SISTEMUL DE INVATAMANT - RETEAUA SCOLARA

SISTEMUL DE INVATAMANT

S.I - ppalul subsistem al sist. de educatie (se refera la organizarea institutionala a I)

- reuneste institutiile specializate implicate in procesul de educatie, cercetare si cultura (responsabile de realizarea in mod organizat, planificat si metodic a dezideratelor educative)

- in sens LARG: - "ansamblul institutiilor care participa la realizarea arhitecturii scolare 9la derularea generala a studiilor pe cicluri, orientari, filiere)

=> din ac. perspectiva S.I are un caracter deschis si include:

• institutii scolare / universitare cu caracter formal
• institutii specializate in instruire nonformala * centre de pregatire profesionala

* cluburi

* tabere scolare

* programe radio - TV scolare / universitare

* diferiti agenti sociali cu care scoala stabileste relatii de tip -> contractual - scoli militare

- scoli profesionale

- biserica

->consensuale - familia

- comunitatea locala

- in sens RESTRANS - cuprinde institutiile scolare (sc. primara, gimnaziul, liceul, inv. profesional si superior) organizate pe trepte, cicluri si ani de studii.

=> din ac. perspectiva e definit ca sistem scolar specializat in realizarea functiilor pedagogice ale sistemului de educatie  la nivelul procesului de instruire , in cadrul concret al activitatilor didactice si educative.

STRUCTURA SISTEMULUI DE INVATAMANT

- e structurat pe urmatoarele niveluri:

a)          nivelul invatamantului primar - treapta invatamantului prescolar

- treapta invatamantului primar (cls I-IV)

b) nivelul invatamantului secundar: - treapta inv. sec. inferior / gimnazial (cls V-IX)

- treapta inv. sec. superior -liceal (cls X-XII)

- profesional - scoli profesionale de 1-2 ani

(profesii simple)

- scoli profesionale de 2-3 ani

( profesii complexe)

c) nivelul invatamantului superior - treapta inv. sup. de scurta durata (2-3 ani)

- treapta inv. sup. de lunga durata (4-6 ani)

- treapta inv. sup. post-universitar (studii aprofundate : master, doct)

SPECIFICUL diverselor niveluri de organizare:

• niv. inv. primar -> axat pe dobandirea culturii generale de factura instrumentala (dobandirea deprinderilor de scriere, citire, de calcul, initierea in limbaje specifice)
• niv. inv. secundar inferior -> dobandirea culturii generale de baza (cunostinte fundamentale din ppalele domenii ale cunoasterii)
• niv. inv. secundar superior/liceal -> orientarea culturii generale spre anumite domenii de cunoastere( stiinta, socio-uman, tehnologie, economie) , cu deschidere spre cultura optionala de specialitate

• niv. inv. profesional -> orientarea inspre dobandirea culturii de specialitate necesare practicarii unei anumite profesii)
• niv. inv. superior/universitar -> axat pe aprofundarea teoretico-practica specializata a unui anumit domeniu de cunoastere
• niv. inv. postuniversitar -> asigura continuarea/adancirea specializarii dobandite in cadrul invatamantului universitar

LEGISLATIE

- inv. primar + inv. gimnazial = INVATAMANT GENERAL OBLIGATORIU

- durata studiilor in inv. obligatoriu difera de la o tara la alta: de regula 6-16 ani (continutul instruirii nu e acelasi si exista mai multe cai)

- OBIECTIV dominant al inv. obligatoriu - dobandirea unui cuantum de instruire necesar integrarii in viata sociala

RETEAUA SCOLARA

- ca parte a sist. de educatie, S.I. cuprinde reteaua organizatiilor scolare

- RETEAUA SCOLARA - ppalul factor ce tine de organizarea S.I care are o influenta hotaratoare asupra formarii si distribuirii cererii de studii pe institutii de invatamant

- se constituie in 3 planuri:

1. reteaua in profil teritorial-> determina cererea de studii prin gradul de accesibilitate teritoriala a inst. de inv.

- pt. multe inst. de inv. plasarea in teritoriu e esentiala pt nr./ calitatea elevilor pe care-i poate atrage;

- este importanta distribuirea in teritoriu => reducerea costurilor de scolarizare

( apropierea de domiciliu e factor determinant al optiunii pt. o anumita inst. de invatamant).

2. reteaua pe trepte (niveluri) de invatamant : in mod normal reteaua unit. de inv. care scolarizeaza pe diferite niveluri trebuie sa fie coerenta , reciproc compatibila:

* nr elevilor scolarizati pe o anumita treapta sa corespunda capacitatii retelei scolare care scolarizeaza pe treapta imediat superioara

* in sens invers, capacitatea de cuprindere a unitatilor scolare de pe o anumita treapta ar trebui sa corespunda nr. de elevi scolarizati pe treptele inferioare de invatamant.

- orice diferenta duce la - incapacitatea sist. de inv. de a asigura continuarea scolarizarii pt un nr. de absolventi pe care el insusi i-a produs

- neutilizarea totala / partiala a capacitatii de scolarizare

- cele 2 retele se intersecteaza intre ele sau cu factori demografici/economici => multe scoli generale, putine primare sau invers, multe universitati, putine licee sau invers

! studierea retelei scolare e o conditie necesara pt prognoza corecta a cererii de studii potentiale pt toate inst. de inv. care scolarizeaza absolventi ai unor trepte de inv. anterioare

3. reteaua scolara pe profile si specializari -> determina cererea de studii in specializari

- se constituie la nivelul inv. postobligatoriu si mai putin in inv. gimnazial

- reteaua sc. profesionale/de ucenici - organizata de MECT prin consultarea institutiilor interesate de pregatirea fortei de munca si cuprinde diferite domenii( formare in peste 300 de meserii)

S.I include astfel ansamblul instit. specializate (reteaua organizatiilor scolare) in proiectarea si realizarea (prin intermediul unor continuturi si metodologii adecvate) a functiilor definitorii ale educatiei

- CLASIFICAREA inst. in raport cu tipul de educatie practicat:

1. inst. specializate in educatia formala (gradinite, sc. generale, sc. profesionale, licee, colegii universitare, facultati si unitati de instruire permanenta, de reciclare/perfectionare)

2. inst. specializate in educatia non-formala (cercuri stiintifice, cluburi ale elevilor/studentilor, tabere, centre de formare profesionala)

3. organisme institutionale ale comunitatii educative locale (familia si comunitatea parintilor, agenti economici, culturali)

RELATIA SCOALA - COMUNITATE

- intre scoala si familie e necesare unitatea de actiune si concordanta intre mijloacele specifice de influentare folosite ( pt ca urmaresc acelasi scop-formarea copiilor)

SCOALA - interesata sa colaboreze cu familia (aliat) a.i actiunea educativa =>profunda/de durata si in vederea informarii reciproce cu privire la dezvoltarea / comportamentul copilului

PROFESORUL (in convorbire)

mult tact

atitudinea unui prieten, nu sef care da ordine

apropiat

argumente potrivite/ temeinice pt a convinge parintele de utilitatea/ temeinicia lor

se intereseaza de modul cum e respectat regimul de zi al copilului, cum e ajutat, conditiile de pregatire teme, cum se comporta cu altii/altii cu el, influente pozitive/negative exercitate asupra lui, timpul liber, prieteni, odihna, hrana, sanatate, interese, etc

va informa parintii - aspecte pozitive/negative (intai cele pozitive, succese sau schimbari laudabile apoi obiectele problema, greseli de comportament, analizand cauzele)

- posibilitati de dezvoltare ale copilului , aptitudini/interese in munca scolara/extrascolara si eventual despre scoli/profesiuni indicate /contraindicate

- se vor discuta apoi masuri necesare(scoala/parinti) pt a se dezvolta/corecta

PARINTII: - sa tina legatura cu scoala (rezultate/comportament) (carnet, relatarile copilului, de la cadrele didactice)

=> evolutia societatii => noi necesitati => forme de organizare (institutionalizata) a educatiei parintilor si a colaborarii scoala-familie

-asoc. ale parintilor (ale profesorilor)

- scoli ale parintilor / scoli ale mamelor

- CA scolara (+parinti)

- comitete de parinti pe clase / scoli

- reviste / programe radio-TV (alte tari)

OBSTACOLE  in relatia scoala-familie

! obst. de ordin comportamental

1 obst. de ordin material

=> idei divergente - responsabilitatea statului/familiei in educatie

- libertatea de alegere a scolii de catre parinti

- impactul mediului familial asupra rezultatelor

- randamentul pedagogic / datoria parentala

- participarea parintilor la gestionarea/procesul decizional din inst. scolara

-reprosuri parinti: apatie, lipsa de responsabilitate, timiditate, preocupari excesive pt. randament scolar, contacte limitate cu scoala, conservatorism

- reprosuri profesori: aceleasi + dificultati in a stabili relatii cu adultii, lipsa pregatirii privind relatia scoala-familie

MASURI:

- informarea/formarea parintilor care trebuie sa cunoasca- obligatii legale privind educatia copilului

- drepturile avute pt. educatia copilului

- import. atitudinii lui pt reusita scolara

- metode de colaborare cu scoala

-participare democratica la gestiunea scolii (instituirea prin lege a CA scolara in care parintii sunt reprezentati corespunzator si au nu numai rol informativ/consultativ dar si rol decizional si de control)

- infiintarea de asociatii de parinti - ca grup de sustinere a scolii/de cooperare cu scoala/de aparare

- obiective:

* sensibilizarea parintilor - drepturi/indatoriri, influenta comportamentului lor asupra copilului

* informarea lor: publicatii, radio-TV

* formarea parintilor prin cursuri

* reprezentarea parintilor

-in tarile Com. Europene - noua etapa - accent pe un angajament mutual clar stabilit intre parinti / profesori, pe un "contract parental" privind copilul individual; contractul scoala-familie nu mai e drept optional ci sistem de obligatii reciproce in cooperarea parinti-profesori