| CATEGORII DOCUMENTE |
| Animale | Arta cultura | Divertisment | Film | Jurnalism | Muzica |
| Pescuit | Pictura | Versuri |
TESTUL ARBORELUI
Cuprins:
1. Aplicarea testului
Elemente interpretative generale ale desenului arborelui
2.1. Analiza formala
2.2. Analiza de continut
3. Sinteza rezultatelor
|
Obiective: La sfarsitul acestui curs studentii vor fi capabili sa:
Cunoasca principalele elemente de analiza formala a desenului arborelui
|
Desenul arborelui a fost folosit de mai multi autori pentru evaluarea personalitatii, insa cel care a realizat primul studiu sistematic si statistic a fost Karl Koch. El a publicat in anul 1949 manualul Testul Arborelui. In Franta, acest test a fost adaptat de Renee Stora (1963).
Koch considera ca arborele are o mare valoare simbolica. El este purtatorul simbolului omului, in principal al verticalitatii, al cresterii si fecunditatii, al puterii si al misterului. Desenarea arborelui va purta proiectia continuturilor inconstiente ale imaginii de sine, relatia dintre nivelele psihismului, gradul de organizare a acestor instante, a defenselor, a atitudinii in fata alteritatii, a vietii si a mortii.
Aplicarea testului
Instrumentarul de lucru: coli A4, creion, guma.
Instructaj (dupa Koch): " Desenati un arbore fructifer asa cum vreti dumneavoastra."
Apoi: "Desenati un alt arbore decat primul."
In varianta franceza a acestui test autoarea R. Stora solicita desenarea a patru arbori :
1."Desenati un arbore asa cum vreti dumneavoastra, dar sa nu fie brad." (bradul fiind prea schematic permite folosirea defenselor de catre subiectii rezistenti)
2. "Desenati un alt arbore decat primul."
3. "Desenati un arbore de vis, de imaginatie, un arbore care nu exista in realitate. "
4. "Desenati un arbore de orice fel, dar inchizand ochii. "
Autoarea presupunea ca :
Primul desen reprezinta reactia persoanei fata de un mediu necunoscut, neobisnuit si nevoia de autocontrol.
Al doilea desen reprezinta efortul de adaptare al pesoanei la mediul ei obisnuit, cunoscut.
Al treilea desen ar reprezenta dorintele nesatisfacute, deci dificultatilor actuale ale persoanei.
Al patrulea desen ar releva un traumatism psihioc ale carui consecinte au persistat pana in prezent.
|
Tema Va invit sa va autoaplicati acest test inainte de a trece mai departe. |
Elemente interpretative generale ale desenului arborelui
Koch recomanda ca primul pas in interpretarea desenului arborelui sa fie o privire contemplativa asupra acestuia pentru a observa ce transmite despre starea autorului. Pentru a ne forma o viziune de ansamblu, tinem cont de anumite criterii. De exemplu: Este arborele armonios sau nearmonios? bogat in detalii sau schematic? viu sau mort? plin de forta sau fara energie? static sau dinamic? vesel sau morbid? este desenat intr-un mod realist sau are si elemente care frizeza absurdul? Cum se simte acest arbore? Aceasta intrebare se poate pune si autorului. Prima impresie ne poate arata rapid unele tendinte ale subiectului: nivelul lui energetic, starea de spirit, gradul de complexitate psihologica, atitudinea fata de sine.
Interpretarea se bazeaza pe doua nivele de analiza:
1. ANALIZA FORMALA este centrata pe anumiti indici cu rol de semn, simbol. Specificul acestor indici se releva insa in planul analizei corelative, contextuale. Acest tip de analiza poate duce la ipoteze privind structura personalitatii, relatia dintre diferite nivele ale psihismului, autocontrolul, atitudinea prevalenta.
Se tine seama de urmatoarele aspecte ale desenului:
SITUAREA ARBORELUI IN CAMPUL GRAFIC
Simbolitica spatiala se bazeaza pe zonele de camp grafic dupa Max Pulver. Forma schematica a arborelui se reduce la cea a crucii. Max Pulver pornind de la o baza vasta de cunostinte din mitologie, a descris simbolistica spatiala a campului grafic, edificand "teoria zonelor" care este de fapt o interpretare a crucii. Crucea este simbolul concilierii contrariilor, a masculinului si femininului.
Zona de sus ar simboliza spiritualitatea, constiinta etico-religioasa, iar cea de jos, materialitatea, inconstientul individual si colectiv. Directia orizontala spre stanga ar semnifica introversie, recul spre trecut, spre mama, egocentrism, iar cea spre dreapta, extraversie, proiectia spre viitor, progres, altruism, relatiile cu autoritatea de tip patern.
Dinamica dreptunghiului (sectiunea de aur) si a liniei a fost studiata de catre Michael Grunword, care a regasit cu aceasta ocazie unele principii ale picturii figurative si abstracte. Aceasta schema se aplica pe de o parte intregii foi pe care e desenul si pe de alta parte la cadrul general mai restrans, care inglobeaza arborele de la baza trunchiului la coroana. Linia orizontala din mijloc se situeaza in punctul ce desparte trunchiul de corona. Impotanta diferitelor zone la un subiect apare astfel inediat.
Spirit Suprasensibil Divin - Constient Vid lumina Dorinta Retragere
Aer
Punct inalt
Scop
Sfirsit
|
Tata Viitor Extraversie |
|
Mama Trecut Introversie |
Pamint Materie Cadere Demonic Apa Inceput Nastere Origine Materie Inconstient personal Inconstient colectiv
Simbolistica spatiala dupa Grunword - Koch
Koch analizeaza incadrarea desenului arborelui in raport cu suprafata colii si interpreteaza datele observate in relatie cu simbolica spatiala a lui Grunwald, nu insa intr-o maniera dogmatic rigida. El este convins ca in organizarea spatiului se manifesta nu numai reprezentarea "obiectului' tematic, ci simultan si proiectia specificului individual al persoanei, realizandu-se o identificare inconstient - constienta intre campul grafic al zonei si "spatiul psihic". Expresia grafica, reprezentand ,,O concretizare sensibila a starii noastre interioare' , " se leaga mai degraba de forma decat de continutul desenului'. Inconstientul si constientul se manifesta in structura de ansamblu, dar localizarile spatiale simbolice indica originea influentelor exercitate si zonele spre care e orientat un anumit element. Se poate afirma cu certitudine ca zonele inferioare ale desenului arborelui reprezinta nivelele primitive, iar zonele superioare - nivelele cronologic ulterioare".
0 prima categorie 0 reprezinta desenele arborilor care 'tind sa acopere intreaga pagina', simbolizand 0 extensie - reala sau aspiratia - a spatiului psihic in ambele directii vertical-orizontala, un indice de normalitate psihica.
Urmatoarea categorie corespunde amplasarii predominant centrale a desenelor si are de asemenea 0 conotatie simbolica si psihologica pozitiva.
Alta categorie cuprinde desenele situate in jumatatea superioara a colii. Este posibil ca aceasta amplasare sa presupuna, prin ignorare, neglijare, false solutionari a unor conflicte sau pseudocompensari iluzorii, 0 desprindere de tot ceea ce inseamna exigentele realiatii concrete (interioare si exterioare) si tendinta ancorarii in nostalgii sau proiecte fanteziste. Aceasta pozitionare este relativ frecventa la toti bolnavii psihici, diferentiindu-se semnificativ ca un posibil indice de adaptare deficitara..
Toate celelalte tipuri de localizare spatiala a arborelui in campul grafic ar putea fi cotate ca indicatori ai unor conduite dezadaptative si/sau ai unui grad crescut de perturbare psihica, si ca atare sunt foarte semnificativ mai frecvente in loturile de bolnavi psihici. Astfel, situarea arborelui:
predominant in jurul intersectarii celor 2 axe (verticala-orizontala), avand de obicei senmificatia unui comportament narcisic si/sau egocentric.
- predominant sau exclusiv stanga - indicand inhibitie, pasivitate, recul in trecut, anxietate si insuficienta incredere in sine.
amplasarea desenului in jumatatea inferioara a paginii - avand de obicei o conotatie marcat negativa si indicand fie o insuficienta dezvoltare psihica, fie o regresie afectiv - comportamentala sau deteriorativ - cognitiva, putand constitui un indice de gravitate psihopatologica.
In consecinta, amplasarea arborelui in spatiul grafic reprezinta unul din principalii parametri care isi demonstreaza utilitatea si trebuie luat in considerare in evaluarea psihodiagnostica a testului arborelui.
1. 2. DIMENSIUNILE SI DIRECTIONAREA ARBORELUI
INALTIMEA ARBORELUI
Inaltimea arborelui (ca si amplasarea sa in spatiu) ofera informatii esentiale asupra auto-perceptiei si a orientarii atitudinii propii individului in relatie cu lumea.
. Arborii de inaltime mare sunt semnificativ mai frecventi la normali
Arborii de dimensiuni mari pot indica frecvent un comportament asertiv, si in extremis (si asociat si cu alti parametrii), pot manifesta uneori proiectia unor manifestari impulsive.
. Arborii de dimensiuni mici (intre 2- 9,7 cm) sunt foarte semnificativ frecventi in loturile de bolnavi psihici.
Un arbore de numai cativa centrimetrii si amplasat intr-o pozitie neobisnuita, de exemplu in marginea din stanga sus sau in centru, se asociaza cu un Eu si un comportament inhibat, cu mecanisme defensiv-pasive de interiorizare a tensiunii si a anxietatii, un superego rigid, hiperautocritic, cu atitudini autodevalorizante, lipside de orice fel de incredere in propiile reurse, conduite de evitare sau retractie si tendinta la izolare.
RAPORTURILE DE MARIME INTRE INALTIMEA COROANEI SI A TRUNCHIULUI
Trunchiul reprezinta "centrul", elementul intermediar din structura arborelui care uneste sursa de vitalitate a radacinilor (in general ascunse integral sau partial) cu coroana. El (ca si crengile) reprezinta scheletul, substantialitatea, ceea ce este stabil, durabil, imperisabil. Are o functie de sustinere si suport al coroanei si mentinere al echilibrului dreapta/stanga.
Coroana este prin excelenta campul de expresie (cu numeroase variatii posibile), iar extremitatile sale reprezinta zona de contact cu ambianta, de asimilatie si relatie reciproca intre interior si exterior. La randul ei, ea este suportul florilor si al fructelor.
Intervalul valorilor normale C/T este 1 pana la 2.
Accentuarea propriu-zisa a coroanei (C/T mai mare sau egal cu 2) ar putea semnifica predominanta intelectului, vivacitate intelectuala si spirituala, interes pentru suprasensibil sau cosmic; constiinta de sine, trebuinta de auto-valorizare, de afirmare, ambitie, pasiune (coroanele 'flacari').
Pe de alta parte, aceasta poate indica alteori idei de grandoare, fanatism, un deficit al simtului realitatii si refugiu in lumea dorintelor, precum si o posibila slabire a vitalitatii instinctuale, fuga de, blocajul sau neglijarea propriilor resurse pulsional-inconstiente.
Evaluarea accentuarii coroanei trebuie facuta intotdeauna cu prudenta.
Tendinta spre accentuarea trunchiului (C/T de la 0,99 la 0 0,68), ar exprima orientarea activitatii spre lumea fizica, materiala, practica, predominarea componentelor instinctiv - inconstiente ale vietii senzorial - afective.
Accentuarea excesiva a trunchiului este asociata cu o constiinta psihologica deficitara, cu o inhibitie a dezvoltarii, insuficienta maturizare, infantilism, retardare (cognitiv/emotionala) sau regresie si acest aspect este inclus de altfel printre formele primare, si poate fi considerat ca un indice de imaturitate sau regresie psihica.
DIMENSIONAREA COROANEI: RAPORTUL INTRE LARGIMEA SI INALTIMEA COROANEI
Intervalul valorilor normale este l/I = 1,5 - 1.
Un raport l/I peste 1,6 si mai semnificativ mai mare sau egal cu 2, sugereaza tendinta de aplatizare a coroanei.
Aceasta aplatizare a coroanei exprima proiectia unei senzatii 'de a fi sub presiune', sub constrangere, sentimente de inferioritate, insecuritate, descurajare, o posibila stare de blocaj, si in consecinta, aplatizarea coroanei (ca si a crengilor) poate constitui un indicator de dezechilibru emotional-afectiv.
ACCENTUAREA MASEI ARBORELUI SPRE DREAPTA /STANGA SI DIRECTIONAREA DEXTROGIRA/ SINISTROGIRA A COROANEI SAU A TRUNCHIULUI
Repartizarea proportional-echilibrata a masei arborelui si a coroanei in relatie cu cele 2 dimensiuni spatiale orizontal/verticala, precum si impulsul spre desfasurarea ascendenta a trunchiului, exprima in general o stare de echilibru interior/exterior, si invers, accentuarea masei sau a directionarii dextro- 1 sinistro-gire proiecteaza de obicei un anumit dezechilibru.
Accentuarea masei sau directionarii spre dreapta se asociaza mai frecvent cu tendinta spre adaptabilitate, spre extraversiune (reala sau dorita), nevoia de devotiune, daruire de sine, ca si cu trebuintele de afirmare si de activitate; accentuarea acestei directionari ar putea indica cresterea impresionabilitatii, dar si a influentabilitatii, instabilitatii, 0 slabire a Eu-lui, fuga de sine insusi si tendinta spre dependenta.
Accentuarea masei sau directionarii spre stanga sunt asociate mai frecvent cu tendinta spre reflexie, meditatie sau visare, spre introversie, prudenta, rezerva, nevoie crescuta de autonomie, autoconstrangere si reprimare emotional-afectiva; accentuarea acestei directionari poate indica repliere in sine, refulare, egocentrism sau narcisism, hipersensibilitate si resentimente in relatiile cu altii, atitudini defensive.
Echilibrul masei arborelui se masoara printr-o verticala trasa prin mijlocul trunchiului sub coroana.
CALITATEA LINIILOR
Analiza trasaturilor grafice poate dezvalui unele caracteristici ale subiectului.
- Liniile negre, intunecate sugereaza agresivitate.
- Liniile vagi, neclare sugereaza retragere, incertitudine, lipsa de energie.
- Liniile schitate, exceptand artistii sugereaza anxietate, incertitudine, timiditate. - - Neatentia fata de calitatea liniei, linii desenate neingrijit, cu un mare grad de impulsivitate sugereaza tendinte acting-out.
- Liniile care, chiar daca sunt innegrite, aratand furie, dar sunt desenate cu precizie, grija, sugereaza un mare grad de auto-control.
- Liniile sigure, consistente sugereaza incredere in sine, decizie, siguranta.
ALTE CARACTERISTICI GENERALE ALE ARBORELUI
ARBORELE 'DEBORDAND IN SUS" desenul fiind impins spre sau in marginea superioara a foii, este asociat cu tendinta de expansiune a Eu-lui (Turner citat de Koch), tendinta de evaziune pentru a depasi limitele impuse, 0 tendinta spre activism, capacitatea de a entuziasma, vivacitate, predominarea aspiratiilor, si pe de alta parte, 0 posibila hiperexcitabilitate afectiva, ca si un posibil insuficient simt al limitelor (scopuri plasate prea sus, depasind posibilitatile de realizare).
ARBORELE GOL
Coroana vida, nestructurata, era considerata de Stadeli ca un simptom regresiv, iar de catre Koch ca un posibil refugiu in banal, anonimat, conventionalism si formalism, schematizare, ca atitudine defensiva, sau alteori, ca proiectia unei insuficiente energii sau a unei stari de angoasa in fata realitatii.
COLORATIA INCHISA A ARBORELUI
Coloratia inchisa este un mijloc de expresie a unor stari foarte diferite, semnificatiile utilizarii ei putand exprima: labilitate psihica, indecizie, imprecizie, reverie pasiva, abandon si accesibilitate conform dispozitiei, insuficienta energie. Coloratia inchisa este (numai) un indice accesoriu pentru starile depresive. Totodata, nu este obligatorie interpretarea coloratiei intens inchise ca un simptom patologic.
PEISAJUL
Arborele se integreaza in mod natural intr-un anumit peisaj. Extremele traduc mai curand un deficit adaptativ.
Prezenta accesoriilor (orice element agatat in, sau sprijinit de copac - cuiburi sau casute pentru pasari, scara, leagan etc.) implica de regula 0 tendinta ludic - umoristica.
Antropomorfismele (umanizarea arborelui), apreciate ca un simptom primar infantil intalnit la copii si la bolnavii psihic.
2. ANALIZA DE CONTINUT se va axa pe elementele componente ale desenului, distingand intre un nivel stabil, scheletul copacului: radacini, trunchi, coroana si ramuri si elementele decorative: frunze, fructe, peisaj.
2.1. Prezenta RADACINILOR individualizate
Simbolistica radacinilor este polivalenta, avand in principal 0 dubla functionalitate si semniificatie: simbol al sursei vietii (hraneste arborele) si element de sprijin si stabilitate (pentru arbore, ca si pentru pamant). Elementul cel mai durabil al arborelui, 'lemnul absolut' dupa Hegel, si 'imagine primara arhetipala' conform cu Bachelard, radacina tinde sa se identifice cu 'pamantul mama', in viata subterana a acestuia coexistand cu radacinile altor arbori.
Koch este de parere ca in desenul arborelui radacinile vor indica in mod firesc trasaturile cele mai putin reperabile ca si mai putin personale (sugerand inconstientul colectiv), dar din care va rezulta ceea ce devine vizibil-arborele propriu-zis. Semnificatia radacinilor in testul arborelui este de subjugare de catre tendintele instictual-pulsionale, traditionalism -mergand pana la rigiditate, lentoare, sau, cautarea unei sustineri (sprijin) - in special ca o consecinta a instabilitatii structurale si existentiale a persoanei.
D. Anzieu consida ca radacinile dintr-o singura linie nu sunt desenate decat de catre copii si bolnavi mental. La adult prezenta lor este semn de intarziere afectiva sau de probleme de genealogie.
2.2. LINIA SOLULUI semnifica simultan separatia si legatura dintre 'sus' si 'jos', dintre viata constienta/inconstienta, constituie baza care sprijina si asigura verticalitatea vitala a arborelui si respectiv echilibrul vietii psihice si modalitatea de ancorare a persoanei in mediul sau ambiant.
ABSENTA LINIEI SOLULUI este asociata unei insuficiente diferentieri si constientizari a vietii psihice, tendinta spre instabilitate si dezechilibru, spre pierderea contactului cu realitatea extema ca si a legaturii cu propriile resurse latente: 'suspendarea in aer', la propriu si la figurat.
LINIA SOLULUI RIDICATA (in spatele arborelui) - asociata de Koch cu 0 atitudine pasiv-nostalgica, indiferenta si indepartare de realitate, si constatata mai frecvent la pensionari.
LINIA SOLULUl DETASATA (in fata si separata de arbore) - asociata de Turner cu 'un sentiment de desradacinare fata de relatiile fundamentale si vital necesare'
LINIA SOLULUI IN 'COLINA' sau 'INSULA' sugereaza 2 atitudini diferite: 'colina' este asociata mai probabil cu tendinta de a raporta totul la sine, de a iesi in evidenta, demonstrativitate, autosupraevaluare; 'insula' indica mai probabi1 un sentiment de insingurare sau tendinta la izolare, mergand pana la autism.
LINIA SOLULUl ASCENDENTA (oblica) spre dreapta sau stanga este asociata de obicei cu tendintele spre aversiune si opozitie, atitudini rezervat-circumspecte, repugnanta de a se adapta, neincredere in sine, instabilitate, posibil deficit volitional.
2.3. TRUNCHIUL
Trunchiul asigura stabilitatea arborelui si perenitatea sa. El este scheletul copacului, elementul de sustinere fundamental si in acelasi timp este conducatorul sevei dinspre radacini spre coroana. El face legatura dintre partea subterana, ascunsa, inconstienta si cea aeriana, care tinde spre cer. De aceea el poate fi asimilat usor cu Eul, ca instanta mediatoare intre sus si jos, intre dorintele inconstiente si contactul cu realitatea. Trunchiul suporta reprezentarile Eului stabil si al transformarilor de-a lungul vietii, devenirii propii pana in momentul desenarii.
Largirea bazei trunchiului spre dreapta, asociata de Koch cu atitudini circumspect-hipersusceptibile, obstinant-opozante.
Largirea bazei trunchiului spre stanga sugereaza inhibitie, fixatie materna, atasament fata de obiecte si fata de trecut.
Largirea bazei trunchiului in ambele directii - apreciata de Koch ca indicand 0 anumita inhibitie a gandirii, comprehensiune mai lenta, 'greutatea (nu rigiditatea) de a se misca. R. Stora considera ca aceasta indica nevoia de suport, de stabilitate.
TRUNCHIUUL CU LINII DREPTE PARALELE, tip 'baston' indica fie 0 inteligenta mediocra, marginita, imitativa, 0 anumita rigiditate si deficit de adaptare sau precipitare-nerabdare, iar uneori si capacitate de abstractizare-schematizare.
TRUNCHIUL CONIC ar indica dupa opinia lui Koch o inteligenta mediocra dar matura, predominanta aptitudinilor practice (fata de cele teoretic-abstracte), cu tendinta spre valorificare imediata.
TRUNCHIUL SUB FORMA DE "S" exprima un caracter primitiv, impulsivitate primara, un om al instinctelor, sesizeaza greu relatiile. Poate fi un tip practic, vital, rogust.
SUPRAFATA TRUNCHIULUI cuprinzand trasaturi rotunjit - arcuite sau impestritari sugereaza capacitate de adaptare, de empatie si de contact realizat cu usurinta, elemente decorative sau urmele unor trairi anterioare resimtite ca psihotraumatice, si depasite.
Si suprafetele crapate, scorojite sau patate sugereaza mai curand hipersensibilitate, impresionabilitate si un posibil grad de vulnerabilitate asociate uneori cu tendinte critic-caustice, firi colerice sau artagoase, atitudini negativiste.
INGROSARILE SAU INGUSTARILE indica inhibitie, crispare, blocaje sau staze afective.
DEFORMARILE TRUNCHIULUI
Excrescentele sau crestaturile de pe trunchi ca si scorburile indica traumatisme resimtite subiectiv profund, complexe de inferioritate, sentimente de culpabilitate.
Pentru a calcula varsta la care a avut posibilul traumatism sugerat de scorbura sau ciotul prezente pe trunchi se foloseste Indexul lui Wittgenstein-x.
Premisa teoretica de la care se pleaca este aceea ca inaltimea arborelui contine istoria de viata a subiectului.
X=H/V
H este inaltimea arborelui desenat in milimetrii (de la baza desenului), V este varsta subiectului in ani si luni.
Varsta la care a avut loc traumatismul v= h/x.
h este inaltimea in milimetrii de la baza trunchiului la punctul cel mai inalt de pe trunchi unde apare ciotul sau scorbura.
MARGINILE TRUNCHIULUI ondulate sugereaza capacitate de adaptare ca si de redresare dupa o situatie critica.
DESCHIDEREA TRUNCHIULUI IN COROANA exceptand trunchiul "S" semnifica receptivitate, impresionabilitate, indecizie, indeterminare, dar si hiperexcitabilitate cu tendine explozive.
TRUNCHIUL INGRADIT sugereaza lipsa de securitate, incertitudini, lipsa de autonomie, lipsa increderii in sine.
2.4. RAMURILE IMPREUNA CU COROANA exprima modul de organizare mentala, gradul de diferentiere la care a ajuns subiectul, dar si modalitatea de adaptare sau atac fata de lumea exterioara, de mediu. Directiile centrifuge sau centripete ale ramurilor, bogatia sau saracia coroanei in corelatie cu gradul de organizare si de coordonare sunt indici majori pentru coroana si ramuri. Analiza ramurilor si a coroanei da informatii despre modul de relationare si gradul de insertie a subiectului in mediu.
CRENGILE 'TUB' - crengi cu linii paralele si deschise, la ambele extremitati si dispersate daca-s incluse in coroana - , pot avea semnificatii diverse, dar identice cu cele ale trunchiului 'tub'. Ele pot indica constanta, efort sustinut si durabil, cu tendinta de a progresa si a fi mereu in fata.
Alteori sugereaza 0 stare de 'suspensie' in directia dezvoltarii inca nerealizate, generand indecizie si incapacitate de asumare a unor scopuri si atitudini definite; deseori ele sunt asociate cu exteriorizari necenzurate, reactii explozive, iar atunci cand sunt dispersate haotic, se considera ca exprima tendinte revendicativ - opozante si 0 dispozitie conflictuala.
CRENGILE 'MACIUCA' (ingrosate spre exterior, contrar tendintei naturale), descrise ca invocand persoane extraverte, intreprinzatoare, tinzand sa supraevolueze aspectul cantitativ al realizarilor, depasindu-si deseori fortele cu convingerea ca pot invinge orice obstacol printr-o mare cheltuire de forte; ele persevereaza in directia pulsionala si-si proiecteaza spre exterior aspiratiile angajandu-se cu intesitate, toate aceste eforturi consituind deseori (supra-) compensarea amunitor slabiciuni; resimt foarte intens opozitiile exterioare si 'ataca frontal', devenind nerabdatori si violenti daca acestea nu cedeaza.
.
CRENGILE DETASATE in spatiu , fara punct de sprijin indica, dupa opinia lui Koch, o deosebita mobilitate psihica sau unei distractibilitati, dar poate ajunge pana la dispersie si la 0 'furie exploziva in care totul se disloca'.
CRENGILE CU FORME ROTUNJITE sunt asociate de obicei cu adaptabilitate, mobilitate, sociabilitate, sugerand persoane maleabile, conciliante, mai probabil ciclotime.
CRENGILE CU FORME DREPTE SI UNGHIULARE semnifica stabilitate, energie si capacitate de rezistenta, dar si inflexibilitate - rigiditate, duritate, anumite dificultati de adaptare, si contureaza mai probabil trasaturi schizotime.
FINISAJUL minutios, cu ramificari abundente si fine exprima receptivitate, sensibilitate, comprehensiune rapida si sugereaza de obicei un tip predominant senzitiv-intuitiv.
DIRECTIONAREA SCINDATA a crengilor orientate exclusiv spre dreapta/ stanga indica un grad de imaturitate si dizarmonie, insuficienta coeziune si integrare a eu-lui, ambivalenta si intra-conflictualitate, este foarte semnificativ frecventa in loturile de boInavi psihici.
DIRECTIONAREA EXCLUSIV IN SUS a crengilor simbolizeaza scaderea simtului realului, hiperexcitabilitate, exaltare mergand pana la fanatism, in special in desenul 'limbi de foc'.
COORDONAREA CRENGILOR ARMONIOASA - sugereaza simt al proportiilor, claritate, simt estetic, spirit calm, auto-increzator, absenta tensiunilor interne.
COORDONAREA DIZARMONICA a crengilor este asociata cu hiperexcitabilitate, hipereactivitate emotionala si neliniste.
COORDONAREA INSTABILA a crengilor - indica distractibilitate, instabilitate, tendinte ludice, dar si nepasare, delasare sau eventual atitudini demonstrative.
FORMA COROANEI
Coroana are forme diferite.
Tipurile cele mai frecvente sunt: COROANA IN BUCLE care indica o persoana extravert-sanquina: dinamica, comunicativa, sociabila, entuziasta, capabila de relatii agreabile, dar si insuficient de perseverenta, valorizand aspectele exterioare.
COROANA ACOPERITA CU O MEMBRANA indica o persoana introverta, inchisa in sine, circumspecta, eventual opaca.
COROANA CU CRENGI 'IN BALON DE NORI' sugereaza o conduita discret- diplomata (tact), teama de a fi dur, 0 anumita timiditate in fata realitatii, ascunderea intentiilor.
COROANA tip 'BALON' -vida sau nu, fara crengi individualizate cu exceptia crengilor 'tub' - constituita din 'cercul (care) exclude exteriorul si tine (impreuna) interiorul' (Koch), poate avea totusi semnificatii foarte diferite: poate include sau nu un aspect tensionat exprimat prin trasatura liniei si conturul coroanei indicand vitalitatea unei forte de coeziune ferma sau flexibila, forta imaginativa, tendinta la reverie sau exaltare, dar poate fi si un 'balon' vid, sugerand schematism, conventionalism sau, lipsa de vitalitate, si angoasa in fata realitatii.
COROANA CENTRIFUGA - orientata de la centru spre exterior, cuprinzand crengi cu linie dubla, sugereaza trebuinta de activitate si de contact cu realitatea, inclinatia spre adaptabilitate, receptivitate, dar si agresivitate.
COROANA RADIANT-CENTRIFUGA cuprinde crengi cu linie unica si sugereaza mai curand instabilitate, labilitate emotionala, nervozitate, nerabdare, tendinta spre conduite de minim efort, si defensiv-agresive putand implica elemente de imaturitate sau regresie.
COROANELE CENTRIPETE SI CONCENTRICE, directionate spre centru, indica mai curand predominarea introversiei, nevoia de independenta, tenacitate, inflexibilitate, interiorizare, comunicativitate redusa si tendinta la izolare, egocentrism-narcisism, activism exteriorizat redus.
RAMURILE indreptate in jos sugereaza melancolie, deprimare, resemnare, egocentrism.
SPATII GOALE IN COROANA - sugereaza prezenta unor complexe de inferioritate, sentiment de deficit (lipsa a ceva) sau renuntarea de a continua ceva etc.
FORMELE DEGENERATE - conturul, coroana si crengile torsionate, franjurate, forme flasce, extremitati rotunjite, linii ocolite, 'trasatura gelatinoasa': Koch considera ca acestea caracterizeaza ,,0 inferioritate constitutionala', 'organica' si care se poate manifesta si la persoane fara semne clinic-patologice dar care au un tonus deficitar.
COROANA MAZGALITA - presupune diverse forme si grade de mazgaleala. APARENTA DE MAZGALEALA - da impresia de plenitudine, intens dinamism si vivacitate interioara, de independenta si nonconventionalism.
DISPERSIA sau DESTRUCTURAREA FORMELOR - forme dezorganizate si dezarticulate, putand ajunge pana la disolutia si destructurarea formelor indica instabilitate psihica, labilitate emotionala, imprevizibilitatea deciziilor si conduitei, impulsivitate, si se poate ajunge la confuzie, regresie, disocierea sau destructurarea personalitatii.
STEREOTIPIILE semnifica schematism, slaba capacitate de expresie, inhibitie, labilitate, orizont ingust, lipsa independentei de judecata.
2.5 ACCESORIILE reprezinta nevoile de reprezentare in contactul si interrelatiile cu ceilalti.
Arbori desenati cu FLORI in ei semnifica: admiratia fata de sine, maniere copilaroase. Poate fi u tip supeficial , care se ataseaza de problemele exterioare, de ornamente, care traieste prezentul imediat si nu are simtul previziunii.
Arbori desenati cu FRUNZE sugereaza un tip care are darul de a observa fenomenele exterioare; are vivacitate, este exaltat si influentat de detalii; senzualitate, nevoia de a fii apreciat, de a se distinge; bun gust, depinde de succes; maniere juvenile, vede totul in roz; reverii, insetat de experientele traite; aptitudini de exprimare si exteriorizare; crede naiv in bunatate.
Prezenta FRUCTELOR
Koch considera ca prezenta fructelor exprima tendinta la etalarea propriilor capacitati, dorinta de succes rapid, nerabdare, insuficienta perseverenta, posibil deficit de evaluare a realitatii ( interioare si exterioare). Cel ce deseneaza fructe are actiuni determinate de rezultatul imediat.
FRUCTELE LIBERE IN COROANA sunt apreciate de Koch ca un indiciu de gandire aditiva si de regresie la adulti.
Fructe, frunze, ramuri cazand la pamant sau cazute indica un tip care stie sa piarda, sa renunte, sa abandoneze; tip care se sacrifica; se detaseaza cu usurinta de ganduri si sentimente; sensibil si delicat; are tendinta de a darui, a dona; superficial, lipsa de fermitate; uitare; uneori depersonalizare.
3. Sinteza rezultatelor
In final datele din analiza formala si cea de continut se coreleaza si se aleg informatiile care se sustin pentru a descrie tabloul final. Dar si datele ce contrasteaza sunt retinute pentru a fi investigate cu ajutorul altor probe si cu date din anamneza.
Validitatea ipotezelor interpretative este verificata in contextul de viata al subiectului. Nu se fac interpretari in orb.
! Informatiile sranse in timpul analizei desenului au numai valoare corelativa si contextuala.
Bibliografie:
- Denise De Castilla (2001) - Testul Arborelui, Ed Polirom, Iasi
- N. Dumitrascu (2005) - Tehnici proiective in evaluarea prsonalitatii, Ed. Trei, Bucuresti
- Ch. Koch (1969) - Le Test de L`Arbre, Ed. Emmanuel Vitte, Lyon
- M. Minulescu (2001) - Tehnici Proiective, Ed. Titu Maiorescu, Bucuresti
- Rozorea, M. si Sterian, M. (2000) - Testul Arborelui, Ed. Paidea, Bucuresti
Intrebari de autoevaluare:
Care este valoarea proiectiva a arborelui ?
Cum se aplica Testul Arborelui ?
Care sunt pasii analizei formale a Desenului Arborelui ?
Care este semnificatia simbolisticii spatiale ?
La ce se refera analiza de continut a Desenului Arborelui ?
|
Tema Aplicati Testul Arborelui la cinci persoane diferite ca sex si varsta. Interpretati rezultalele testului coreland cu datele pe care le aveti din anamneza. |
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 7219
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
