SALVADOR DALI SI METAMORFOZA LUI NARCIS

Universitatea de Vest "Vasile Goldis"Satu Mare

Facultatea de Psihologie

An III

SALVADOR DALI SI METAMORFOZA LUI NARCIS

Salvador Dal

Salvador Dal (Salvador Domingo Felipe Jacinto Dal Domenech) (11 mai 1904, Figueras - 23 ianuarie 1989, Figueras) a fost un pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant al curentului suprarealist in arta. Gratie aparitiilor excentrice si megalomaniei sale, Salvador Dal devine o vedeta mondiala, care reuseste sa foloseasca forta mass-mediei pentru a-si spori averea si gloria.

Viata si Opera

Inca de copil, manifesta un viu interes pentru pictura, primele incercari le face pe cutii de carton pentru palarii, primite de la matusa sa, modista. Familia locuieste la Figueras, intr-o vara, parintii il trimit la Moula de la Torre, la unul dintre prietenii lor, Ramon Pichot, pictor impresionist. Convins de talentul lui Salvador, Pichot ii sugereaza sa-si continue studiile in Madrid. In 1918, va avea prima expozitie a operelor sale in teatrul local din Figueras.      In 1921 intra la Academia de Arte Frumoase San-Fernando din Madrid, unde se imprieteneste cu Federico Garca Lorca si Luis Bunuel, dar - deceptionat de sistemul de predare - incita studentii la manifestari de protest si este exclus din scoala. Incepe sa poarte favoriti, pantaloni scurti, pardesiu lung si palarie de pasla si sa fumeze pipa.

Salvador Dal - Persistenta memoriei (detaliu), 1931

Este interesat de futuristii italieni, apoi de 'Scoala de Metafizica' a lui Giorgio De Chirico, care ii va influenta considerabil evolutia artistica, mai cu seama ca lecturile pasionate din Freud trezisera vocatia pentru manifestarile inconstientului in arta.      . In anul 1926 se duce la Paris, unde vine in contact cu ambianta intelectuala a capitalei Frantei, in acel timp in plina efeverscenta suprarealista, si face cunostinta cu Andr Breton, Pablo Picasso, Joan Mir si Paul Eluard. In acest cerc suprarealist se imprieteneste mai ales cu scriitorul francez Ren Crevel, care ii va dedica pictorului o brosura intitulata 'Dal sau antiobscurantismul' (1931).

Salvador Dal - Copil geopolitic privind nasterea omului, 1943

'Metoda paranoico-critica'

Dal este entuziasmat de miscarea suprarealista, in care vede posibilitatea manifestarii imaginatiei sale exuberante unita cu o virtuozitate tehnica a desenului si culorii. Datorita comportamentului sau, in 1934 este exclus din grupul artistilor suprarealisti, ceea ce nu-l impiedica sa se considere singurul artist capabil de a capta 'formele suprareale'. Ca alternativa la 'automatismul psihic' preconizat de Breton, Salvador Dal recurge la propriul sau stil ca 'metoda paranoico-critica', pe care o defineste drept 'o metoda spontana a cunoasterii irationale care consta in interpretarea critica a reveriilor delirante'. Astfel, imaginile pe care pictorul incearca sa le fixeze pe panza deriva din agitatia tulbure a inconstientului (paranoia) si reusesc a capata forma numai datorita rationalizarii delirului (momentul critic).      . Din aceasta metoda au rezultat imagini de o extraordinara fantezie pana la stupefactie. Tehnica adoptata este aceea a picturii din Renastere, din care preia doar exactitatea desenului si cromatismul, nu insa masura echilibrului formal. In picturile sale prevaleaza efecte iluzioniste si o complexitate tematica care amintesc empfaza si exuberanta barocului iberic. Dal recurge la spatii largi in care include o mare cantitate de elemente - oameni, animale obiecte - intr-o combinatie irationala a raporturilor si deformare a realitatii.

Metamorfoza lui Narcis

      Metamorfoza lui Narcis

Aceasta capodopera suprarealista este un exemplu remarcabil al 'metodei paranoic-critice' a artistului si a 'reprezentarilor bolnavicioase a irationalitatii concrete' create de acesta.      . Subiectul tabloului este legenda greaca a lui Narcis, asa cum este redata de poetul latin Ovidiu: un tanar de o frumusete coplesitoare, indragostit de propria-i imagine reflectata, moare tanjind dupa dragostea neimpartasita si este transformat intr-o floare care ii poarta numele. . Arta iluzionismului de maestru a tehnicii lui Dali insufleteste imaginea dubla, imposibil de redat printr-o reprezentare originala, de un realism fotografic. In plan indepartat, tanarul este infatisat admiranduse in 'mod narcisist' un termen freudian referitor la dragostea de sine, in timp ce in prim plan, acesta priveste in oglinda apei. Langa el tine un ou din care rasare o narcisa. . Dali a scris chiar o poezie despre aceasta imagine si a oferit sugestii despre modul in care trebuie privit tabloul; artistul ii sfatuieste pe privitori sa vizualizeze pentru un timp tanarul de pe piedestal pana cand privirea le fuge involuntar cand 'are loc metamorfoza mitului in vreme ce imaginea este transformata brusc in imaginea unei maini'

Tabloul a fost pictat de Salvador Dali (1904-1989) in 1937 si se afla expus la Galeria Taste, Londra.

Pasiunea pentru Gala

Salvador Dali- Gala Eluard

Salvador Dal -Portret Gala, 1949

In 1929 intalneste pe Gala Diaconov, sotia poetului Paul luard, pentru care face o pasiune ce nu se va stinge tot restul vietii lui. Reuseste sa o desparta de luard, Gala devenindu-i nu numai sotie, dar si muza inspiratoare, reprezentand-o in multe din picturile sale. Gratie Galei, Dal va cunoaste in cele din urma dragostea trupeasca, care ii fusese pana atunci cu desavarsire straina, salvandu-l de nebunie, dupa cum a marturisit artistul.

Delirul megalomaniei

Intre 1939 si 1948 traieste la New York, unde expozitiile sale obtin un succes triumfal. Artistul se complace intr-o mandrie provocatoare si creeaza teme in care apare, obsesiv, un univers sub semnul erotismului, sadismului, scatologiei si putrefactiei. Se plimba pe strazile New York-lui cu un clopotel, pe care il foloseste pentru a atrage atentia asupra sa - gandul ca ar putea trece neobservat este pentru el la fel de insuportabil ca saracia si smerenia.

Salvador Dal - Naluca sex-appeal-ului, 1934

Cand acorda interviuri, vorbeste despre sine la persoana a treia, folosind formularea 'divinul Dal' sau pur si simplu 'divinul'. Explica in mod savant cum mananca in fiecare dimineata jambon cu dulceata de trandafiri, cum inoata in fiecare zi douazeci de minute, face o siesta de sapte minute, dar martruriseste ca frica de moarte nu il paraseste niciodata. Sustine ca aceasta spaima este, impreuna cu libido-ul, motorul creatiei lui.      Pana in ultima perioada a vietii lui, Dal a continuat sa alimenteze pana la extrem faima sa de artist excentric, original pana la limita delirului, devenit cu timpul prizonierul propriului sau personagiu, orgolios si imprevizibil. In primeste un titlu nobiliar, devine 'marchiz de Pubol', deoarece in acel timp locuia in castelul Pubol, pe care i-l oferise Galei. . Gala moare in , in Dal picteaza ultimul sau tablou, Coada de randunica. Dupa un accident in care sufera arsuri grave, se retrage din viata publica. Paraseste castelul si se adaposteste in turnul 'Galatea' din al sau 'Teatro-Museo', unde va muri in ziua de 23 ianuarie , la Figueras, localitatea in care s-a nascut. Nu doar in plan artistic Dali s-a dovedit o personalitatea controversata. Stilul sau de viata, opiniile, formele si maniera de exprimare l-au facut sa fie mereu in atentia publicului, in pofida alegerilor adesea neferiticite. Una dintre acestea avea sa fie fascinatia pentru Hitler, marturisita fara ezitari, poate si ca o fronda, dar care a starnit un imens scandal mai ales in America, unde se simtea amenintarea izbucnirii unui conflict care avea din 1939 sa se numeasca al doilea razboi mondial.      . Dali avea sa ii spuna unuia dintre biografii sai ca vedea in Hitler un masochist obsedat de ideea provocarii unui razboi, pe care sa il piarda intr-un stil eroic. Pe scurt, pregatea un act gratuit, distructiv, pe placul grupului de avangardisti din jurul lui Dali. Iar fascinatia pentru Hitler avea sa duca nu doar la realizarea unei serii de tablouri in care Lenin era, cel putin artistic, 'facut tandari', ci si la un tablou precum 'Enigma lui Hitler'.

In pofida revoltei multora, era o alegere 'normala' din partea cuiva care il avea drept model pe Sade. Cearta in privinta lui Hitler avea sa il duca pe Dali spre o ruptura violenta cu ceilalti suprarealisti, dar artistul nu a ezitat niciodata, transformand o optiune scandaloasa intr-o chestiune de principiu.

  Dali avea sa introduca in compozitiile sale celebrul motiv al ceasurilor care se topesc, a realizat apoi o serie de imagini si simboluri stereotipe care explorau fascinatia sa pentru spatiu si perspectiva, intr-un stil care a socat, dar i-a adus si numerosi admiratori.

Pentru Dali existau trei teme artistice principale, care aveau sa constituie esenta artei sale pentru tot restul carierei : enigmele, Gala (sotia sa) si ceasurile care se topesc.

Salvador Dali, atras de irational, avea sa realizeze si unul dintre cele mai cautate si dorite pachete de Tarot, 78 de carti care combinau imagini din vis cu simbolistica desprinsa din Kabbala.

  Spre deosebire de multi alti mari artisti, Salvador Dali s-a bucurat de un succes financiar impresionant, si unele voci afirma ca tocmai banii l-au facut sa se rupa de grupul suprarealistilor. Datorita rolului de manager atent si eficient jucat de Gala, cat si disponibilitatii lui Dali de a accepta orice comanda, pe bani grei, artistul a reusit sa stranga o adevarata avere, pe care nici macar stilul excentric de viata nu l-a facut sa o risipeasca

Citate

'Daca vei juca rolul unui geniu, vei deveni unul'. (Dal)

'Exista intotdeauna doua feluri de pictori: cei care depasesc limita si cei care stiu cum sa se apropie de aceste granite cu respect si rabdare, fara sa le incalce insa'. (Dal)

Bibliografie

Carr d'Art (Salvador Dali), J-P Thiollet, Anagramme Ed, 2008.

Eu si Dali.Poveste suprarealista, Stan Lauryssens, Ed Polirom, 2008.