Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

STIMULAREA CREATIVITATII PRIN LECTIILE DE MATEMATICA LA CICLUL PRIMAR

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



STIMULAREA CREATIVITATII PRIN LECTIILE DE MATEMATICA LA CICLUL PRIMAR

Deoarece matematica nu se invata numai de specialisti,ci ea face parte din cultura generala a oricarui cetatean si o invatam pentru a o folosi si a ne ajuta in practica,este necesar ca elevii sa dobandeasca nu simpla instruire matematica,ci educatie matematica.



Activitatea matematica implica efectul gandirii,in primul rand al celei creative.In clasele primare se formeaza notiuni elementare,cu care omul va lucra pe tot parcursul vietii,notiuni pe care se cladeste intregul system de achizitii imperois necesare.Este incontesrtabila contributia matematicii la formarea unei gandiri logice,concrete si creative,la formarea unor deprinderi de munca,de ordine,de punctuatie.

Conceptul de creativitate a primit numeroase definitii din partea specialistilor.Vazuta prin prisma “ zestrei” de attribute personale,creativitatea capata sensul de “potential creativ”,de suma de insusiri si factori psihologici ai unor viitoare performante creatoare.

O conditie fundamentala a creativitatii este inteligenta,ea fiind una dintre cele mai generale aptitudini umane si un atribut al tuturor proceselor cognitive,avand particularitati specifice:capacitatea de a surprinde repede si cu precizie trasaturile definitorii ale unui obiect,de a sesiza ceea ce este esential,general,repetabil din perceptiile anterioare,de a organiza si structura rapid si selective,de a combina si a stabili relatii intre idei,imagini,lucruri sau fenomene la diferite nivele de abstractie sau intuitie.inteligenta este o conditie necesara,darn u si suficienta a creativitatii.Realizarea actiunii de creatie solicita fantezia,unele aptitudini speciale, implicarea factorilor motivationali: curiozitatea,interes pentru cunoastere, precum si anumite trasaturi ale personalitatii.Intr-un sens mai larg creativitatea este combinata cu capacitatea gandirii umane de a gasi metode,solutii, idei noi.La nivelul copiilor din ciclul primar orice rezolvare de situatii problematice constitue in acelasi timp o manifestare a creativitatii gandirii lor. Principala caracteristica a gandirii creative la elevi este noutatea sau originalitatea solutiei gasite,a ideii emise. Personal, consider ca in ciclul primar se formeaza premisele pentru dezvoltarea ulterioara a creativitatii.

Copilul de varsta scolara mica adopta o atitudine creatoare atunci cand, pus in fata unei probleme ii structureaza datele,descopera caile de a orezolva intr-un mod personal.Rezolvarea de probleme, si in mod deosebit compunerea de probleme matematice,prezinta o mare importanta pentru dezvoltarea flexibilitatii gandirii si constitue un cadru optim pentru cultivarea creativitatii.In rezolvarea problemelor,gandirea elevilor este mereu confundata cu o necunoscuta,Pentru descoperirea ei,elevii emit ipoteze,intreprind diverse cautari,stabilesc diferite relatii,fac combimatii pentru a gasi drumul spre rezolvare, Pe masura ce ei patrund in miezul problemei,necunoscuta se lasa descoperita,

Printre procedeele folosite in activitatea de rezolvare a problemelor enumeram:

Complicarea problemei prin introducerea de noi date sau prin modificarea intrebarii

Rezolvarea problemei prin doua sau mai multe procedee

Scrirea rezolvarii problemei intr-o singura expresie

Alegerea celei mai scurte si mai economicoase cai de rezolvare

Determinarea schemei generale de rezolvare a problemelor care fac parte dintr-o anumita categorie si incadrarea sau nu a unei probleme dintr-o anumita categorie de probleme

Transformarea problemelor compuse in exercitii astfel incat ordinea operatiilor sa fie in succesiunea judecatilor si a realitatilor corespunzatoare continutului problemei

Transformarea problemelor compuse in exercitii cu paranteze care sa indice ordinea operatiilor

Transformarea si compunerea din 2 sau 3 probleme simple a unei compuse

In rezolvarea problemelor este greu de precizat pana la ce nivel avem de a face cu gandirea obisnuita si de unde incepe sa se manifeste gandirea creatoare.Si una,si cealalta uzeaza de operatii de analiza si sinteza,generalizari,abstractizari.



Creatoare este si gandirea unui elev care gaseste rezolvarea unei probleme de matematica,pe o cale diferita sau mai eleganta decat cea din manual sau cea care a fost prezentata de invatator in clasa.

Compunerea problemelor este una dintre modalitatile principale de a dezvolta gandirea independenta si originala a copiilor,de cultivare si educare a creativitatii gandirii lor.

Se pot compune si crea probleme in urmatoarele forme si urmataorele succesiuni graduale:

Probleme actiune sau cu punere in scena

Compunere de probleme dupa tablouri sau imagini

Compunere de probleme dupa modelul unei probleme rezolvate anterior

Compunere de probleme dupa un plan stability

Probleme cu indicarea operatiilor matematice ce trebuie effectuate

Compunere de probleme cu mai multe intrebari posibile

Compunere de probleme cu o intrebare data si cu mai multe continuturi date,precum si date si relatii intre date ale continutului

Compunere de probleme cu intrebare probabila

Compunere de probleme cu un inceput dat,cu sprijin de limbaj

Compunere de probleme cu marimi date,cu valori numerice date

Compunere de probleme dupa un exercitiu simplu sau compus

Compunere de probleme dupa un model simbolic

Compunere de probleme cu modificarea continutului si a datelor

Crearea libera de probleme

In elaborarea textului unei probleme este necesar ca invatatorul sa utilizeze date si expresii reale,mijloace si procedee de natura sa le ofere elevilor imprejurari de viata corespunzatoare. Continutul problemei ce urmeaza a fi propus trebuie astfel formulat inacat sa permita elevilor formarea de reprezentari ale actiunii veridice,sa-si fixeze date care sa fie in concordanta cu realitatea.



In activitatea de compunere a problemelor trebuie sa se tina seama de posibilitatile elevilor prin sarcini gradate,trecandu-se treptat de la compunerea libera la cea ingradita de anume cerinte,din ce in ce mai restrictive.Invatatorul are sarcina sa conduca o vasta activitate,prin indicatii clare,prin exemple sugestive folosite ca modele,prin cerinte rationale,sa canalizeze gandirea si imaginatia copiilor spre asociatii din ce in ce mai putin intamplatoare.In acelasi timp,sa-I faca pe elevi sa aiba incredere in ei,sa le educe calitati moral-volitive, sa le dezvolte interesul si sensibilitatea la probleme noi, sa fie receptivi la situatii problematice cu continut matematic.

Compunerea de probleme in clasele I-IV poate constitui o premisa reala si eficienta pentru o viitoare munca de cercetare,pentru activitatea ulterioara de creatie si ,cu certitudine,o modalitate sigura de sporire a rolului formativ al invatamantului systematic din ciclul primar,in stransa corelatie cu celelalte discipline de invatamant.

Din practica scolara am constatat ca jocul didactic ofera copilului cadru adecvat pentru o actiune independenta.Jocurile didactice au un continut bine conturat avand ca punct de plecare notiuni dobandite de elevi la momentul respective,iar prin sarcina data de acestia sunt pusi in situatia sa elaboreze diverse solutii de rezolvare potrivit capacitatilor individuale, accentual cazand nu pe rezultatul final,ci pe modul de obtinere al lui.pe posibilitatile de stimulare a capacitatilor destimulare si afectiv-motivationale implicate in desfasurarea acestora.

Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la valorificarea creatoare a deprtinderilor si a cunostintelor achizitionate,la dobandirea , prin mijloace proprii,a unor noi cunostinte.Ele angajeaza intreaga personalitate a copilului,constituind adevarate mijloace de evidentire a capacitatilor creatoare,dar angajeaza si metode de stimularea potentialului creativ al copilului,referindu-ne la creativitatea de tip scolar,manifestata de elevi in proocesul de invatare.

Recunoasterea jocului didactic ca pe o metoda de stimulare si dezvoltare a creativitatii o argumentam prin capaciatile de antrenare in joc a factorilor intelectuali si nonintelectuali evidentiatide cercetarile stiintifice oglindite in literatura didactica.Referindu-ne la principalii factori determinati in structurile creatoare ale personalitatii,constatam ca acestia sunt solicitati si antrenati cu ponderi diferite in jocurile didactice.

Adeseori ne-am intebat:cum putem usura activitatea independenta a elevilor?cum sa predam pentru a-I face sa astepte cu bucurie ora de matematica?cum am putea face ca elevii sa inteleaga unle probleme mai dificile?ce activitate didactica face posibila intelegerea matematicii de azi?La aceste intrebari si la multe altele gasim raspunsul prin folosirea jocului didactic in predarea matematicii.Jocul este puntea ce poate uni scoala cu viata,activitatea ce-I permite copilului sa se manifeste conform naturii sale,sa treaca pe nesimtite la munca serioasa.

Micul scolar,integrat intr-un process educativ neatractiv,rigid,care primeste informatii,nu va gusta bucuria descoperirii de cunostinte,sau de srategii operationale,nu va invata pentru a cunoaste si motivatia activitatii lui va fi cel mult exterioara:obtinerea calificativului FB.Folosind jocul didactic in orele de matemartica am urmarit atitudinea copiilor fata de sarcinile cu caracter creator si au fost cu totul surrprinzatoare.Elevii si-au dorit sarcinile,le-au asteptat,iar de la un timp le-au solicitat.Dupa indeplinirea sarcinilor cu caracter creator elevii au fost mai bine pregatiti pentru alte actvitati,mai recreate si mai odihniti.Elevii au manifestat un interes mai crescut fata de ora de matematica la care s-a folosit jocul didactic,si au putut incerca posibilitatile,au reusit sa se afirme.Ei au fost bucurosi cand au reusit si nemultumiti ca rezolvarile au dat gres,Chiar si elevii timizi sau cei mai slabi la invatatura au dobandit incredere in fortele proprii,au dorit sa incerce si prin astfel de activitati au reusit sa obtina rezultate mai bune.

Abordand problema jocurilor didactice matematice din punct de vedere psihologic ,consideram ca pot srevi educatiei creativitatii la nivelul claselor I-IV,in stricta dependenta cu cunoasterea de catre invatator a valentelor acestora,de capacitatile de selectie,structurale si creative ale cadrului didactic.In concluzie orice act creativ presupune un material care sa fie prelucrat in mod inedit,Cunostintele pe care le poseda elevul,Gradul de stapanire a lor,constituie conditia esentiala a creativitatii micului scolar.Gandirea creatoare are nevoie,deci,de un material bogat cu care sa opereze si care sa faciliteze generalizarea.Dar nu este vorba de acumulare de cunostinte,ci mai ales de sistematizarea lor.Oricat de bogat ar fi fondul de informatii nu este sufficient pentru realizarea creativitatii.El trebuie prelucrat,de aceea sunt necesare instrumente de prelucarea a cunostintelor si a capacitatii intelectuale.

Cultivarea creativitatii la elev impune anumite cerinte,dintre care mentionam::invatatorul sa insufle elevilor o atitudine si un stil de gandire creator,crearea unei atmosphere permissive,orientarea elevilor spre nou,incurajarea efortului crteativ al elevilor inca de la primele manifestari.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3697
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site