Intreruperea conectivitatii laterale in Lunca Dunarii Inferioare

Intreruperea conectivitatii laterale in Lunca Dunarii Inferioare

CONTEXT: Intreruperea Conectivitatii laterale

1. Presiune asupra sistemului:

- disconectivitate laterala

2. Impactul asupra sistemului este rezultat din:

- apararea impotriva inundatiilor

- agricultura si Land Use

- fixarea si controlul granitelor nationale

- proprietatea funciara

- urbanizare

- navigatie

- hidrocentrale

Criterii utilizabile pentru problematica intreruperii conectivitatii laterale

Definitie cheie

Lunca ramane campie inundabila, indiferent daca aceasta a fost transformata in polder agricol sau zona urbana, dar nu va mai functiona ca un sistem de lunca

1.Definirea intrarilor:

- Hidrologice (ex. Gradul de conectivitate, suprafata inundata anual)

- Geomorfologice (proportia suprafetei supusa intreruperiii conectivitatii in diferite faze succesoral timpurii; procentaj din Land Use)

- Ecologice (modificarea compozitiei ihtiofaunei - structura pe varste; calitatea elementelor biologice)

2. Functiile luncilor:

Efectele transfrontaliere (ex. Fluctuatii ale nivelului apei reducerea nutrientilor migratia pestilor

Efectele cumulative ale unei modificari singulare/locale

Statut Intenational (ex. Ramsar)

Servicii ambientale referitoare la functionalitatea campiilor inundabile, ex. Retinerea nutrientilor

Realizarea unei retele a luncilor Bazinului Dunarii sau cel putin a unor parti/sectiuni ale Dunarii, ex. pentru migratia pestilor

Raportul dintre situatia actuala a campiilor inundabile versus situatia istorica cartografia anilor 1970

Unele masuri nu pot fi realizate decat la nivelul bazinului hidrografic al fluviului, chiar daca presiunea are efecte locale

Lista generica de masuri potentiale I

1. Reconectarea fostelor lunci (Brate alaturate, etc)

2. Realizarea unor brese sau atenuarea efectelor digurilor (ex. utilizarea ecluzelor sau deversoarelor pentru a permite apei sa inunde suprafetele, mentinand forma canalelor)

Actiuni de intretinere, ex. acolo unde digurile nu mai sunt o necesitate pentru utilizatori (ex. fara reparatii)

4. Interzicerea extractiei materialelor de constructie (extractia balastului este permisa inca in multe tari din Bazinul Fluviului Dunarea cu exceptia Germaniei si Frantei unde nu este permisa extractia balastului din rauri, decat dragarea pentru navigatie, sedimentele fiind doar relocate.

5. Cuantificarea activitatilor la nivelul luncilor pentru o mai buna planificare manageriala

Lista generica a masurilor potentiale II

6. Utilizarea schemelor agri-ambientale (CAP)

Compensarea proprietarilor de terenuri/fermierilor pentru cedarea terenurilor din lunci

7. O colaborare mai stransa cu Directiva UE privind Inundarea si cu ICPDR FAP

8. Stabilirea unei legaturi cu Planurile de Management ale Natura 2000

Cresterea constientizarii fluxului informational si a comunicatiilor

O abordare interdisciplinara a se avea in vedere combinatiile masurilor singulare (ex. navigatia)

11. Masurile trebuie sa fie rentabile si nu disproportionate din punct de vedere al costurilor

12. Utilizarea diferitelor mecanisme de finantare ( din mai multe sectoare, co-finanatarea

Lista generica a masurilor potentiale III

Contributii ale utilizatorilor de apa (pe baza de voluntariat)

1. Planurile de intretinere trebuie revizuite pentru a se asigura ca nu au efecte (inevitabile) daunatoare mediului

2. Campiile inundabile sunt utilizate ca amenajari piscicole - au nevoie de o schema manageriala mai dinamica, in functie de sezon

3. Acestea nu trebuie sa compromita utilizarile obisnuite ale apei

Cine implementeaza masurile?

1. Programul de masuri este impus tuturor statelor membre ale UE

2. DCPFD (programul de actiune comuna CIPFD) este din punct de vedere politic, un instrument impus celor 13 parti contractante din Bazinul Dunarii (include statele din afara UE)

3. Autoritatile trebuie sa sustina masurile DCA; consens al tuturor celor implicati

4. Acordul voluntar al utilizatorului de apa versus ordonanta; Sectoarele pot (sau vor dori) sa-si dezvolte propriul lor cod de conducere (ex. Serviciu de mentinere)

5. Amplificarea interesului institutiilor existente

Indicatori de implementare

1. Indicatorii necesari, ex. Raportul dintre suprafata existenta utilizata si suprafetele umede (are tendinta spre natural?)

2. Monitorizarea acestor indicatori presupune costuri aditionale.

3. Orientat pe obiectivele DCA, bazat pe monitorizarea rezultatelor (programe de monitorizare DCA).

4. Statutul ecologic reprezinta instrumentul cheie in DCA pentru evaluarea calitatii, dar nu este potrivit pentru habitat, flora, fauna zonelor umede.

5. Succesul trebuie sa fie controlat cu ajutorul planurilor de gestiune Natura 2000 (sau cel putin pentru o parte)

6. Asigurarea unui statut de protectie a campiilor inundabile existente, cand nu sunt sub evidenta Art, 4. 7 DCA (statele care nu sunt membre UE)

Conditiile prealabile succesului

1. Acorduri scrise, consolidate intre utilizatorii de apa si autoritati

2. Bani pentru implementare

3. Dorinta politica de a aplica masurile prestabilite

De urmarit

Sfaturi de raportare a costurilor la masuri

necesitatea unei baze de date a costurilor pentru serviciile social-economice ale luncilor inundabile

- tehnicile economice ar trebui sa asigure ca toate costurile sa fie incluse (ex. Costuri sociale)

Rezultate

Lista principalele aspecte deliberate:

model 3D pentru canalul Vedea -Pasarea(Aprilie 2006)

harta pedologica (Mai 2006)

Investigatii asupra calitatii apei (Iunie-Oct 2006)

Profile limnologice (fito-, zooplancton) - (Iunie - Oct 2006)

caracterizarea biodiveritatii (Iulie 2006-Iulie2007)