ACTIVITATILE DE INVATARE DIN GRADINITA PRIN JOCUL DIDACTIC

ACTIVITATILE DE INVATARE

DIN GRADINITA PRIN JOCUL DIDACTIC

MOTTO:

,,JOCURILE EFECTUATE CU PASIUNE CONSTITUIE UN IZVOR DE BUCURIE PENTRU COPIL SI O DEBORDARE A PERSONALITATII"

(EMIL VERZA)

Motivatia alegerii temei

Principala motivatie in alegerea temei am considerat-o a fi asigurarea pregatirii copiilor pentru integrarea optima in regimul activitatii scolare si dobandirea aptitudinii de scolaritate. Pregatirea copilului pentru scoala si, in general pentru viata, se realizeaza in mod progresiv, incepand din primii ani ai existentei si se continua, intensificandu-se in gradinita, pentru ca numai intr-un proces organizat se poate realiza punerea de acord a nivelului de dezvoltare psihica cu cerintele mereu sporite pe care le solicita scoala.

Momentul intrarii in scoala presupune un anumit nivel de dezvoltare fizica, intelectuala, morala volitionala a copilului, iar aptitudinea de scolaritate solicita dobandirea unor capacitati, abilitati, priceperi si deprinderi absolut necesare scolarizarii. In acelasi timp, adaptarea prescolarului la cerintele scolii, presupune dobandirea de catre copil a unei maturizari la toate aceste nivele, maturizare care sa il faca apt pentru activitatea de invatare de tip scolar.

Accentul cade, in prescolaritate, pe dezvoltarea dimensiunii formative a pregatirii, caci, nu insusirea unui volum mare de cunostinte il

face pe copil apt pentru scoala, ci mai ales dobandirea unor capacitati, abilitati si operatii intelectuale necesare actului de cunoastere care favorizeaza invatarea.

Astfel, in aceasta perioada, rolul jocului este deosebit. Pentru copilul mic, cat si pentru prescolar jocul devine activitatea fundamentala care influenteaza intreaga lor conduita si prefigureza personalitatea in plina formare si dezvoltare.

Jocul - principala forma de organizare a procesului       instructiv - educativ in gradinita

Precum se stie, cea mai importanta modalitate de exprimare a copilului prescolar o reprezinta jocul. Din aceasta cauza jocul reprezinta o forma de activitate preferata si adecvata specificului activitatilor realizate in gradinita, dar si principala metoda de instruire si educatie utilizata in activitatile cu copiii prescolari. Jocul satisface in cea mai mare masura trebuintele de manifestare si de exprimare ale copilului.

Copilul in perioada prescolara se caracterizeaza printr-o dezvol- tare intensa din punct de vedere fizic si mai ales psihic. Au loc o serie de modificari cantitative si calitative, atat de accentuate, incat in perioadele copilariei urmatoare nu vor mai putea fi egalate. Rolul jocului este deosebit in acest context. La varsta prescolara jocul devine activitatea fundamentala a copilului, care influenteaza intreaga sa conduita si prefigureaza personalitatea in plina formare si dezvoltare.

Pentru copil, lucrul cel mai important il constituie jocul. De obicei, se antreneaza cu atata pasiune in joc, incat activitatea ludica devine in timpul desfasurarii universul sau exclusiv. Copiii care sunt crescuti in afara mediului de joaca manifesta carente psihice si educative toata viata.

Caracterul dominant al activitatii ludice sta la baza conceperii procesului instructiv-educativ cu prescolarii pe coordonatele generale ale jocului specific varstei.

Jocul are o putere imensa in viata copiilor. Jocul a fost denumit "munca copiilor". Educatorii recunosc puterea jocului in dezvoltare si in puterea de asimilare a copilului. Copiii prin nastere au tendinta de a invata si a descoperi, de a sti si de a cerceta. In joc exista libertatea spiritului, care permite copilului sa caute si sa descopere noi idei. Exista o tendinta de implicare personala, de control si dirijare. Jocul este un mod natural care determina copilul sa lucreze in grup.

Copiii mici gandesc sincretic. O perioada mai lunga de joc pregateste copilul pentru intrarea cu succes intr-o lume din ce in ce mai complexa de cuvinte si simboluri.

Jocul este "forma de activitate specifica pentru copil si hotaratoare pentru dezvoltarea lui psihica", afirma Paul Popescu-Neveanu.

Sub influenta jocului se formeaza, se dezvolta si se restructureaza intreaga activitate psihica a copilului. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii, constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere.

Frageda copilarie este o perioada minunata pentru a familiariza copiii, prin joc si experimentare, cu o seama de concepte elementare, ca notiunile de greutate, masura, sunet, obiecte vii, optica si energie.

Prin joc copilul are posibilitatea de a fi mai degraba un initiator, in propria sa lume, decat o persoana manipulata si disciplinata. Jocul determina cresterea increderii in sine a copilului, cat si dorinta de autodepasire lasandu-i la indemana libera optiune, libera directionare, fantezie si imaginatie.

Toate jocurile trebuie sa fie adaptate posibilitatilor copiilor din grup, varstelor biologice, experientei anterioare a copiilor, particularitatilor individuale si familiale.

De la varsta de 2-3 ani se poate utiliza cu succes in gradinita de catre educatoare jocul didactic.

Jocul didactic-definire conceptuala

Jocul devine ,,didactic" atunci cand prin modul de formulare al sarcinii de invatare copilul este adus in situatia de a-si utiliza energiile si potentialul psiho-fizic pentru a-si optimiza parametrii comportamentali.

Termenul 'didactic', asociat celui de joc, accentueaza latura instructiva a activitatii care devine, in mod neconditionat, parte integranta a acestuia si se concretizeaza printr-un anumit volum de cunostinte, de actiuni obiectuale si mintale pe care le solicita. Indiferent de etapa de varsta la care este utilizat, jocul didactic favorizeaza atat aspectul informativ al procesului de invatamant cat si aspectul formativ al acestuia.

Jocul didactic utilizat in contextul activitatilor prescolare are aceasta particularitate esentiala: el trebuie sa imbine armonios elementul instructiv-educativ si exercitiul cu elementul distractiv. Invatand prin joc, copilul trebuie sa se distreze in acelasi timp. Imbinarea elementului distractiv cu cel instructiv duce la aparitia unor stari emotive complexe, care stimuleaza si intensifica procesele de dezvoltare psihica.

Clasificarea jocurilor didactice

A. dupa continutul lor, jocurile didactice pot fi grupate in:

jocuri didactice pentru cunoasterea mediului inconjurator;

jocuri didactice pentru educarea limba|ului (cuprind aspecte fonetice, Iexical-semantice si gramaticale ale limbii materne si, daca este cazul, ale unei limbi moderne);

jocuri didactice cu continut matematic (vizeaza capacitatea de formare a unor multimi, consolidarea si verificarea numeratiei, formarea abilitati lor pentru elaborarea judecatilor de valoare prin jocurile logico-matematice);

4. jocuri didactice pentru insusirea unor norme de comportament

civilizat si jocuri didactice pentru insusirea unor norme de circulatie rutiera.

B. Dupa prezenta sau absenta materialului didactic, deosebim:

jocuri didactice orale (fara material didactic);

jocuri didactice cu ajutor material:

-cu material didactic -jucarii, jocuri de masa, cuburi etc.;

-cu material ajutator - diferite obiecte si jucarii cu rol auxiliar;

-jocuri de interpretare a unor povesti, lecturi, jocuri de numarat, prezentate pe un suport material: imagini, diafilme, diapozitive etc.

Dintre jucariile si materialul didactic folosit de catre educatoare in scopuri didactice fac parte:

-papusa dotata cu un bogat rechizitoriu vestimentar;

-obiecte de uz casnic, adaptate la marimea papusilor;

-animale-jucarii, pasari-jucarii, diferite obiecte de intrebuintare cotidiana;

-bile colorate, turnulete, jucarii ce se pot monta si demonta, ciupercute, inele etc.;

-ilustratii, tablouri sau planse utilizate pentru descrieri si povestiri, mozaicuri, desene de decupat, figuri geometrice etc.;

-materiale din natura: ghinda, conuri de brad, pietricele, frunze, flori, ramuri din copaci etc.

-creioane, culori, acuarele, plastilina, hartie, lipici etc. costume, masti pentru dramatizari;

-fise de lucru individual;

- diafilme, diapozitive, carti cu imagini si texte scurte pentru copii.

Bine elaborat si condus, jocul constituie un veritabil instrument de lucru in activitatile cu copiii prescolari, dezvaluind virtuti formative dincolo de toate asteptarile. Pentru valorificarea acestui incredibil potential, educatoarea va trebui sa-si foloseasca si chiar sa-si dezvolte disponibilitatile empatice, intelegand prin aceasta capacitatea de a se transpune imaginar in varsta copilariei.

In paginile ce urmeaza sunt prezentate jocuri specifice acestei varste:

JOCUL: GASESC MAMA SI PUIUL EI

Scopul jocului

Copilul formeaza doua multimi : multimea animalelor mici si multimea animalelor mari dupa care fiecarei mame trebuie sa-i gaseasca puiul. Atat animalele adulte cat si puii acestora vor fi denumite de catre copii.

2. Materiale:

-mulaje de animale domestice cunoscute de doua marimi: mari si mici;

-fotografii cu animale adulte si puii lor;

-fise pe care copiii trebuie sa le rezolve.

- instrumente de scris;

3. Pregatirea jocului:

-aranjarea copiilor pe covor intr-o pozitie comoda;

-materialele sunt puse in cosulete si acoperite cu o esarfa;

4. Desfasurarea jocului

-educatoarea intuieste impreuna cu prescolarii materialele denumindu-le corect;

-copiilor le sunt prezentate regulile jocului: un copil alege un animal, il denumeste, dupa care un alt copil va gasi puiul; copiii vor aplauda raspunsurile corecte si vor imita sunetele emise de acele animale.

-in final se vor rezolva fisele de evaluare.

JOCUL: APRECIAZA CORECT

Scopul jocului

Dobandirea cunostintelor privind relatiile cantitative ale grupelor de obiecte: 'tot atatea', 'mai multe','mai putine;

2. Materiale:

-jetoane reprezentand meseriasi, unelte, produse ale muncii;

- tabla magnetica,

- panou,

-fise de evaluare

- instrumente de scris;

3. Pregatirea jocului:

-pregatirea materialului didactic necesar desfasurarii jocului;

-aranjarea scaunelelor

-asigurarea ordinii si disciplinei

4. Desfasurarea jocului

Educatoarea citeste scrisoarea primita de la grupa vecina:

' Pentru ca noi, cei din grupa mica, nu putem aprecia daca fiecare meserias are cu ce lucra sau daca a lucrat ceva, am apelat la grupa vecina'sa aprecieze ei in care grupa sunt ' mai multe', 'mai putine', 'tot atatea' elemente (obiecte)".

Pentru ca sa ' apreciem corect' trebuie ' sa formam perechi'.

Ex : 'Grupa bucatarilor si grupa polonicelor pentru supa '.

Copiii vor pune in corespondenta de 1-1 elementele celor doua grupe, apoi vor aprecia grupa cu ' mai multe',' mai putine',' tot atatea' obiecte.

Se executa jocul 'Apreciem corect'- grupa tamplarilor si grupa ciocanelor sub indrumarea educatoarei.