Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

Introducere - procesul de invatamant ca sistem

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Introducere - procesul de invatamant ca sistem

Interactiunea dintre elementele de structura



ale procesului de invatamant la Biologie

Biologia (gr. bios - viata, logos - stiinta, vorbire) studiaza organismele vii sub toate aspectele lor. Studiul acestora, care a alimentat permanent setea de cunoastere a omului, a condus la aparitia a numeroase ramuri, domenii si stiinte de granita ce alcatuiesc astazi complexul stiintelor biologice, ale vietii.

Conform principiului holistic, Biologia este considerata ca un tot unitar, ca un sistem, reflectand viata reala existenta de sine statator intr - un mediu dat, dar in acelasi timp, fiecare din disciplinele componente sunt unitati de sine statatoare care se incadreaza in sistem.

Biologia moderna  incearca sa raspunda la multe probleme privind unele aspecte fundamentale pentru omenire, realizand o cooperare stiintifica pluridisciplinara in concordanta cu progresele tehnice.

Aparuta mai intai in intuitiile filosofice ale marilor ganditori, dezvoltata si aplicata la domenii diverse, precum limba si limbajul (F. de Saussure, R. Jakobson) , psihologia (J.Piaget), psihanaliza (J. Lacan), economia (M.Godolier), critica de arta (P. Francastel) etc., abordarea sistemica a cuprins si Biologia (A.B.Novikoff, L.von Bertalanffy) si problematica educatiei.

Pentru activitatea instructiv-educativa, analiza sistemica permite perceperea disfunctiilor, reconsiderarea diferitelor niveluri ale realitatii sociale si institutionale. Intr-un alt sens, aceasta metoda permite celui care actioneaza sa stapaneasca, atat cat este posibil, transformarile in lant pe care le declanseaza si sa masoare efectele. (UNESCO, 1981).

O descriere sistematica a procesului de invatamant se poate realiza din trei puncte de vedere: functional, structural si operational (Ioan Cerghit, 1986). Aceasta abordare sistemica se aplica si in procesul de invatamant la Biologie.

Sub aspect functional, sunt importante premisele sistemului de invatamant, idealurile si obiectivele lui, dar si ce rezultate obtine acesta.

Functional, Biologia este o disciplina fundamentala integrata in Planul - cadru de invatamant, in aria curriculara ,,Matematica si Stiinte ale naturii'', avand ,,menirea de a

participa la formarea competentelor de care au nevoie toti indivizii pentru implinire si dezvoltare personala, pentru incluzie sociala si insertie profesionala. Aceste competente trebuie dezvoltate pana la finalizarea invatamantului general de 10 clase si trebuie sa actioneze ca un fundament pentru invatarea continua ca parte a invatarii permanente.

Studiul biologiei vizeaza

pregatirea scolara temeinica pentru integrarea optima

in viata activa

educatia pentru sanatate a generatiei tinere;

formarea unui comportament ecologic la elevi;

initierea in specialitate, ca baza de orientare scolara si

profesionala.''¹

¹ Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Consiliul

National pentru Curriculum, Programe scolare pentru ciclul

inferior al liceului, Biologie, Bucuresti, 2004

In raport cu performantele proiectate, se deruleaza

secventele didactice si se evalueaza rezultatele obtinute, asigurandu-se, in acest fel, circuitul si autoperfectionarea lectiilor de biologie prin intermediul feed-back-ului informational.

Din punct de vedere structural, functionarea procesului de invatamant are la baza resurse umane - elevi, educatori, parinti, resurse materiale si financiare, continuturi, forme de organizare a activitatii, sisteme de relatii, etc.

In ceea ce priveste continutul actual al invatamantului biologic, acesta reflecta o conceptie care contribuie la formarea unei culturi generale biologice, racordata la progresele actuale ale stiintelor biologice, la accentuarea caracterului activ si aplicativ al studiului Biologiei, la dezvoltarea capacitatii de investigare / explorare a sistemelor biologice, a proceselor si fenomenelor lumii vii, la formarea la elevi a unor motivatii, constiinte si etosuri ecologice si sanogenetice, a capacitatii de comunicare. Toate acestea pentru a permite o pregatire a lor pentru viata activa postscolara - profesionala, sociala, familiala si in stransa corelatie cu resursele de care dispune scoala

romaneasca actuala.

,,Tinand pasul'' cu tendintele invatamantului biologic

din multe tari, precum Franta, Anglia, Suedia etc., continutul actual de biologie a abandonat conceptia veche bazata pe logica independenta a unor stiinte biologice - botanica, zoologia, anatomia si fiziologia omului, de studiu separat si izolat al plantelor, animalelor si omului. Acesta are la baza

o conceptie sistemica, care asigura invatarea despre procariote, protiste, fungi, plante, animale, om, in corelatie unele cu altele, in corelatie cu unii factori ai mediului in care traiesc - apa, aer, sol, studierea organismelor respectand ierarhia filogenetica.

Aplicarea conceptiei sistemice de abordare a disciplinelor biologice la noul curriculum de biologie este ilustrata si de studiul comparativ si integrat al conceptelor biologice, selectia si organizarea informatiilor bazandu - se pe gradul si nivelul de integrare a materiei vii.

Sub aspect operational, urmarim procesul, desfasurarea activitatii didactice, modelele, strategiile si metodele de predare - invatare - evaluare.

In cadrul procesului de invatamant la Biologie, ca si la celelalte discipline de invatamant, functioneaza mai multe tipuri de relatii, interactiuni:

a)      in interiorul procesului de invatamant, intre componentele acestuia;

b)      intre procesul de invatamant si sistemul de invatamant;

c)      intre componentele procesului de invatamant (finalitati, metode didactice, mijloace de invatamant, etc.) si componente ale mediului social (ideal social, model social, grad de cognitie, nivel de dezvoltare a stiintei si tehnicii, etc.)

O abordare sistematica a procesului de invatamant la Biologie asigura acestuia coerenta si eficienta functionala. Atunci cand are loc proiectarea si anticiparea procesului, se au in vedere relatiile si coordonatele necesare intre componentele procesului de invatamant. Astfel, intre elementele procesului instructiv-educativ, pot fi sesizate legaturi ierarhice. De exemplu, finalitatile educatiei obliga la anumite dimensionari ale continuturilor si strategiilor educationale.

La un moment dat, un continut al invatarii conduce la o anumita selectie si combinare a metodelor de parcurgere a respectivului continut - legaturi de dirijare. Intre finalitati si celelalte componente ale procesului de invatamant apar conexiuni de ordin ierarhic si de dirijare. Unele aspecte ale finalitatilor, precum o serie de obiective operationale, pot fi corijate in urma consumarii acestui proces, a evaluarii si autoevaluarii rezultatelor activitatilor educative.

Exista legaturi genetice in cadrul abordarii invatamantului biologic ca sistem. De pilda, mai intai, se fixeaza continuturile, modelul didactic, strategiile si metodele de predare - invatare si, mai apoi, strategiile si metodele de evaluare si autoevaluare ale performantelor elevilor.

Legaturile de functionare intretin functionarea si reluarea procesului, important fiind rolul de feed-back al evaluarii asupra tuturor componentelor de invatamant.

Legaturile  de dezvoltare se refera la orice inovatie in continut, in modelele si strategiile didactice, in metodele de invatamant, antrenand o regandire a tuturor celorlalte elemente ale procesului de invatamant.

Abordarea sistemica a procesului de invatamant la

Biologie imprima acestuia mai multa coerenta, care atrage dupa sine o crestere a performantelor scolare. Se atenueaza, astfel , eventualele discontinuitati sau rupturi intre teorie si practica , intre componentele procesului didactic.



O planificare a eforturilor didactico - metodice la Biologie, in deplina concordanta cu obiectivele si continuturile, cu caracterul activitatii de invatare implicate, ar putea sa asigure acea convergenta intima a celor doua activitati - cea de predare si cea de invatare - atat de necesara unui invatamant modern si eficient. Dupa stabilirea metodologiei globale, de la nivelul intregii lectii de biologie, devine inevitabila adoptarea si a unor decizii partiale referitoare la modul in care va fi realizat fiecare eveniment instructional (metode, procedee, tehnici, mijloace). Acestea se subordoneaza obiectivelor, competentelor, continutului, dupa cum si mijloacele de invatamant, metodelor, procedeelor si tehnicilor didactice. Pentru o integrare corecta a metodologiei didactice, precum si a mijloacelor de invatamint in cadrul unitatilor de invatare este utila selectarea acestora corelata cu obiectivele si continuturile lectiilor.

Procesul de evaluare se raporteaza la obiectivele instructiv - educative si se coreleaza si interconditioneaza cu procesele de predare si invatare, el conducand la ameliorarea celor din urma.

Elementele mediului social se reflecta direct in componentele procesului didactic (innoirea tehnologiei instruirii , uzitarea tehnicilor comunicationale si informationale noi, infuzarea continuturilor biologice cu progrese recente ale stiintelor biologice, inducerea unor sentimente refractare fata de scoala, din cauza unor conjuncturi economice nefavorabile, etc.) sau indirect , prin selectie si prelucrarea in interiorul unor compartimente ale sistemului de invatamant.

Dar determinarile sunt si inverse, dinspre procesul de invatamant catre mediul social, cum ar fi consolidarea increderii in valorile sociale, infuzarea de noi mentalitati, modele comportamentale etc. In acest sens, factorii decizionali ai statului ar trebui sa reflecteze mai mult.

Specificul relatiei

predare - invatare - evaluare

in cadrul disciplinei Biologie

Dupa I.K.Babanski, in procesul de invatamant, ca fenomen unitar, predomina interactiunile active dintre cel care preda si cel care invata.

Predarea reprezinta activitatea profesorului ce nu poate fi neglijata, ci din contra, se impune constientizarea importantei ei. Nu poate fi desprinsa de activitatea de invatare a elevului, ci trebuie modificata in conceptia si in practica noastra la catedra. Aceasta sa reprezinte initierea, coordonarea, stimularea, sprijinirea, verificarea activitatilor de invatare ale elevilor de catre profesor.

Potrivit dictionarului de psihologie, invatarea este o "activitate de insemnatate fundamentala pentru adaptarea la mediu si dezvoltarea psihocomportamentala", care, in esenta, consta in "asimilarea activa de informatii insotita de achizitionarea de noi operatii si deprinderi".

Reusita invatarii scolare depinde atat de factori interni, cum ar fi capacitatea de invatare si motivarea elevilor pentru aceasta, cat si de factori externi, cei mai importanti fiind calitatea predarii, mediul si climatul scolar, logistica didactica. Valorificand optim acesti factori, dar si altii, invatarea scolara va parcurge adecvat un sir de "evenimente" specifice si anume: receptarea, intelegerea, memorarea, pastrarea si actualizarea datelor memorate. Ea va deveni, astfel, eficienta.

Activitatea de predare-invatare-evaluare, desi este formata din trei elemente, este privita in unitatea ei didactica, deoarece ele se intrepatrund in cadrul activitatii comune a profesorilor si elevilor iar rezultatele finale sunt, de fapt, o rezultanta a celor trei activitati.

In sens traditional, predarea este inteleasa ca o activitate specifica profesorului, prin care acesta le "transmite" elevilor un anumit sistem de cunostinte. In legatura cu aceasta conceptie s - a cultivat timp indelungat o practica a lectiei ,,ex cathedra'', expusa de la catedra, "magistrala" (anexa I). In aceasta practica, stiinta (cunoasterea) este un produs finit, o suma de cunostinte gata elaborate, iar procesul de invatamant - una din caile de transmitere a unei stiinte construite, accentul punandu - se pe materia de invatamant, pe predare si profesor.

Lectiile desfasurate dupa acest model sunt lectii de comunicare solid construite si coerente, care cultiva o experienta de invatare prin receptare, mediata de limbaj.

Traiectul dupa care se desfasoara astfel de lectii este urmatorul: profesorul anunta subiectul, reaminteste cunostintele anterioare, expune continutul nou, controleaza intelegerea si atentia chestionand elevii, iar in final cere acestora sa efectueze aplicatii si exercitii, inainte de a sintetiza aceasta lectie printr - un rezumat de invatamant pentru urmatoarea ora.

De fapt, schema acestui tip de invatamant reproduce o structura a intregului invatamant traditional, alcatuita, in principal, din trei momente:

 

Prezentarea continutului informational

 

Aplicatii, examinare

 

→→


Cunoasterea concreta a naturii, obiectiv primordial al invatamantului biologic, nu se poate realiza teoretic, vorbindu-le elevilor despre lumea vegetala, despre lumea animala sau despre procese si fenomene biologice, ci luand in calcul predarea moderna, "empiriocentrica" (anexa II). Conform acesteia, elevul trebuie sa se transforme din obiect in subiect al educatiei si sub indrumarea profesorului, in natura, in laboratorul de biologie sau alte unitati conexe (institute de cercetare, laboratoare medicale, muzee de stiinte ale naturii, ferme zootehnice etc.), sa exploreze, sa reconstruiasca, sa redescopere si sa recreeze adevarul stiintific, insusindu - si prin eforturi proprii,ceea ce a acumulat cunoasterea umana privind lumea vie.

Este vorba de " invatarea" stiintei ca proces, familiarizarea elevilor cu logica investigatiei stiintifice, dezvoltarea strategiilor cognitive, concomitent cu insusirea conceptelor stiintifice fundamentale. A instrui elevii nu mai inseamna a - i face sa acumuleze in memorie un anumit bagaj de informatii, ci a - i invata sa ia parte activa la procesul care face posibila producerea cunostintelor noi si sa deprinda o metoda de lucru. Inseamna un nou mod de organizare a invatarii scolare, care aduce elevii in contact direct cu lumea vie - cu sistemele biologice de diferite niveluri de organizare, procesele biologice, fenomenele biologice, principiile si legile vietii, ii indeamna la explorari, la cercetari, la incercari si experimente proprii, la redescoperirea adevarurilor, pe cat posibil, prin fortele lor.

Astfel, in aceasta invatare a Biologiei, examinarii materialului didactic nou pentru elev (materialului biologic natural, preparatelor microscopice, preparatelor uscate, a celor formolizate, incluziunilor ihtiologice, etc.), si retinerii datelor brute (operatii de analiza realizate individual), ii urmeaza organizarea riguroasa a datelor si elaborarea noilor cunostinte biologice (operatie de sinteza, efectuata individual sau in echipe), iar in final - confruntarea colectiva a rezultatelor obtinute si intarirea acestora prin aplicatii, dupa cum este reprezentat schematic in continuare:

Examinarea noului material didactic

 

Elaborarea noilor cunostinte

 
Fixarea finala prin confruntare colectiva
 



Tipul de experienta de invatare ce se produce este in

aceasta modalitate de instruire altul decat in cazul instruirii traditionale - logocentrice , explicativ - reproductive, unde accentul se pune pe materia de invatamant, pe predare prin metode expozitive si profesor. Este o invatare prin actiune directa, experimental - investigativa asupra obiectelor si fenomenelor reale ale vietii, o invatare care este in acelasi timp si cunoastere si actiune.

Deci, putem spune ca predarea apare ca o activitate complexa si dinamica, pe care profesorii au obligatia sa o stapaneasca deplin si sa o perfectioneze necontenit.

Fara a minimaliza importanta invatarii acasa, bazele invatarii scolare se pun in clasa, sub indrumarea profesorilor, deoarece acestia ii cunosc mecanismele si ii pot ajuta cel mai bine pe elevi sa invete eficient. Este important ca actiunea noastra sa aiba in centru permanent elevul, activitatea acestuia, in special cea empiriocentrica, de invatare euristica.

Este neaparat necesara integrarea evaluarii in actul instructiv - educativ, deoarece se permite realizarea functiei de feed - back a acesteia, precum si o reglare / autoreglare a procesului de predare realizat de profesor si al celui de invatare realizat de elevi. De asemenea, se furnizeaza date si despre procesul formarii elevilor - dezvoltarea gandirii acestora si a trasaturilor de personalitate.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2605
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved