe de recuperare si remediere scolara suplimentare etc.

- adaptarea proceselor didactice avand in vederea marimea si gradul de dificultate al sarcinii, metodele de predare (metode de invatare prin cooperare, metode activ-participative, jocul didactic), materialul didactic(intuitiv), timpul de lucru alocat, nivelul de sprijin (sprijin suplimentar prin cadre didactice de sprijin);
- adaptarea mediului de invatare fizic, psihologic si social;

- adaptarea procesului de evaluare, avand in vedere ca finalitate dezvoltarea unor capacitati individuale ce se pot exprima prin diverse proiecte si produse(scrise, orale, vizuale, kinestezice); Modalitatea de evaluare poate fi adaptata in functie de potentialul individual. Evaluarea trebuie sa vizeze identificarea progresului realizat de elev luand ca punct de plecare rezultatele evaluarii initiale. Aceste rezultate conduc la selectarea obiectivelor pe care le propunem, la selectarea continuturilor si a activitatilor de invatare. Dupa o adaptare a programei scolare pentru aria curriculara Limba si Comunicare clasa a II a realizata de catre cadrul didactic de la clasa in colaborare cu cadrul didactic de sprijin/itinerant la potentialul elevului, urmeaza structurarea unui plan de interventie personalizat cu un scop(obiective pe termen lung) si obiective pe termen scurt. Scopul final al acestuia este de a raspunde cerintelor elevului pentru asigurarea dezvoltarii sale, coerentei si complementaritatii interventiilor ulterioare.

Programul de Interventie personalizat actioneaza o anumita perioada de timp in conditiile date si trebuie sa raspunda cerintelor elevului in ce priveste dezvoltarea si invatarea, tinand cont de fortele acestuia si achizitiile anterioare.

In urma adaptarii curriculare a Programei de Limba Romana clasa a II a pentru elevul P. G., am elaborat obiectivele invatarii, strategiile de interventie si de invatare pentru fiecare dintre obiectivele vizate, un mecanism continuu de evaluare a deprinderilor achizitionate si a interventiilor, un mecanism continuu de revizuire a programului de interventie si de luare a deciziilor ce privesc continuarea programului.

PROGRAM DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

I. INFORMATII DE BAZA
Numele si prenumele elevului : P. G.
Data nasterii: 05.09.1999
Unitatea de invatamant : Scoala Generala Nr. 45,clasa a-II-a;
Domiciliul : Tg-Jiu, jud. Gorj, str. Z, bl. XII , ap. 8
Tata : P. F. Varsta: 40 Profesia : ... ;Mama: P. V. Varsta: 37, Profesia.......

Alte date despre familie: Elevul mai are un frate care invata in aceeasi scoala dar care nu prezinta dificultati de invatare. Familia manifesta o atitudine pozitiva fata de activitatea scolara, cere periodic informatii despre evolutia copilului si este receptiva la sugestiile date de factorii educativi din scoala .
Echipa de interventie: invatatorul de la clasa si cadrul didactic de sprijin.

Alte persoane implicate in program: profesorul psiholog, familia, asistentul social;

Data de elaborare a programului: 16. 11. 2006
Durata de desfasurarea a programului: 16. 11. 2006 - 16. 02. 2007

II. STAREA ACTUALA A ELEVULUI
comportament cognitiv

- limbaj si comunicare: vocabular sarac, posibilitati de exprimare reduse, vorbire rara, ezitanta, incetinita; nu recunoaste toate literele; in scris apar omisiuni si inlocuiri de grafisme, nu face analiza si sinteza fonematica; face confuzii vizuale ale literelor simetrice ,,b-d'',inversiuni de litere, confuzii intre consoanele surde si sonore ,,p-b''.

- matematica : Nu are formate deprinderile de numeratie corecta in concentrul 0-30, nu intelege notiunea de numar compus, nu poate efectua operatii de adunare si scadere neoperand cu conceptele matematice. Realizeaza in plan concret multimi de obiecte, dar nu intelege corespondenta multime de obiecte - numar, decat cu sprijin permanent.

Autonomie personala si sociala:

- aria de autoservire: elevul are formate deprinderile de igiena personala, cunoaste mediul ambiant si actiunile din regimul zilnic ( mesele principale, activitatea scolara, de joc, de odihna).Prezinta carente in comportamentele motrice si in gesturile social-utile de autogospodarire .Se imbraca singur si are grija in mare masura de de propria imbracaminte.

- aria de socializare: elevul are o atitudine prietenoasa, s-a acomodat destul de repede unor reguli scolare de grup, dezvoltand relatii interpersonale,insa in privinta achizitiilor cognitive, progresele au fost minime.Se deplaseaza singur de acasa la scoala si invers deseori. Comunica cu colegii si cu prietenii atat cat sa realizeze un climat de desfasurare a activitatilor comune.

Psihomotricitate: elevul prezinta o coordonare si o stabilitate a gesturilor si miscarilor sale corespunzatoare unei activitati de invatare eficienta, dar intampina dificultati in organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice de spatiu, lucru ce duce la slaba insusire a citit-scrisului. Schema corporala este structurata partial corect iar lateralitatea fixata.

III. EVALUARE INITIALA

Instrumente folosite in evaluare : fisa psihopedagogica, observatia spontana si dirijata,convorbirea individuala si de grup,testul de motricitate Ozeretski, probe curiculare, matricele progresive Raven, testul Goodenongh; e.t.c.

Diagnostic

- medical: clinic sanatos; psihologic: intelect liminar, Raven-QI-75; Goodenongh- QI-80; deficit de atentie, perceptie slaba, labilitate emotionala; psihopedagogic:dificultati de invatare - dislexo-disgrafie, discalculie, dificultati de orientare, organizare si structurare spatiala; pedagogic: nu face fata cerintelor educationale; adaptare inferioara la cerintele programei scolare pentru clasa a-II-a si a curriculumului, citire - scriere-calcul.

Capacitati-competente- abilitati- lacune- nevoi:

- competente sporite in desfasurarea activitatilor ludice (respecta cu strictete regulile jocului si duce la capat sarcina didactica la nivelul propriu);
- capacitati relativ bune de invatare comportamentala prin imitatie;
- posibilitati bune de comunicare orala,gestuala, expresiva;
- nevoia de afectiune, de integrare, de modele socio-umane si de sprijin gradat;
- toleranta scazuta la frustrari,sociabilitate relativ buna;
- feed- back pozitiv in situatiile de individualizare a sarcinilor de invatare;
Interventii antecedente: elevul nu a mai beneficiat de un program de interventie personalizat anterior, in nici un domeniu al dezvoltarii sale.

IV . DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENTIE

Domeniul de interventie: cognitiv, Limba Romana, citire- scriere
Motiv de referinta: reducerea dificultatilor de invatare prin exersarea si dezvoltarea capacitatilor instrumentale citit - scris
Scopul programului de interventie: La sfarsitul programului,elevul va fi capabil sa identifice, sa discrimineze, sa opereze cu consoanele b-d-p in activitatea de citit- scris fara a face confuzii intre ele.

Obiective pe termen scurt:

1. Formarea comportamentului de recunoastere pe cale vizuala si auditiva a locului sunetelor b-d- p, in cuvinte- 16.11.2006-16.12.2006;

2. Formarea capacitatii de fixare a sunetelor b-d-p prin citire si sriere in spatiul grafic, (izolat si in cuvinte monosilabice, bisilabice, e.t.c.) -16.12.2006-16.01.2007;

3. Formarea comportamentului de operare cu consoanele b-d-p in activitatile de citit-scris, realizand o corelare deplina si permanenta intre ele;16.01.2007-16.02.-2007;

Nivelul de plecare: elevul cunoaste majoritatea sunetelor, dar nu poate face analiza si sinteza fonematica,confunda vizual literele simetrice, face inversiuni de litere. Datorita slabei organizari spatiale, elevul intampina dificultati in perceperea grafemelor, asadar in actul citirii si cel al scrierii, nelegand simbolurile grafice fiind insuficient recunoscute.

I. EVALUARE FINALA--CRITERIALA

Criterii de evaluare minimale:

- sa identifice literele b,d,p prin recunoasterea lor si prin verbalizare;
- sa discrimineze forma grafemelor b, d, p in orice context ;
- sa citeasca silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice;
- sa scrie dupa dictare cuvinte care contin aceste litere;

Criterii de evaluare maximale:

- sa citeasca propozitii scurte formate din cuvinte care contin literele b,d,p, in diferite pozitii;
- sa scrie dupa dictare texte scurte, formate din propozitii care contin cuvinte in care se afla grafemele b,d,p ;
- sa citeasca un text scurt la prima vedere;

Instrumente de evaluare :

- fise de lucru individuale;
- probe curriculare;
- teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv in parte;

VI. CONCLUZII

- In urma evaluarii rezultatelor obtinute dupa derularea programului de interventie pe o perioada de trei luni, s-a ajuns la concluzia ca datorita exercitiilor si activitatilor simple,accesibile,desfasurate in ritm propriu, elevul a depasit in mare parte dificultatile sale, dobandind o experienta cognitiva superioara celei anterioare, inlaturand anumite bariere din calea dezvoltarii sale. A fost nevoie in primul rand de formarea si dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de spatiu, pentru ca apoi elevul sa poata opera cu sunetele siliterele b,d,p.

VII. RECOMANDARI

- Se constata ca abilitarea elevului pe palierul motric conduce la diminuarea dificultatilor de invatare, iar reluarea unor sarcini deinvatare si a unor comportamente-tinta sunt de un real folos in dezvoltarea deprinderilor de munca independenta.

- Se recomanda stimularea pozitiva, intarirea motivatiei si a increderii in propriile forte, precum si reluarea unor anumite activitati in vederea consolidarii achizitiilor dobandite.
_{Referinte :
'Ghid de predare invatare pentru copiii cu cerinte educative speciale' Coordonator: Profesor IONEL MUSU Editura MarLink;
'Elemente de Psihopedagogia Integrarii'Autor: DORU VLAD POPOVICI
Editura PRO HUMANITATE Bucuresti- 1999;
'Invatarea scrisului' Autor:ECATERINA VRASMAS
Editura PRO- HUMANITATE Bucuresti- 1999
sursa imaginii : freeschoolclipart.com}