METODE ACTIV - PARTICIPATIVE UTILIZATE IN GRADINITELE DE COPII

METODE ACTIV - PARTICIPATIVE UTILIZATE IN GRADINITELE DE COPII

In plin secol al inovatiilor, al numeroaselor descoperiri specifice domeniului tehnic si informatic, educatia copiilor a necesitat o transformare din toate punctele de vedere. Mediul ambiant, mereu supus transformarilor, influenteaza copiii, care, martori la acest lucru, asimileaza date, informatii, ca sprijin al dezvoltarii propriei personalitati.

Pentru a realiza acest lucru , se incepe cu educarea copiilor astfel ca sa-si poata stabili scopuri in viata conform posibilitatilor proprii . Toate actiunile umane vizeaza atingerea unor scopuri si este firesc ca ele sa tinda spre cunoasterea efectelor pe care le-au produs , a rezultatelor obtinute .

Mai intai, organizarea activitatilor instructiv - educative trebuie sa urmareasca formarea la copii a unor capacitati, comportamente, menite sa le asigure succesul si dezvoltarea personalitatii in conformitate cu mediul social si propriile interese.

Procesul instructiv - educativ este descris de specialisti ca fiind o activitate complexa ce implica resurse umane si materiale deosebite, metodologia ocupand pozitia centrala.

Este cunoscut faptul ca atat profesorii cat si elevii actioneaza prin intermediul unor metode de predare si invatare iar calitatea muncii lor depinde de aceste metode ce constituie sursa cresterii eficacitatii sistemului de invatamant.

Metoda - cuvant ce provine din grecescul "methodos"( metha - spre, catre; odos - cale) este definita ca acea cale de urmat pentru indeplinirea obiectivelor stabilite, mai nou, metoda desemneaza o cale pe care educatorul o urmeaza pentru a ajuta copiii sa gaseasca propria cale in vederea redescoperirii lumii inconjuratoare.

Aici se impune sublinierea ca ne referim la metode activ - participative utilizate in activitatea instructiv - educativa din gradinite si ca in ultimele decenii interesul fata de acestea s -a situat pe o curba ascendenta. Daca ar trebui sa explicam caracterul activ - participativ al acestor metode, putem spune ca se bazeaza pe stimularea atitudinii active, a activitatii din proprie initiativa, a implicarii proprii a copiilor.

Acest lucru este posibil datorita punerii accentului pe procesele de cunoastere si nu pe produsele cunoasterii; metodele ajuta copiii sa caute, sa descopere, sa gaseasca singuri solutii ale problemelor aparute, valorificand tendinta naturala a gandirii de a avansa prin organizarea si reorganizarea progresiva a cunostintelor.

Organizatorul unei actiuni trebuie sa cunoasca masura in care aceasta si-a atins scopul urmarit si modul in care s-a derulat . Astfel, demersurile educative pe care le intreprindem, necesita o masurare corecta, care sa reflecte nivelul atins de copii.

Cunoscand faptul ca intreaga activitate din gradinita se axeaza pe comunicare orala, educatoarea are in vedere verificarea nivelului evolutiei limbajului copiilor. Precum stim, vorbirea este o activitate comunicativa ce se insuseste prin acumulari treptate, se invata si se sistematizeaza prin numeroase exersari. Desigur, limbajul se dezvolta in stransa legatura cu gandirea si se interactioneaza reciproc, desi nu sunt fenomene identice.

Ca proces comunicational, limbajul transmite un continut informational si semantic, stiut fiind ca fiecare cuvant are o semnificatie principala si multe sensuri secundare atribuite de latura semantica a limbii .

Dar la un nivel evoluat nu se poate gandi fara mijloacele limbajului iar vorbirea fara inteles sau continut cognitiv nu are sens. Formularile verbale sunt garantia memoriei de durata prin semnificatia pe care o capata perceptiile si reprezentarile datorita verbalizarii. Tot prin verbalizare se face departajarea dintre motive si scopuri, vointa aparand ca un proces de autoreglaj verbal conditionat de functiile limbajului.

Pe de alta parte, limbajul este cel care ajuta la evaluarea majoritatii activitatilor ce se desfasoara la nivel prescolar.

Avand in vedere acest lucru, educatoarei ii revine sarcina de a contribui la formarea, exersarea si dezvoltarea limbajului copiilor prescolari.

Verificarea performantelor se poate face la inceputul activitatii de invatare ( pentru a sti nivelul cunostintelor pe care le detine copilul ), pe parcursul activitatii de invatare ( pentru a afla daca s-au insusit notiunile la nivelul asteptarilor si daca este necesar sa desfasuram si alte activitati in acest sens ), la incheierea activitatii de invatare ( pentru stabilirea performantelor pe care le-au atins copiii in urma invatarii ) .

Forma specifica a limbajului in perioada prescolara este cea a limbajului oral, prin care se realizeaza in primul rand comunicarea si cunoasterea. Vorbirea ca activitate comunicativa se insuseste treptat, prin numeroase exersari, experiente ce au loc pe parcursul intregii vieti, incepand din copilarie iar cunoasterea se realizeaza din aproape in aproape, bazata pe suportul intuitiv, prin intermediul participarii active a copiilor.

In scopul cunoasterii nivelului dezvoltarii limbajului prescolarilor, se pot utiliza unele metode complementare. De exemplu, la sosirea copiilor in gradinita, se impune o evaluare initiala, pentru a cunoaste dezvoltarea limbajului la acest moment si pentru a sti cum sa proiectam activitatea didactica . Dintre metodele folosite de educatoare in verificarea, dezvoltarea si activizarea limbajului copiilor, putem considera ca activ - participative:

interviul (convorbire libera in scopul verificarii cunostintelor si a dezvoltarii limbajului la sosirea in gradinita);

verificarea orala (educatoarea discuta individual cu fiecare copil si noteaza eventualele probleme in evolutia limbajului si cum ar putea fi rezolvate);

jocul prin care prescolarii sunt atrasi sa participe pentru a-si demonstra capacitatile (jocuri-exercitiu pentru verificarea nivelului dezvoltarii limbajului, exersarea, dezvoltarea capacitatilor de exprimare corecta);

povestiri, repovestiri ale unor povesti sau intamplari (se verifica vocabularul, capacitatea de a se exprima corect, de a face asociatii logice, de a respecta succesiunea evenimentelor);

memorizari (educatoarea verifica capacitatea de memorare dar si de exprimare corecta, coerenta in momentul recitarii poeziei memorate);

problematizarea - prin fise (cu suport intuitiv) pentru: verificarea cunostintelor despre obiectele din mediul ambiant, utilitatea acestora, formarea de propozitii cu ajutorul grafismelor, rezolvarea de probleme ilustrate.

Dezvoltarea limbajului in gradinita poate fi verificata mai ales in cadrul activitatilor specifice dar si in cadrul altor activitati ( cunoasterea mediului, activitatea matematica, activitati de educatie estetica, activitati libere, concursuri, serbari ) .

In cadrul activitatii de educare a limbajului, am proiectat activitati specifice in scopul verificarii capacitatilor de exprimare ale copiilor, avand in vedere in acelasi timp si utilizarea metodelor active in cadrul acestora :

lecturi dupa imagini : "Primavara in livada" , "Toamna in gradina" -unde am utilizat explorarea prin descoperire

memorizari ( "Primavara" , "Vara" , "Semaforul" "Gandacelul" )

povestiri dupa ilustratii ( "Natura are haina noua" )- explorarea prin descoperire si crearea unui text descriptiv pentru imaginile date

povestiri cu inceput dat ( se da inceputul povestii si copilul trebuie sa construiasca un final posibil )- care dezvolta capacitatea de a crea o poveste asa cum si-o imagineaza;

jocuri didactice - jocul ( "Formeaza o propozitie" , "Cate cuvinte am spus ?" , "Cate silabe are cuvantul ?" , "Cercurile" - cuvinte , silabe , sunete ).

Implicarea copiilor prescolari in cadrul activitatilor din proprie initiativa, datorita stimularii curiozitatii si motivatiei intrinsece, a condus la o asimilare a continuturilor mai buna.

In scopul evaluarii aspectelor cognitive si a calitatilor limbajului      ( pronuntia corecta ) am folosit ca material imagini intuitive si notiuni cunoscute in conformitate cu tematica abordata . Lectura dupa imagini ne edifica asupra bogatiei vocabularului, a capacitatilor copilului de a exprima cu propriile cuvinte ce percepe prin vaz , de a descrie aspectul si calitatile materialelor intuitive . Prin povesti , povestiri contribuim la dezvoltarea sferei cognitive si verificam in acelasi timp exprimarea copilului , modul in care si-a insusit un limbaj constituit , expresiv , nuantat . Jocul didactic verifica , exerseaza , corijeaza , dezvolta calitatile limbajului si memoriei .

Invatarea prin descoperire, explorarea, exercitiul, jocul, problematizarea, sunt o parte din metodele activ - participative utilizate in gradinite, in scopul stimularii curiozitatii copiilor, a setei de cunoastere.

Prescolarii sunt la varsta "de ce - u - lui" si poseda o sete de cunoastere care trebuie satisfacuta prin sprijinirea lor in explorarea mediului ambiant si descoperirea raspunsurilor la numeroasele intrebari pe care le pun.

Desigur, atunci cand vor ajunge sa inteleaga misterele care - i inconjoara si vor afla raspunsuri pe intelesul lor prin eforturi proprii, vor fi mai incantati decat atunci cand le dam raspunsuri fara suport intuitiv.

Sfera de cunoastere se mareste prin atragerea prescolarilor in explorarea mediului ambiant in scopul descoperirii raspunsurilor pe care si le pun in legatura cu evolutia speciilor, cu circuitul in natura, succesiunea anotimpurilor.

Pentru a - i atrage in lumea matematicii putem folosi problematizarea, ca metoda activa ce presupune implicare si efort mintal din partea copiilor. In momentul gasirii solutiilor la problemele propuse, ei sunt capabili sa rezolve si alte probleme asemanatoare.

Jocul, activitatea predominanta a copilului prescolar, poate fi o metoda activ - participativa foarte eficienta in cadrul activitatilor din gradinita. Pentru a exersa unele deprinderi dobandite ( de numarat, socotit, de selectat obiectele dupa forma, marime, culoare; de exprimare corecta, de formulare de propozitii, de comparare a unor cunostinte, etc.) se poate utiliza jocul, ca metoda ce atrage prescolarii si - i convinge sa participe la activitati din proprie initiativa.

Munca in echipa, colaborarea in realizarea activitatilor artistico - plastice sau practic - aplicative sunt foarte importante in formarea de comportamente la prescolari, in dezvoltarea creativitatii, a simtului practic, estetic, in stimularea motivatiei si dorintei de a finaliza o lucrare.

Jocurile si activitatile alese, in special jocul cu rol, dau posibilitatea de manifestare si exprimare libera copiilor, contribuind in mare masura la formarea de comportamente, la sprijinirea acestora in propria dezvoltare.

Activitatile complementare din gradinita si din afara acesteia ocupa un rol foarte important in dezvoltarea de comportamente.

Serbarile, sezatorile, teatrele de papusi, dramatizarile, spectacolele, televiziunea, excursiile, vizitele, drumetiile, prin specificul lor, dau posibilitatea educatoarei sa ajute unii copii sa se implice, sa colaboreze cu grupa, sa se afirme in fata colectivului prin efort propriu.

Totodata, serbarile sunt un mijloc de educare a vointei, a increderii in propriile forte, a tinutei corecte si a posibilitatii de a se transpune in locul altuia (prin rolurile pe care le au copiii in unele scenete ). Dramatizarile educa mai ales capacitatea de a adopta roluri si de a le interpreta, dar contribuie si la crearea de comportamente specifice socializarii in cadrul grupului din clasa .

Poeziile folosite la serbari, spectacole, sezatori, educa unele capacitati de exprimare nuantata, corecta, muzicalitatea, intonatia, respectarea pauzelor de exprimare. Astfel privita, poezia are rolul unei evaluari complexe privind capacitatile limbajului si memoria la varsta prescolara dar si a comportamentelor dobandite.

Teatrele de papusi , televiziunea , video , filmele pentru copii , ajuta pe copii sa -si verifice si sa - si corecteze pronuntia , intonatia , exprimarea corecta , tinuta , modul de transpunere in rolul personajului . Copiii privesc jocul , actiunea personajelor , participa la desfasurare si invata de la ele cum sa interpreteze un rol .

Excursiile, vizitele, drumetiile, prin caracterul lor de activitati libere , ajuta educatoarea atunci cand doreste sa observe comportamentul copiilor si totodata sa - i ajute in explorarea noului. Ea poate urmari copiii atunci cand discuta intre ei despre ceea ce observa, le poate explica unele aspecte ale celor observate, isi poate da seama daca sunt capabili de a face legaturi intre noutatile studiate si lucrurile cunoscute.

Cum am aratat , caracterul liber al acestor activitati vine in sprijinul educatoarelor care le utilizeaza ca sistem de metode complementare pentru a sprijini prescolarii in formarea de comportamente adecvate.

Una dinte cele mai atractive metode, in ton cu evolutia informaticii, este invatarea cu ajutorul calculatorului. Copiii sunt entuziasmati de jocurile ce propun probleme ilustrate, de exercitiile ce solicita capacitatile de recunoastere a literelor, impartirea cuvintelor in silabe, alegerea formelor geometrice si selectarea lor dupa culoare, marime, forma.

Din acelasi motiv, le plac povestile care sunt prezentate pe calculator sub forma filmelor de desene animate si plansele cu personaje ce le propun sa aleaga ce se potriveste, sa coloreze imbracamintea acestora dupa preferinte. Se mai pot folosi jocuri ce solicita capacitatea de concentrare, cautarea si gasirea solutiilor potrivite, a drumului potrivit pentru personajul preferat.

Prin optiunea "Paint" putem lasa copiii sa - si exerseze capacitatile artistico - plastice, sa creeze imagini si sa le coloreze asa cum doresc ei.

Tot calculatorul poate contribui la exersarea si dezvoltarea capacitatilor de a face asociatii logice, comparatii intre elementele lumii inconjuratoare. El sprijina prescolarii in rezolvarea unor imagini ( completeaza imaginea); realizarea grupelor de obiecte dupa criterii date ( marime, culoare, forma, grosime, utilitate, domenii de activitate). In acelasi timp, ajuta copiii in formarea imaginii de sine, dezvolta increderea in fortele proprii, dorinta de reusita, vointa, motivatia.

Prin urmare, activitatile din gradinita, prin metodele activ - participative utilizate, contribuie la dezvoltarea sferei de cunoastere, a capacitatilor de exprimare ale copilului, a semanticii si nuantarii limbii prin folosirea unor cuvinte, expresii, legate de aspectul, forma, culoarea obiectelor cunoscute de copil dar si la dezvoltarea de comportamente adecvate varstei si formarea personalitatii (prin stimularea motivatiei intrinsece, a vointei, a dorintei de a obtine rezultate satisfacatoare prin efort propriu).

BIBLIOGRAFIE:

1. Cerghit, I - Metode de invatamant, 1976, E.D.P., Bucuresti

2. Cerghit, I., Radu,T.I., Popescu, E, Vlasceanu, I., - Didactica, 1998,

E.D.P., Bucuresti

3.Tomsa, Gh., (coordonator) - Psihopedagogie prescolara si scolara,

2005, Bucuresti

4. Schiopu, Ursula, Verza, E., - Psihologia varstelor, 1991, E.D.P.,

Bucuresti