Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Mobilierul secuiesc din Transilvania si elementele sale specifice

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SALVADOR DALI SI METAMORFOZA LUI NARCIS
ELEMENTE CARACTERISTICE SI METODE UTILIZATE IN IDENTIFICAREA PICTURILOR
Casa Regala de Hanovra si Ducala de Brunswick (BRUNSWICK - LUNEBURG)
CERAMICA SMALTUITA
Wilhelm II
11 fotografii care au schimbat istoria
Casa de la Renastere la secolul al-XIX-lea
Style-O-Mania – videoclip
Palatul in renasterea de apogeu
Victoria


Mobilierul secuiesc din Transilvania si elementele sale specifice

Tot pe teritoriul Transilvaniei, concomitent cu mobilierul pictat ala sasilor, s-a dezvoltat si mobilierul pictat secuiesc, care si-a atins, de asemenea, apogeul in secolele XVII-XIX.Exista foarte multe marturii materiale care dovedesc apogeul pictatului mobilierului traditional, materializate prin numeroase piese de mobilier pictat. Din punct de vedere al executiei in locuintele taranesti a aparut mai intai mobilierul cioplit , asamblat prin cepuire, care si-a pastrat vreme indelungata structura arhaica. Mobila tamplareasca a aparut la inceputul secolului al XVI-lea, fiind executata cu tehnici mai avansate cum ar fi asamblarea si rindeluirea. Ulterior, dupa doua secole, in secolul al XIX-lea, ca expresie a dezvoltarii economice, au aparut noi modele de mobilier , mai ales in casele instarite, care coexista cu modelele mai vechi.De exemplu, traditionala lada de zestre a fost inlocuita cu dulapul ,iar taburetul cu scaunul cu picioare inalte si scaunul cu brate. In bucatarie, in locul politei de perete apare dulapul de bucatarie, care la randul sau purta amprenta gustului local.




Amenajarile interioare au reflectat dintoteauna , modul de gandire al oamenilor dintr-o anumita etapa de dezvoltare sociala.Casele transilvanene sunt dominate de o conceptie unitara. In mijlocul camerei era asezata o masa mare sub care era asezata una mai mica. Sub geam se gasea o banca si o alta masa. Patul era plasat vis-a vis de usa de intrare, langa perete , iar sub pat scaune mai mici.Langa pat se afla si leaganul pentru sugari , care putea fi pictat sau sculptat si avea un rol foarte important fiind transmis din generatie in generatie , de multe ori executat la nasterea primului copil. Existau si cazuri cand acesta putea fi imprumutat. In locuintele cu mai multe incaperi, in bucatarie se afla o masa mare, sub care se gasea masa mica pentru copii. Vis- a –vis de intrare se afla dulapiorul , deasupra caruia era un raft pe care se agatau vasele. Mobila a fost fabricata intotdeauna pentru satisfacerea nevoilor umane, dar in egala masura s-a acordat importanta si decorarii sale prin scultura sau pictura. In interiorul camerei taranesti se aflau piese de mobilier specifice, cum ar fi : masa, diferitele tipuri de scaune – cu trei picioare, cu spatar, cu schelet din sipci, dulapul de perete, banca cu spatar sau bancheta cu lada tip pat, lada de zestre, caseta pentru acte si bani , lada pentru transport care a fost folosita de catre carutasi la drumetii pentru depozitarea hainelor si a hranei etc. Fiecare dintre aceste piese de mobilier avea un rol bine definit in economia vietii sociale.

Mobilierul tamplaresc era decorat in general cu motive florale. Tamplarii clujeni aveau intre 1618-1653 reglementari care interziceau pictura pe mobilier sub forma de tablouri. Primele motive florale au aparul in secolul al XV-lea, cele mai frecvente fiind: laleaua, garoafa,margareta,trandafirul, lacramioara, florile de mar, vioreaua, crinul , florile de salcam. Intre motivele florale erau introduse si motive fructifere, de exemplu ciorchinele de struguri, capsunile etc.

Pictura era realizata cu vopsele de origine vegetala: coaja de copaci , coaja de nuca si rasina de brad sau cu pigmenti minerali. Vopselele de origine vegetala erau produse prin inmuiere, fierbere, tocare si amestecare, iar la urma se limpezeau.. In jurul anului 1860 a inceput sa se foloseasca uleiul de in ( firnis) pentru prepararea vopselelor, fiind un pas important in finisarea mobilierului prin vopsire. La sfarsitul secolului XIX vopselele din comert incep sa se raspandeasca si in scurt timp inlocuiesc vopselele naturale.

Circulatia mobilierului pictat de la fabricant la beneficiar s-a realizat pe mai multe cai. In a doua jumatate a secolului XIX vopsitorii de mobila , cu domiciliu stabil, nu aveau atelierele in preajma caselor lor, ci isi ridicau atelierele la casele celor care comandau mobila si lucrau acolo pana la mobilarea completa a locuintei. De exemplu , Balàzs Pàl tatal si fiul au mobilat complet intre anii 1834-1897 mai mult de 200 de case. Relatiile inter-umane, cum ar fi casatoriile sau mutarile, au influentat migrarea mobilierului.

Cele mai importante targuri unde se comercializa mobilier pictat au fost la Brasov, Sighisoara,Odorheiu-Secuies, Targu Secuiesc si Rupea.



Concomitent cu mobilierul sasesc , pe teritoriul Transilvaniei, s-a dezvoltat mobilierul secuiesc care se inscrie in aceeasi linie structurala si decorativa, dar are anumite caracteristici specifice care-l disting de mobilierul sasesc si de cel din centrele romanesti.

Una dintre cele mai specifice caracteristici era pictarea plana. Motivele vegetale , floare , tulpina sau frunza, erau conturate cu o linie subtire de culoare deschisa (galben sau alb), care ajuta la expresivitatea si armonia formala a picturii in plan. Singurul element de pictura in spatiu la mobilierul pictat din secuime il constituie trei linii ce apar pe tulpina si buchete , dar care nu este un element definitoriu.

Din punct de vedere cromatic culoarea de baza a mobilei se modifica dupa regiune: in Ciuc, Gheorgheni, Trei Scaune- albastru deschis , iar in Odorheiul-Secuiesc si zona Baraoltului- maro si rosu , cu unele exceptii izolate.

In timp s-a diversificat impartirea pe sectiuni a suprafetei pictate de mobilier. La inceput au fost pictate doar motive florale, buchete fara chenar , pentru ca mai tarziu sa fie incadrate de un chenar format din linii si in cele din urma de chenarul construit structural. Impartirea suprafetelor era accentuata si prin vopsirea casetelor si a ramelor de oglinzi in nuante , diferite de culoarea de baza a mobilierului. De exemplu, pe o baza maro deschis au vopsit cu maro inchis sau rosu cinabru sau pe o baza albastru deschis au vopsit casetele cu albastru inchis. Exista si situatii cand culoarea de baza si punerea in evidenta a casetelor s-a realizat prin atasarea unor sipci de culoarea deschisa ( alab sau galben).

Vopsitorii secui de mobila , care au deprins mestesugul de la pictorii ce decorau tavanele bisericilor si-au dezvoltat un limbaj plastic propriu, indepartandu-se de motivele bisericesti. Astfel, pe piesele de mobilier din Ciuc , Gheorghieni si Odorhei apar mai mult de 40 variante de lalele, 20 de variante de garoafe ,margarete , trandafiri si alte flori ce constituie amprenta fiecarui vopsitor de mobila in parte.

Un alt motiv specific este motivul avimorf, reprezentand unul sau doi porumbei stilizati cu o floare in cioc , situat , invariabil intre buchetele de flori.Buchetele de flori sunt dispuse simetric de la baza catre varf, unul deasupra celuilalt ,pe o tulpina verticala si mai rar pe una orizontala sau in forma de S. Mai tarziu au aparut buchetele aplecate unul spre celalalt sau dispuse in forma de coroana ( Derzs, Lövète). O alta trasatura caracteristica este utilizarea motivelor complementare (puncte, linii ) care au fost folosite de catre vopsitori in masura si cu efecte diferite, transformandu-se, in cele din urma ,ele insele in motive decorative.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1347
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site