CERAMICA SMALTUITA

CERAMICA SMALTUITA

Ceramica smaltuita din tara noastaa se prezinaa sub forme si cu ornamentari din cele mai variate.

Este in afara de orice indoiala ca poporul roman, care se nastea din amestecul colonistilor romani cu dacii, a preluat de la bizantini traditia ceramicii smaltuite. Intr-adevar primele documente despre ceramica smaltuita pe teritoriul tarii noastre dateaza din epoca stapaniri bizantine. Descoperirile recente de la Dinogestia-Garvan din Dobrogea arata ca smaltul se faloseste la producerea ulcioarelor inca din secolul al saptalea .

Trebuie sa subliniem de asemenea ca se preiau de la bizantini si unele modele de vase si motive decorative, precum si tehnici legate direct de descoperirea smattului.

Traditia bizantina este astazi bine marcata la noi, totusi unele centre raman fidele traditiei dacice, iar altele, cand este vorba de ceramica nesmaltuita traditiei romane.

Forma cea mai caracteristica, de traditie bizantina, care a fost preluata ca atare, cu toate particularitatile morfologice, este reprezentata de ulcioare. Este vorba in speta de ulciorul de marime mijlocie, smaltuit in culoarea verde. In ceramica bizantina smaltul este cultivat ca un element de dcor cum se constata de altfel pana in zilele noastre pentru unele vase.

Din studiul ornamentici se pot deduce si tehnicile de decorare. Uneltele folosite pentru decorare erau simple: paiul sau betisorul cu varful ascutit, poate chiar un maner avand spre capete 2-3 btisoare infipte in el. Aceste unelte simple, printr-o manuire abila, s-au folosit la realizarea unor ornamente de un deosebit efect artistic, intre care ornamental penat sau in solzi. Unealta intrebuintata la realizarea ornamentari'' in lacrima'' consta dintr-un recipient din care vopseaua se scurgea printr-un tub; era poate chiar cornul de vita cu pana de gasca servind ca tub, folosit in zilele noastre. Ornamentul se realizeaza cu ajutorul unei solutii diluate, cu oxizi de diferite culori.

Demn de remarcat este faptul ca tehnicile si ornamentele amintite, intalnite la ceramica bizantina descoperita la Dinogestia apar aproape in forme similare la ceramica din epoca feudala si anume in timpul lui Mircea cel Bataan, dupa cum se constata la ceramica din apropierea Zimnicei, descoperita prin sapaturi.

Aceeasi tehnica si dcor de traditie bizantina apar si astazi in centre de ceramica din sudul tarii, in Oltenia si din Moldova si la Radauti. In restul trii, tehnica de traditie bizantina revine nu atat de insistent dar mai putem cita centrele maramuresene, Lapusul etc.

Ceramica smaltuita era produsa si in centrele orasanesti, atat pentru satisfacerea unor necesitati ale populatiei de la oras cat si ale populatiei rurale care frecventa in mod regulat targurile de la oras. Aici se produceau mai ales recipiente de mari dimensiuni pentru conservarea unor alimente.

Ceramica populara smaltuita romaneasca ofera datorita numeroaselor centre de ceramica-o varietate de forme si o bogatie ornamentala, care o aseaza printre cele mai interesante productii de arta populara de la noi, avand o nota originala evidenta fata de productile ceramice populare din alte tari.

Vasele produse in centrel de langa Targu Jiu pastreaza o linie traditionala. Este vorba de pilda, de chiupuri mari, in culoarea verzuie a muschiului, decorate cu brane alveolate. Se cunosc si ulcioare cu dcor in aplicatii, folosite atat la lucru cat si cu diferite ocazii festive.

Borcanele mari de provizii, prezint un profil care aminteste de ceramica romana; braiele aveolate, executate ca in acea epoca, sunt dispuse pentru a sporii rezistenta vasului, uneori insa numai pentru a se obtine un efect decorative mai puternic.

Ca si in alte centre din Oltenia si Muntenia, aici s-au mai produs farfurii cu torti, ceea ce inseamna ca erau folosite la impodobirea interioarelor prin agatare, asa cum se intalneste inca in interioarele din Transilvania si foarte rar in partea muntoasa a Munteniei. In centrele Horezu, Oboga, Tansa se fac si astazi, ca si in trecut, cani de tuica, strachini de mici dimensiuni sau recipiente de mare capacitate, jucarii de lut etc.

Toate aceste centre, se remarca pe farfurii revenirea unui motiv devenit aproape stereotip. Este vorba de decorul penat, de traditie bizantina, ca si de decorul''in lacrima''.

Nicaieri insa decorul penat nu se evidentiaza cu o nota atat de specifica ca la Horezu.

Daca ne-am inchipui panza fina a unui paianjan care acopera intreaga suprafata interna a unei farfurii, preserata cu boboci de floare, sau incadrata in ghirlande, sau marginind o spirala centrala, o bulina, un cocos, in tot soiul de combinatii, totdeauna limpezi si de o armonie cromatica desavarsita, am intelege ca de fapt arta ceramici la Horezu a ajuns la cea mai inalta culme. La Horezu, ornamental penat sau in solzi, de care am vorbit poarta numele de altita. Fundul farfuriei de Horezu, ca si al canilor de tuica este alb sau usor galbui, o culoare neutral propice pentru multiplele asocieri cromatice care impriaa ceramicii de Horezu o nota atat de originala si de eleganta.

Motivul decorativ penat se intalneste si in alte centre din tara, dar forta decorative si echilibrul chromatic nu se poate compara cu ceea ce observam la Horezu. Sunt renumite farfuriile de Horezu, care se produc in cantitati mari si se desfac cu ocazia prasnicelor din cursul verii.

Nu mai putin plin de varietate si ingeniozitate este decorul ceramici de Oboga.

In Transilvania, in centru din orasul Fagaras, foarte active in trecut ca si in alte centre, s-au produs cantitati importante de farfurii de dcor, destinate pentru decorarea interiorului casei taranesti Transilvanene.Ceramica munteneasca smaltuita ofera un numar mare de piese bogat decorate printr-un dcor clar, pe fond uni sau prin aplicati in relief. Decorul colorat consta in linii spiralate, linii concentrice simple, arcuri de cerc cu bulina, ornamente in val etc.

O deosebita dezvoltareau luat piesele ceramice cu dcor aplicat, dupa cum indica unele pieste ce provin din orasele Curtea de Arges si Campul Lung.

O mare partea din centrele de ceramica din restul tarii vadesc un specific particular in ce priveste cromatica si ornamentica ceramicii din cadrul lor.