RECONSTITUIRI SISTEMICE

TERMINOLOGIE SI CONCEPT

Sistemul depozitional - un cadru structurat de produse ('efecte' cu atributele lor) si/sau procese aflate in interactiune, care functioneaza individual si in comun pentru a avea noi generatii de produse (forme depozitionale si efecte erozionale).

Holon (H) - un sistem care se comporta simultan ca sistem si subsistem; el include aspecte structurale si functionale complementare. Un holon este un subintreg stabil intr-o ierarhie -de exemplu, sistemul solar (H₂) este un subintreg al galaxiei (H₁); aceasta le randul ei este un subintreg al universului (H₀).

Sistemul natural are urmatoarele trasaturi esentiale:

- este un intreg structurat (functioneaza ca o entitate);

- are identitate (isi mentine entitatea in conditii de schimbare a ambiantei mediului);

- se autoorganizeaza (se creaza prin raspunsul la schimbarea mediului, are capacitatea de a-si dezvolta structuri si functii noi);

- are o structura ierarhica (sistemele contin subsisteme care pot fi examinate de sine statator).

Facies - trasatura texturala, structurala si compozitionala a unei entitati petrografice (litologice; corp de sedimente) care s-a format intr-o anumita ambianta depozitionala.

Facies descriptiv - o entitate petrografica (un volum de roca) care poate fi caracterizat printr-un set de proprietati (parametrii texturali, structurali, compozitionali, chimici, biotici) care-l deosebesc de alte entitati, de exemplu facies arenitic, facies imbricat, facies carbonatic etc. Notiunea de litofacies - care exprima aceste trasaturi - ramane echivoca; de aceea, faciesul descriptiv poate fi exprimat mai riguros, mai clar si mai direct, prin urmatoarele subcategorii:

Granofacies-ul defineste clasa de dimensiuni care grupeaza cele mai multe din particulele (granulele) unei entitati petrografice; aplicat rocilor clastice, el poate fi: ruditic, arenitic, siltic, lutitic sau aplicat rocilor carbonatice chimice: micritic, sparitic etc.

Morfofacies-ul exprima clasele si parametrii morfometrici ce caracterizeaza cel mai mare numar de claste si/sau cristale dintr-o entitate petrografica (ex. morfofacies oblat, rotunjit, euhedral).

Structofacies-ul defineste relatiile tridimensionale dintre clastele sau cristalele unei entitati petrografice, exprimate prin structuri depozitionale (ex. structofacies granoclasat, imbricat).

Clastofacies-ul defineste natura mineralogica a clastelor ce domina o entitate petrografica in acord cu normele in vigoare de separare a cetegoriilor petrografice prin analiza modala (ex. clastofacies cuartos, litic).

Petrofacies-ul exprima tipul petrografic al acelei unitati depozitionale (termen litologic), separat pe criterii compozitionale, cantitative (ex. petrofacies arcozian, calcaros).

Chemofacies-ul defineste compozitia chimica predominanta a unei entitati petrografice (sau participarea fractiei autigene - care de cele mai multe ori este reflectata fidel in compozitia chimica a rocii (ex. chemofacies oxidica, sulfidic).

Faciesul interpretativ se constituie intr-un set de generalizari care grupeaza criteriile de reconstituire a proceselor si mediilor de depunere ale acelei entitati petrogarfice definite prin faciesurile descriptive mentionate (ex. facies de canel, turbiditic, evaporitic).

Asociatii de facies - un grup de faciesuri care apar impreuna, generate de aceleasi cauze si intr-un acelasi sistem (sub-) depozitional. Aflate in succesiune si bine delimitate, asociatiile de facies sunt considerate SECVENTE DEPOZITIONALE (dupa Reading, 1978: 'o serie de faciesuri care trec gradat unele in altele').

ANALIZA FACIALA

Analiza faciala cuprinde descrierea si sistematica faciesurilor in succesiune verticala (deci a 'secventelor'), sub controlul extinderii areale; ea are drept scop interpretarea proceselor si mediilor de depunere in termenii setului de variabile ce definesc sistemul (respectiv, modelul facial). Acest set cuprinde (vezi tabelul 2 si 2):

PROCESE (mecanice, chimice, biotice)

AGENTUL (apa, aerul, gheata)

BAZINUL (pozitia geografica, topografica, batimetria)

CONTEXTUL GEOTECTONIC (fundamentul, mobilitatea)

ARIA SURSA

Setul de informatii (date primare/faciesuri descriptive) indispensabil oricarei analize secventiale cuprinde:

- localizare (geologica, geografica);

- varsta;

- grosime;

- limite (inferoara-baza, superioara-top);

- succesiunea litonilor;

- granofacies, morfofacies, structfacies, petrofacies, biofacies;

- geometria secventei: ThUS/TkUS - CUS/FUS;

- ritmicitatea; ciclicitatea;

- faciesuri diagnostic.

Tabelul 1. Criterii sedimentologice pentru stabilirea categoriilor faciale

Tabelul 2. Termenii MODELULUI FACIAL.

Schema desfasurarii analizei secventiale in vederea elaborarii modelului facial include urmatoarele trepte (fig. 1):

- Culegerea datelor de observatie (aflorimente, carote).

- Intocmirea LOG-ului (coloana litologica).

- Definirea si precizarea unitatilor faciale (faciesuri descriptive); coduri faciale.

- Descifrarea contactelor (discontinuitatilor) dintre faciesuri si stabilirea, prin examenul relatiilor faciale verticale.

- Identificarea si precizarea 'faciesului diagnostic' (cheie) si urmarirea pozitiei sale in cadrul secventei; relatia cu secventele invecinate.

- Stabilirea granofaciesurilor si structofaciesurilor imediat invecinate faciesului 'cheie' si schitarea faciesurilor interpretative.

- Analiza relatiilor verticale dintre faciesuri plecand de la regula lui Walter si aplicand pe cat posibil, metoda analizei statistice prin 'lantul Markov'.

- Ierarhizarea si revederea criteriilor, integrarea faciesurilor interpretative in termenii sistemelor depozitionale; numirea acestuia.

MODELE DE FACIES

Definirea si conturarea sistemului depozitional pregateste elaborarea modelului facial care reprezinta 'un sumar general al unui mediu de sedimentare specific, scris in termeni care-l fac utilizabil' (Walter, 1979).

El este:  - o NORMA pentru acel mediu;

- un CADRU pentru observatii viitoare;

- o BAZA pentru interpretari hidrodinamice;

- un INSTRUMENT de predictie.

Poate fi reprezentat:

- descriptiv - printr-o succesiune idealizata de faciesuri;

- geometric - prin harti, sectiuni si bloc diagrame;

- matematic - prin analiza factoriala, analiza de tendinta

- statistic - prin simulare pe computer.

Astfel, MODELUL FACIAL constituie expresia reconstituirii relatiilor intercauzale a fenomenelor naturale si a integrarii proceselor (cauzelor) - pe baza cunoasterii riguroase a produselor (efectelor - respectiv, faciesurilor sedimentare).

Nivelul de analiza in elaborarea modelului facial are in vedere scara la care se poate si este necesar de a fi emis. Astfel, se pot separa diferite ordine de marime:

- I. Complex de sisteme limitrofe (ex. fluvio-deltaic).

- II. Sistemul (ex. fluvial).

- III. Subsistemul (ex. albia majora sau campia aluviala).

- IV. Asociatia de faciesuri (ex. secventa de point bar in canal meandrat).

- V. Faciesul individual (ex. granofaciesul ruditic din baza canalului).

Rezulta ca analiza faciala bazata pe informatia obtinuta intr-o unitate din scara V nu va fi pertinenta pentru realizarea unui model in scara I.

In elaborarea unui model facial trebuiesc facute conexiuni (si succesiuni) ca de exemplu:

1. Inregistrarea faciesului grezos se face in termenii faciesului de canal;

2. Interpretarea faciesului de canal in termenii barelor;

3. Interpretarea barelor in termenii migratiei formelor de fund si a agradarii;

4. Interpretarea regimului de curgere in termenii regimului raului;

5. Interpretarea regimului raului in termenii: climat-dezagregare-arie sursa.

In felul acesta, CONSTRUIREA MODELULUI DE FACIES urmeaza deducerii sistemului (sau subsistemului) depozitional, si integreaza alaturi de elementele veridice, obiective, si elemente intuitive dictate de experienta, informatia si inteligenta cercetatorului.