LITETRATURA DESPRE NECESITATEA MODERNIZARII INVATAMANTULUI MATEMATIC

LITETRATURA DE SPECIALITATE DESPRE NECESITATEA MODERNIZARII INVATAMANTULUI MATEMATIC

Noua reforma cu privire la modernizarea invatamantului se orienteaza nu numai catre modernizarea metodelor, continutului, formelor ci si catre cooperarea mai eficienta dintre scoala si alte institutii.

Gradinita este locul unde copilul se formeaza si invita sa cucereasca propria sa independenta si autonomie, este locul unde incepe sa se formeze personalitatea copilului, tinandu-se seama de particularitatile psiho-fizice. La gradinita isi insusesc in mod gradat, sistematic si constient o serie de cunostinte si de deprinderi care sa le usureze invatarea la intrarea in scoala.

Stiintele matematice patrund astazi in toate domeniile de activitate ajutandu-l pe om in selectionarea materialului faptic, in rezolvarea problemelor ce ridica sarcini si in prevederea stiintifica a fenomenului in dezvoltare.

Afara de folosirea lor concreta in diferite ramuri de specialitate , ele au o importanta deosebita si in privinta formarii omului, a deprinderii de a gandi cu sobrietate , cu eficienta si creativitatea matematicianului. De aceea este necesara modernizarea invatamantului si se pune intrebarea: " Cand si cum trebuie sa inceapa educatia matematica?".

Problema varstei la care se poate incepe formarea notiunilor matematice a fost foarte mult discutata in lumea psihologica si pedagogica. Legat de aceasta psihologul american George Brunel a facut afirmatia ca "Orice concept poate fi predat la orice varsta daca e prelucrat corespunzator particularitatilor de varsta". Oameni de specialitate au stabilit ca educatia matematica trebuie sa inceapa de timpuriu, din anii invatamantului prescolar, dar se pune acum intrebarea:"Ce si cat trebuie sa faca gradinita?"

Este stiut faptul ca functia centrala a gradinitei este pregatirea copilului pentru scoala; dar gradinita nu preia o parte din sarcinile instructiv-educative ale scolii, ci pregateste copiii pentru intrarea cu succes in activitatea scolara in care ponderea trece pe invatare.

Numarul este una din notiunile importante ale matematicii. Pentru a numara este nevoie nu numai de obiecte care sa fie numarate, dar si de capacitatea de a face abstractie de toate celelalte insusiri pe care le au obiectele in afara de numarul lor, iar aceasta capacitate este rezultatul unei dezvoltari istorice bazate pe experienta. Descoperirea scrierii a insemnat un progres deosebit in formarea notiunii de numar; cu ajutorul semnelor a fost posibil ca numarul sa ia forma unui simbol abstract. Experientele efectuate de M.Bejat si P.P. Neveanu cu privire la formarea primelor notiuni matematice la copiii de 3-6/7 ani pun in evidenta posibilitatea acestora de a compara multimile, de a stabili corespondenta intre multimi, de a sesiza modificarile numerice si de marime, de a sesiza raporturile de egalitate si inegalitate. Mai tarziu, P.I. Galperin si L.L. Gheorghiev au revendicat superioritatea formarii notiunii de numar prin masurare, fata de calea de baza pe grupare de obiecte, pe multimi, argumentand ca prin masurare rezulta mai evident faptul ca numarul nu este altceva decat raportul dintre parte si intreg. Andre Revuz, matematician francez, arata ca: "Experienta dovedeste zilnic ca introducerea unor notiuni fecunde este cu atat mai usoara si mai rodnica cu cat ea se face mai din timp. De aceea de la primul contact cu o notiune trebuie sa o prezentam in adevarata ei lumina si nu sub un aspect care s-o denatureze". Asadar notiunile, incluzive cele matematice, trebuie introduse cat mai devreme posibil intr-o tinuta stiintifica.

Jean Piaget a demonstrat prin experientele sale ca la baza formarii conceptului de numar stau operatiile de scriere si clasificare. Alte preocupari in legatura cu modernizarea si actualizarea procesului de educatie intelectuala la prescolari apartin si cercetatorilor Marcel Peltier, P. Dienes, E. Holding, care pun bazele invatamantului matematic de o anumita maniera de la varsta prescolara - prin introducerea pe scara mondiala a tehnici jocurilor logic-matematice. J.H. Pestalozzi, referindu-se la dezvoltarea intelectuala a copiilor, a acordat o deosebita atentie educarii spiritului de observatie si vorbirii lor. A sustinut de asemenea importanta intuitiei pentru educatia intelectuala. El a fost primul care a aratat ca prescolarii isi pot insusi cunostinte despre forme, marimi, numarat pe cale intuitiva, pe baza unui material concret.

Usinski a acordat o atentie deosebita educatiei intelectuale a copiilor, el a aratat ca inainte de a merge la scoala copilul trebuie sa fie pregatit pentru aceasta instructie prin convorbiri despre obiectele care il inconjoara sau sunt infatisate in poze, prin memorare dupa auz a vreunui cantec pe interesul lui,sa i se pregateasca mana punandu-l sa deseneze lucrari accesibile intelegerii copilului, sa fie invitat sa-si numere degetele, sa numere betisoare, dar sa nu inceapa o instructie metodica pana cand aceasta nu va fi posibila pentru copil.