CONSILIEREA COPIILOR PRESCOLARI SI A PARINTILOR PRIN SCOALA PARINTILOR:"EDUCAM ASA"

GRADINITA O.N."SF.ANDREI"

BANEASA

JUD.CONSTANTA

CONSILIEREA COPIILOR PRESCOLARI SI A PARINTILOR PRIN SCOALA PARINTILOR:"EDUCAM ASA"

In sens larg,consilierea reprezinta o actiune psihopedagogica de ajutor in viata si dezvoltarea omului alaturi de educatie.Prin consiliere individul este ajutat sa invete cum sa-si modifice sentimentele,atitudinile,gandurile si comportamentele pentru a ajunge la o viata psihica echilibrata,si ,deci,la o existenta mai buna.In esenta,consilierea e atat o activitate distincta ,cat si profesiune emergenta acesteia.Ea este vazuta ca un serviciu adus oamenilor aflati intr-o stare de stres sau intr-un grad de confuzie,care doresc sa discute si sa rezolve aceste probleme"intr-o relatie mult mai disciplinata si confidentiala decat prietenia si,poate,mai stigmatizata decat relatia oferita in cadrele traditionale medicale si psihiatrie.

Dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului,ameliorarea si inlaturarea aspectelor atitudinale si psihocomportamentale negative ce pot aparea in cadrul acestui proces fac necesara o activitate sistematica de consiliere si de asistenta psihopedagogica atat la nivelul individului:copil, parinte,cat si a grupurilor de copii si parinti.

In sens larg putem vorbi de o consiliere a tuturor factorilor implicati in educatia copiilor.In educatia copiilor prescolari rolul consilierii este cu precadere unul proactiv,ceea ce inseamna ca ea incearca prevenirea situatiilor de criza personala si educationala,si mai mult urmareste dezvoltarea personala,educationala si sociala.

La fel si consilierea adultilor,parintilor,unde relatia de consiliere are o influenta hotaratoare,este unanim acceptat faptul ca relatia dintre consilier-elev si parinte influenteaza,eficacitatea actului educativ.

Prescolaritatea sau cea de-a doua copilarie se caracterizeaza printr-o deosebita receptivitate la influentele mediului si prin ritmuri accelerate de dezvoltare psihica si este privita ca o temelie a personalitatii fiecarui individ.Devine tot mai evident faptul ca societatea nu-si poate permite sa lase in voia intamplarii procesele si situatiile in care se formeaza copilul.Problemele de dezvoltare pe care le intampina fiecare copil sunt,in fapt situatii de invatare prin care se dezvolta nu numai copilul,ci toti factorii implicati in actul educational.

Toti copiii au dreptul de a primi sprijin,pentru a se dezvolta optim.Cum inceputul educatiei coincide cu insusi inceputul vietii,cu cat ne vom ocupa mai devreme sa cream situatii favorabile dezvoltarii/invatarii,cu atat vom asigura mai mult sansele de integrare sociala a cat mai multor copii.

Parafrazandu-l pe J.J.Rousseau,"incercam sa intelegem si sa gasim modalitati eficiente de exprimare a sentimentelor fata de copii,totodata intelegandu-i".cautati sa va intelegeti mai bine copiii,deoarece cu siguranta nu-i cunoasteti;este bine sa actionati calm si cu prudenta atunci cand copilul are o problema,iar atunci cand apar conflictele,trebuie depus un efort in plus pentru a stapani situatia,cerand sa fie respectati,dar in acelasi timp acordand copilului respectul pe care el il solicita si la care el are tot dreptul.

Educatia facuta de parinti cat si cea a gradinitei se rasfrange asupra tuturor laturilor personalitatii copilului.Pe masura ce copilul se dezvolta,cresc si trebuintele si dorintele lui.

-Oare ii intelegem pe deplin aceste trebuinte ale lui?

-Oare ne simtim aproape de sufletul lui deseori zbuciumat din diverse cauze?

Apropierea de copil presupune existenta unor relatii noi intre copil-educatoare si educatoare-copil,bazate pe incredere,pretuire,siguranta,care sa-i dea copilului certitudinea ca educatoarea este fiinta careia ii poate incredinta "tainele sufletului",spre pastrare.

Pentru ca acest lucru sa fie posibil,este necesar sa-i dai copilului posibilitatea sa-ti deschida calea spre lumea lui interioara sau sa-i dai puterea de a intelege ca tu esti busola in marea lume a lui de multe ori neinteleasa de noi,ca adulti.

El simte cand este privit cu incredere,cu afectiune si cand nu-reactia copilului fata de tine este diferita;se inchide intr-o carapace,greu de spart".

Un copil jignit,neanteles,bruscat,neluat in serios,se va indeparta de educatoare,oricat am incerca sa stabilim climatul anterior,nu vom reusi.Ne vom izbi mereu de opozitia lui ca de un zid si va fi inclinat sa creada ca,la prima reactie a lui,iar va fi respins,

considerandu-se astfel intr-un mare pericol.

Legatura cu copilul trebuie sa fie solida,sinceritatea si increderea sa duca la o confidenta a copilului,copilul incredintandu-ne pentru pastrare toate gandurile si intimitatile sale:

Aici am sa va dau cateva exemple a unor copii:

-C.G".sunt foarte suparata ca tata a venit beat si a batut-o pe mama si a spart geamurile"

-C.N.sunt suparata,doamna,ca nu m-a ascultat bunicul.A,baut,a suparat-o pe bunica si pe mine,m-a lovit,cand am spus ca mi-e dor de mami".

-M.A.".aseara am dormit la o vecina pentru ca tati a fost rau cu noi,nu aduce bani,si mami se supara pe el si s-au certat."

-A.C.".tati vrea sa ma fure de la bunica si mami este plecata,si eu vreau sa stau cu bunica."

Toate acestea sunt dureri ale inimilor unor copii,care au dorit sa mi le spuna,simtind ca vor gasi la mine un cuvant,mangaiere,o alinare a necazurilor lor.

Un alt exemplu:cand un copil este intrebat de ce un coleg de joaca este suparat sau trist,copilul raspunde:".pentru ca un alt copil,partener de joaca),i-a luat jucaria.

Copiii incep sa-si dezvolte propriile teorii despre starile emotionale ale celorlalti,de exemplu,un copil poate prezice ca un copil de joaca vesel va imparti mai usor jucariile cu ceilalti copiii.Cate alte bucurii si necazuri ni le spun copiii,stiind ca ele vor ramane"intre noi."

Toate acestea sunt confidenta educatoare copil si are doua aspecte:

-unul legat de confidenta generala la nivelul intregului grup;

-unul individualizat,specific fiecarui copil in parte.

Uneori vin la gradinita copii abatuti,fiind sub influenta unor probleme familiale,cum am notat mai sus,ori sunt indispusi din cauza unor dureri fizice sau sunt dezorientati in urma revenirii la gradinita dupa cateva absente de boala si in toate aceste situatii ne apropiem de ei cu intelegere ,cu tact.

Inconjurandu-i cu intelegere si afectiune,ii vom castiga pe copii treptat-treptat,fara sa-si dea seama,antrenandu-i in joc in asa fel incat sa simta o noua bucurie,care le va atenua starea de apatie si le va dezvolta dragostea pentru gradinita.

Apropierea de copii implica multe aspecte,printre care si exemplul personal.Educatoarea trebuie sa fie buna,blanda,iubitoare,dar in acelasi timp demna si decenta.

Sigur intelegerea copilului ne apropie de inima lui,ne face sa crestem in fata lui,da acestuia putere,simtind ca are alaturi"cea mai draga fiinta a sufletului sau"

A fi consilierul copiilor inseamna a fi partenera de joc,prietena cea mai buna,cea mai sincera,prietena lor mai mare spre care se indreapta in orice clipa a vietii lor.

Activitatea de consilier a copilului constituie cheia spre cel mai valoros capitol OMUL.

"Fericit este copilul care gaseste in fiecare etapa a drumului sau pe educatorul capabil sa-i insufle treptat forta si elanul necesare implinirii destinului ca OM".

Pornind de la consilierea copiilor prescolari noi cadrele didactice aflam unele probleme legate de copil,familie,de carente in educarea acestora.

Consilierea parintilor este o activitate care se refera la organizarea acestui sprijin pentru familiile copiilor.Familiile copiilor trebuie incurajate si sprijinite sa-si exercite cu succes rolul in viata copiilor,iar acest sprijin se materializeaza prin actiuni specifice care favorizeaza derularea optima a relatiilor educationale.O astfel de actiune sociala poarta numele de interventie socio-educativa.In gradinita,formele de sprijinire a parintilor,constituie un eveniment de dorit si o perspectiva pentru programele prescolare.Parintii sunt partenerii egali ai educatiei copiilor,fara ei nu ne-am putea desfasura ectul educativ.Consilierea parintilor copiilor de virsta prescolara poate fi facuta si de educatoare fiind o coordonata a muncii acesteia.

In ultimii ani in Romania au aparut tot mai multe servicii de consiliere psihologica si psihoterapie pentru copii si pentru adulti.Segmentul de populatie la care ma refer este cel al copiilor intre 3-7 ani.Astazi am invitat la adunarea noastra si psihologul Anghel Georgeta pentru a veni in sprijinul parintilor,pentru a intelege daca este necesar sa discutam unele probleme legate de copil,familie,deoarece numarul parintilor care apeleaza la un psiholog este foarte redus.

Una din posibilele explicatii ar fi aceea ca si in prezent mai exista anumite prejudecati legate de solicitarea serviciilor unui psiholog.Afirmatii de genul"Nu sunt nebun ca sa merg la psiholog"sau"Copilul meu nu are probleme sa-l duc la psiholog",denota faptul ca in mintea anumitor persoane inca mai persista ideea conform careia la psiholog ajung doar oamenii care au probleme grave.

Consilierea psihologica reprezinta un proces de acordare a asistentei psihologice persoanelor care se confrunta cu anumite dificultati in relatiile cu ceilalti,cu sine sau in activitatea pe care o desfasoara.

Un alt aspect pe care vreau sa-l mentionez este cel al numerelor de ore pe care un parinte il petrece alaturi de copil.Parintii afirma ca stau in general patru sau sapte ore cu copilul.Important pentru copil nu este numarul de ore in care parintii se afla cu ei in camera,ci modul in care membrii familiei interactioneaza cu el.Copilul are nevoie de atentia si compania persoanelor semnificative pentru el,de interactiune autentica,simpla prezenta a parintilor nefiind de ajuns.

Asa cum am aratat si parintii trebuie sa fie foarte aproape de copilul lor.

Dificultatile pe care le intampina parintii in relatiile cu copiii sunt printre cele mai diverse:neascultarea,incapatinarea,timiditatea,lipsa de comunicare,rasfatul,

agresivitatea,sensibilitatea accentuata,agitatia continua,probleme legate de conduita alimentara,timpul petrecut in fata calculatorului sau a televizorului.

Neascultarea reprezinta refuzul copilului de a asculta de autoritate,in primul rand de familie.Acest refuz genereaza conflicte permanente.Neascultarea este mai frecventa la copiii educati intr-un climat de nedreptate si de lipsa de respect.

In ansamblu,parintii sunt preocupati de calitatea educatiei copiilor lor,insa uneori le este destul de greu sa gaseasca solutii autentice pentru rezolvarea unor probleme.

De aceea prin actiunile desfasurate in cadrul Scolii parintilor ,prin consilierea psihologului parintele poate fi ajutat sa gaseasca caile, metodele de educare a copilului de varsta prescolara.

Dar multe cauze de educare a copilului prescolar poate sa fie si de ordin medical.De aceea la fiecare actiune va fi invitat si medicul de familie Jurca Mihai care face parte din proiectul"Educam asa"de unde putem afla multe lucruri care vor duce la informarea si sprijinul parintilor in efortul de educare a copilului.

Prin materialul prezentat am evidentiat modul in care fiecare program de educatie din gradinita trebuie sa cuprinda si elemente de consiliere si educatie a partilor,pentru ca devine tot mai clar si mai limpede ca educatoarea are nevoie de parteneriatul cu familia pentru a avea succes in educarea si dezvoltarea copiilor.Munca cu parintii nu se poate face dupa ureche,ci este un domeniu de actiune si interventie in care exista roluri profesionale bine limitate-consilierul psihologic,dar in acelasi timp fiecare intalnire dintre parinti si educatoare are componente speciale de relatie care trebuie indrumate profesional.

Gradinita este o institutie de educatie,are rolul de a oferi sprijin educativ pentru copii si parinti.Mai mult,este terenul unor relatii educative din care fiecare beneficiar-copil,parinte,educator-are de invatat si trebuie sa se simpta valorizat si important.

Voi incheia prin:

MOTTO:

"Cui ii dau gandurile?

Lor..

Cui ii dau visele?

Lor...

Cui ii dau sperantele?

Lor.

Pentru cine faci toate astea?

Pentru ei..

Cine sunt ei?

Gandurile,sperantele,visele mele.

Pentru cine faci toate astea?

Pentru a fi o amintire.."

Intocmit,